256 matches
-
schematismul lui aproape de abstracție, cu impersonalitatea lui severă și cu naturala disciplină a formalizării, care a perpetuat în timp tiparele gîndirii orientale, ar fi putut să-l apropie, mult mai direct, de iconoclasmele momentului care, într-un fel sau altul, redeșteptau tocmai un asemenea tip de gîndire. In pofida acestui fapt, care este doar aparent paradoxal, Baba s-a întors către formele gîndirii occidentale, către viziunile puternice ale nordului și, finalmente, către un tip de privire mult mai familiar unui mediu
Organicismul picturii lui Corneliu Baba by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11262_a_12587]
-
a primit cel puțin părerea ca profesorii din comisie să revizuiască istoria d-lui Vartic. Regret, căci se va face istorie sub aspectul sectarismului. Și mă tem că dacă va fi așa, atunci în loc să ne aduceți onoare în străinătate, o să redeșteptați recriminări din partea altor români, și precum ați introdus sfâșieri dincolo de Carpați, tot așa veți aduce înaintea lumii întregi sfâșierile de dincoace de Carpați. Iată sensul ce-l are interpelarea mea înaintea Senatului și sper că această interpelare va avea folos
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
de sentimentul spaimei față de real. Să citim cu atenție cîteva propoziții călinesciene acut conjuncturale și să ne străduim a vedea eventualul lor filigran parodic: "Apropierea de Uniunea Sovietică, cultivată metodic și inteligent, va avea întîi de toate rostul de a redeștepta în noi tumulturile geografiei noastre, de a ne vindeca de placiditatea intelectului. Cultura actuală sovietică poate fi mai potrivită condițiilor noastre decît aceea occidentală". Sau: " Am plăcerea să analizez opera veneratului nostru coleg A. Toma, cu prilejul ajungerii dumisale la
Bufoneria lui G. Călinescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15515_a_16840]
-
lumea întreagă" și respectarea principiilor democratice, oamenii au nevoie de imagine, de culoarea memoriei, și de retorică, arta de a vorbi inimilor, dar asemenea talente nu pot înflori în pustiuri lipsite de liberate și practici democratice. Cartea lui Viroli ne redeșteaptă interesul pentru această vigoare morală, virtutea civică, "armă împotriva celor puternici sau desfrânați care nu vor să accepte modestia și cumpătarea pretinse de viața civică". Concluzia sa este optimistă și tocmai de aceea o voi cita: " Modul cel mai eficient
Destinul poate fi ales by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15230_a_16555]
-
în domeniul infecției bacteriologice, pe baza experimentelor făcute pe prizonieri în timpul războiului, căci "întreaga știință actuală se bazează pe aceste experimente" spune dramaturgul Den Fujita. Piesa debutează cu întâlnirea dintre cei doi bătrâni, o reîntâlnire dureroasă pentru Kamata, deoarece Tani redeșteaptă amintirile grotești ale zilelor petrecute în China. Acțiunea se petrece în anul 2000, cei doi au peste 80 de ani. Japonia trece printr-o profundă criză economică. Fiul fostului colonel Kamata Hiroshi și nepotul sunt șomeri, companiile la care lucrau
Un japonez la București by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15251_a_16576]
-
fără a dispărea însă. Dacă acestor lucrări le mai asociem Sărutul și Rugăciunea, încă două direcții ar mai putea fi inventariate în acest moment al încercărilor patetice ale sculptorului de eliberare din prizonieratul unei convenții culturale posesive și lacome. Sărutul redeșteaptă memoria arhaicității, a imaginii sumare, subordonate unei exclusive funcții magico-simbolice, în timp ce Rugăciunea, prin austeritatea formei și prin expresia lapidară, se duce instinctiv, însă profund și fără nici o umbră de retorică exterioară sau de efort implicit, către figurația ambiguă, amestec de
Destine europene by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13577_a_14902]
-
urmărit nu de o himeră, ca la Doinaș, ci de o culoare a unei plante care, la rându-i, te cheamă din copilărie, rămânând ca o muză adormită, gata să nu dispară odată cu trecerea timpului. Ba, aș zice că se redeșteaptă, se prelungește, chiar precipitat și În Îndepărtata Chină. În limba chineză, ne avertizează autorul Într-o notă de subsol a poemului, bujorul (Hua Wang) Înseamnă „regele florilor”. Poetul, cutremurat de transferurile de Înțeles ale cuvântului, Încheie apoteotic În catrenul al
Trăitor în Canada, gândind românește. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_318]
-
acela al expoziției propriu-zise, intervenția artiștilor poate fi evaluată diferențiat, avîndu-se în vedere natura obiectelor, la nivelul secund, cel cu valoare de semnal, problemele de axiologie dispar. După cum dispare și prezumția eșecului. Pentru că scopul profund al expoziției, acela de a redeștepta Cetatea la o nouă viață, este atins prin însăși organizarea ei. Mai departe se poate discuta oricît și perspectivele de abordare continuă să rămînă deschise. Monitorul ca suport artistic e-am obișnuit să privim televizorul ca pe o sursă de
Arta contemporană între atitudini și medii noi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12035_a_13360]
-
vitrină, iar la școală profesorul Bardasare pretindea picturii cît mai multă narațiune. Nemulțumit profund de acest peisaj artistico-academic, Ressu se transferă la atelierul de sculptură al profesorului Gh. Popovici. Întoarcerea lui Octav Băncilă de la München mai înviorează puțin atmosfera și redeșteaptă, cu subiectele sale sociologizante și militante, nostalgiile socialiste ale lui V.G. Morțun, trecut acum la liberali. O dată isprăvite studiile la Iași, Ressu își pregătește plecarea la München pentru că, după pilda junimistă și după tradiția de la Școala de Belle Arte, era
Camil Ressu - 125 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12095_a_13420]
-
din impresia că "starea vremii" i-ar fi nefavorabilă, în beneficiul unui material compozit, "căci revistele literare se pot umple azi cu de toate", de la colaborări întîmplătoare cu articole despre te miri ce, pînă la cuvinte încrucișate". Soluția de a redeștepta interesul pentru nuvelă? Exegetul o dibuie cu precauție, apelînd la scriitor ca la elementul ce ar putea fi atras pe calea pozitivă, printr-o cumpănită, suficient de convingătoare explicitare a chestiunii: "Nu cred nici că elogiul în sine al nuvelei
Un inconformist: Cornel Regman by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12233_a_13558]
-
înlătură însă pericolul: Maria este constrânsă în secret să avorteze, sub supravegherea medicului Curții (p. 40). Aceasta este trauma care o va determina să nu se căsătorească niciodată, deși avusese pretendenți. Pasiunea țarului Petru I pentru prințesa Maria s-a redeșteptat în 1724, ca replică la afacerile dubioase ale țarinei, care îl avea ca favorit pe șambelanul Curții. Însă țarul moare subit în 1725 și povestea sentimentală a prințesei Maria se stinge definitiv (p. 50). Ea se va consacra de acum
Amanta lui Petru I by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11433_a_12758]
-
despre cari ne întrebăm dacă n-au fost vis", dar dovada că întîmplarea pe care urmează s-o povestească e adevărată o constituie faptul că de atunci n-au trecut "decît șapte ani". Asta ar fi o garanție că memoria - redeșteptată de o scrisoare cu emblema "Remember" - nu-l poate înșela! Iar paragraful al doilea începe cu precizarