79 matches
-
ani T. are un parcurs constant, fără modificări esențiale. Abia din 1982, după alegerea lui D. R. Popescu ca președinte al Uniunii Scriitorilor, la numărul 15 este anunțată o nouă conducere: Vasile Sălăjan - redactor-șef, Victor Felea și Ion Vlad - redactori-șefi adjuncți, Augustin Buzura - secretar responsabil de redacție. Cu numărul 23 /1985 Al. Căprariu îl înlocuiește pe Victor Felea ca redactor-șef adjunct, iar după moartea lui Al. Căprariu, în februarie 1988, rămân doar Vasile Sălăjan - redactor-șef și Augustin Buzura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290269_a_291598]
-
directorat al revistei îi aparține lui Zaharia Stancu, care conduce publicația până la numărul 9/1962, ulterior, pentru o bună perioadă, colegiul editorial nemaifiind menționat. Colegiul anunțat în primul număr din 1954 ilustra direcția proletculistă și era alcătuit din cei doi redactori-șefi adjuncți (George Macovescu și Veronica Porumbacu) și din Mihai Beniuc, Marcel Breslașu, Eusebiu Camilar, Paul Georgescu, Alexandru Jar, Eugen Jebeleanu, Cicerone Theodorescu, Ion Vitner. După un timp, redactor-șef adjunct va fi Paul Georgescu; Veronica Porumbacu și George Macovescu, apoi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287200_a_288529]
-
și Mihail Petroveanu, ultimul fiind înlocuit, de la numărul 34/1961, cu Ștefan Gheorghiu. Un al doilea directorat, corespunzând unei noi orientări ideologice și unei evidente primeniri grafice a revistei, este asigurat, de la numărul 20/1963, de Tiberiu Utan, ajutat, în calitate de redactori-șefi adjuncți, de Ștefan Gheorghiu și de Ov. S. Crohmălniceanu (în locul acestuia funcționând ulterior Ion Brad iar, de la numărul 49/1965, Ion Lăncrănjan). Și alți scriitori vor fi cooptați în conducerea săptămânalului până la numărul 9/1967, când se renunță din nou
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287200_a_288529]
-
titlu din perioada interbelică, al cărei curs la Oradea fusese „întrerupt brutal” în anul 1940 (articolul-program Din nou, la drum!, 1/1990). Colegiul de redacție este alcătuit din Viorel Faur (director), Miron Blaga (redactor-șef), Constantin Mălinaș, apoi Dan Motea (redactori-șefi adjuncți); secretar general de redacție este Teodor Crișan, urmat de Alexandru Sfârlea, iar din 1994, secretar de redacție e Mariana Sipoș. Cu mici modificări de-a lungul anilor, din redacție mai fac parte Nicolae Brânda, Antoniu Brândaș, Corneliu Crăciun, Octavian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286160_a_287489]
-
, revistă apărută la Galați, lunar, din 4 februarie 1990. Redacția are inițial următoarea componență: Ion Chiric (redactor-șef), Theodor Codreanu și Sterian Vicol (redactori-șefi adjuncți), Ion Trif Pleșa (secretar general de redacție), Simion Ajarescu, Viorel Dinescu, C. Gherghinoiu, Radu Macovei (redactori). Articolul-program, intitulat Destin, și editorialul celui de-al doilea număr, Proba de mare, menționează că orașul Galați „vrea să devină un port al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288978_a_290307]
-
aprilie 1971, inițial sub egida Uniunii Scriitorilor din R.S. România și a Comitetului de Cultură și Educație Socialistă al Județului Mureș, ca serie nouă a revistei cu același titlu, fondată în 1894 de I. L. Caragiale, Ioan Slavici și George Coșbuc. Redactori-șefi: Romulus Guga (1971-1984) și Cornel Moraru (din 1984). Din primul colectiv redacțional au făcut parte Atanasie Popa, Dan Culcer, Mihai Sin, Dumitru Mureșan, Iuliu Moldovan, Ioan Radin. În spiritul revistei din secolul al XIX-lea, V. afirmă că vrea să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290469_a_291798]
-
personale, talentul; controlul biografic exercitat de securitate și partid; autocenzura: "nu îți puteai nici macar imagina că poți scrie orice"!, adică știai din capulul locului că nu poți critică politică Partidului și a lui Ceaușescu; cenzură propriu-zisă exercitată de: redactori și redactori-șefi, de către cadrele didactice responsabile cu revistele, de către Rector și secretarii de partid pe universitate, de către responsabilii de partid din partea organizațiilor studențești, de către Direcției Presei și Tipăriturilor, de către cadrele de partid din partea organizațiilor județene de partid, de către secretari de partid responsabili
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
5-6 zile prin țară, erau primiți de Nicolae Ceaușescu pentru acordarea unui interviu. Și în cazul vizitelor oficiale "la nivel înalt", dar și al oaspeților M.A.E., ziariștii străini erau, în general, personalități ale breslei lor, unii directori sau redactori-șefi, excelenți cunoscători ai problemelor vieții internaționale. Sarcina "însoțitorilor" era, ca atare, complexă și dificilă, incluzând probleme logistice, de organizare, de direcționare corectă a unor oameni a căror stare profesională era perpetua mișcare. La discuțiile din provincie și primirile la secretarii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
și sub îngrijirea Institutului de Lingvistică și a Institutului de Literatură și Folclor. Până în 1989 a avut titlul „Limba și literatura moldovenească”, fiind tipărită cu alfabet chirilic, iar din 1990 este editată de șase ori pe an, cu caractere latine. Redactori-șefi au fost Iosif Varticean (1958-1978), Simion Cibotaru (1978-1984), Haralambie Corbu (1984-1988) și Silviu Berejan (din 1989). În cuvântul adresat cititorilor în primul număr se subliniază că se vor publica rezultatele mai importante ale cercetărilor întreprinse de colaboratorii institutelor academice de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289204_a_290533]
-
24 decembrie 1989 (ediție specială); la 28 decembrie 1989 își modifică titlul în „Flacăra libertății”, la 5 ianuarie 1990 se numește „Realitatea”, revenind la 12 ianuarie 1990 la titlul inițial. Redacția: George Arion (redactor-șef), Constantin Dumitrescu, Ion D. Goia (redactori-șefi adjuncți), Oprea Georgescu (secretar general de redacție), Dumitru Constantinescu, Roxana Paicu Manolescu și Horia Pătrașcu (publiciști comentatori) ș.a. La 24 decembrie 1989 iese datorită colaborării unui mare număr de ziariști, între care George Arion, Nicolae Arsene, Carmen Dumitrescu, Ion D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287014_a_288343]
-
Radu Cioculescu. D.B. A.B.C., revistă social-politică și culturală editată de Asociația „Echinox” și apărută în 1990 la Cluj-Napoca, în două numere. Comitetul de direcție este alcătuit din Andrei Marga, Marian Papahagi și Eugen Uricaru, director fiind Eugen Uricaru, iar redactori-șefi - Nicolae Prelipceanu (București), Tudor Dumitru Savu (Cluj-Napoca). În această publicație declarat independentă, își dau întâlnire nume importante ale vieții literare și culturale clujene. Eugen Uricaru discută despre Schizofrenia de stat, Mircea Zaciu glosează pe marginea dictaturii, cenzurii și artei (Capul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285141_a_286470]
-
dar neregulat; din 2001 se numește „Secolul 21” și are apariție trimestrială. În subtitlu se marchează profilul acestui periodic editat de Uniunea Scriitorilor: „Literatură universală - arte - dialogul valorilor”, devenit în 1998 „Revistă de sinteză, literatură universală, științele omului, dialogul culturilor”. Redactori-șefi: Marcel Breslașu (1961-1965), Dan Hăulică (1969-1993), Ștefan Aug. Doinaș (1993-2002). Din 2002 Alina Ledeanu devine director, iar Livia Szasz redactor-șef. Redactori-șefi adjuncți: Mihnea Gheorghiu (1961-1969), Savin Bratu (1961-1965), Dan Hăulică (1963-1968), Georgeta Horodincă (1963-1969), Ștefan Aug. Doinaș (1969-1992). Secretari
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289596_a_290925]
-
Scriitorilor: „Literatură universală - arte - dialogul valorilor”, devenit în 1998 „Revistă de sinteză, literatură universală, științele omului, dialogul culturilor”. Redactori-șefi: Marcel Breslașu (1961-1965), Dan Hăulică (1969-1993), Ștefan Aug. Doinaș (1993-2002). Din 2002 Alina Ledeanu devine director, iar Livia Szasz redactor-șef. Redactori-șefi adjuncți: Mihnea Gheorghiu (1961-1969), Savin Bratu (1961-1965), Dan Hăulică (1963-1968), Georgeta Horodincă (1963-1969), Ștefan Aug. Doinaș (1969-1992). Secretari generali de redacție: Dinu Săraru, Florian Potra, Alexandru Baciu, Roger Câmpeanu. Din colegiul redacțional au făcut parte, de-a lungul timpului, Tudor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289596_a_290925]
-
ROMÂNIA LITERARĂ, săptămânal care apare la București începând din 10 octombrie 1968, editat sub egida Uniunii Scriitorilor și continuând „Gazeta literară”. Colectivul redacțional inițial este alcătuit din Geo Dumitrescu (redactor-șef), Gabriel Dimisianu și Ion Horea (redactori-șefi adjuncți), Teodor Balș (secretar general de redacție), Al. Cerna-Rădulescu (secretar de redacție), Ion Caraion, Valeriu Cristea, S. Damian, Nicolae Jianu, Marcel Mihalaș, Adrian Păunescu, Gheorghe Pituț, Petru Popescu, Lucian Raicu, Constantin Țoiu. De-a lungul anilor componența redacției a cunoscut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289323_a_290652]
-
OPINIA STUDENȚEASCĂ, revistă politică, socială și culturală editată de Consiliul Uniunii Asociațiilor Studenților Comuniști din centrul universitar Iași; apare din aprilie 1974 până în 1989 cu o periodicitate neprecizată, în funcție de calendarul anului universitar. Redactori-șefi: Valeriu Rusu, Dumitru Constantin (din 1974), Ioan Petru (din 1975), Petre Dumitrescu (președinte din 1980), Cătălin Enică (din 1978), Dumitru Pană (din 1982), Ștefan Berbece (din 1984), Florea Ioncioaia (din 1986), Dan Radu (din 1988), Cezar Caluschi (din 1989). Colectivul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288546_a_289875]
-
decembrie 1947. Revista are inițial un comitet de direcție format din I.Al. Brătescu- Voinești, Octavian Goga, Dimitrie Gusti, Emil Racoviță, I. Simionescu, C. Rădulescu-Motru. Între 1941 și 1945 director este D. Caracostea, iar între 1945 și 1947 - Al. Rosetti; redactori-șefi sunt Paul Zarifopol (ianuarie-mai 1934), Camil Petrescu (1940-1942, 1944-1947), redactori - Camil Petrescu (1934-1940), Radu Cioculescu (1936-1940), iar ca secretari de redacție figurează Radu Cioculescu (1934-1935), Ovidiu Papadima (1941-1944), Corin Grosu (1945-1947). Subtitlul „Revistă lunară de literatură, artă și cultură generală
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289212_a_290541]
-
ar afla cu mine azi conducerea revistei. Chiar de ar exista unul, el nu ar avea cum urmări apărarea onoarei dlui Breban, cum s-ar putea înțelege din galimatiasul Domniei sale. „În tinerețe” aș fi fost „scos din mizerie de doi redactori-șefi” pe care, mai apoi, aș fi încercat să-i dau afară. Adevăratul moment de mari greutăți, și nu doar materiale, al vieții mele l-a constituit perioada în care prietenul dlui Breban, fostul ministru adjunct al Securității, dl Nicolae Pleșiță
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
explic. În fiecare an, MAE invita circa 30 de ziariști din diferite țări pentru stagii de o săptămână de documentare în România. Respectivii nu erau "plevușcă", fiind în majoritatea cazurilor directori de publicații sau de posturi de radio și televiziune, redactori-șefi, oameni "cu funcții" și cu experiență, fiind selectați și propuși de ambasadele României. Programul de "documentare" prevedea discuții cu conducerile unor ministere și instituții centrale, vizite în București, 2-3 zile de vizite și discuții în 1-2 județe. În funcție de "oaspete", acesta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
niște opinii nu tocmai pe placul Moscovei și toate acestea o determinaseră pe "bătrâna Doamnă", patroana de la "Washington Post", cea care-i făcuse "felul" președintelui Nixon, să se suie în avion cu destinația București. Era însoțită de o echipă de redactori-șefi și reporteri de la "News Week", de la alte publicații ale trustului și dorea o întrevedere cu Ceaușescu. Au ocupat un etaj întreg la Intercontinental, au dat peste cap ambasada americană și așteptau "întâlnirea de gradul III". La o zi după sosire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
Marin Sorescu și, începând cu numărul 49/1993, Gheorghe Tomozei; de la numărul 41-42/1997 comitetul director e format din Dan Grigorescu, Dumitru Micu, Fănuș Neagu și Eugen Simion, în 2002 redactor-șef este George Cușnarencu, iar în 2003 - Fănuș Neagu. Redactori-șefi adjuncți au fost, pe rând, Lucian Chișu, Ion Cocora, Nicolae Iliescu, Fănuș Neagu, George Cușnarencu. Articolul-program Cu avânt spre Apa Sâmbetei, semnat de Marin Sorescu, afirmă principiile unei acțiuni exclusiv culturale („să urnim, să unim și să afirmăm”, „să păstrăm
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287825_a_289154]
-
bilunar între 1 ianuarie și 15 decembrie 1972 și din nou lunar, din ianuarie 1973 până în decembrie 1989; reapare de la 15 februarie 1990. Continuă „Iașul literar”, ca serie nouă a revistei „Convorbiri literare”, înființată în 1867 și editată până în 1944. Redactori-șefi: Dumitru Ignea (1970-1971), Corneliu Ștefanache (1972-1976), Corneliu Sturzu (1977-1990); secretar de redacție: Horia Zilieru. În comitetul de redacție (1982): Corneliu Sturzu (redactor-șef), Andi Andrieș, Daniel Dimitriu, Ioanid Romanescu. C.l. aspiră să continue tradiția valoroasă a presei literare ieșene și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286403_a_287732]
-
profesională, din zona de confuzie și de interminabile umilințe ale ultimilor ani ai dictaturii și se aflau acum, În primele luni ale lui ’90, În plină vâltoare socială și, deodată, Încărcați cu funcții și responsabilități: miniștri, precum Pleșu și Șora, redactori-șefi sau adjuncți la noile reviste Înființate de o schimbată Uniune a Scriitorilor și care se pregătea pentru primul ei congres În libertate - ultimul congres al scriitorilor se ținuse cu aproape un deceniu În urmă! -, redactori importanți pe la televiziune și noile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
explic. În fiecare an MAE invita cca 30 de ziariști din diferite țări pentru stagii de o săptămână de documentare în România. Respectivii nu erau "plevușcă", fiind în majoritatea cazurilor directori de publicații sau de posturi de radio și televiziune, redactori-șefi, oameni "cu funcții" și cu experiență, fiind selectați și propuși de ambasadele României. Programul de "documentare" prevedea discuții cu conducerile unor ministere și instituții centrale, vizite în București, 2-3 zile de vizite și discuții în 1-2 județe. În funcție de "oaspete", acesta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
niște opinii nu tocmai pe placul Moscovei și toate acestea o determinaseră pe "bătrâna Doamnă", patroana de la "Washington Post", cea care-i făcuse "felul" președintelui Nixon, să se suie în avion cu destinația București. Era însoțită de o echipă de redactori-șefi și reporteri de la News Week, de la alte publicații ale trustului și dorea o întrevedere cu Ceaușescu. Au ocupat un etaj întreg la Intercontinental, au dat peste cap ambasada americană și așteptau "întâlnirea de gradul III". La o zi după sosire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
că din 1953 redactor-șef este Petru Dumitriu, care predă ștafeta, probabil în 1956, lui Ov. S. Crohmălniceanu. Caseta redacțională reapare în 1958, acum menționându-i pe Mihai Ralea - director, Ov. S. Crohmălniceanu - redactor-șef, Marin Preda și Victor Tulbure - redactori-șefi adjuncți. Ulterior mai deține funcția de director Demostene Botez (1965-1973). Redactori-șefi sunt Demostene Botez (1962-1965), Șerban Cioculescu (1965-1967), Radu Boureanu (1967-1974), Ioanichie Olteanu (1974-1987), iar adjuncți Aurel Baranga (1958-1967), Paul Georgescu (1958-1972), Ioanichie Olteanu (1972-1974). Funcția de secretar general (sau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]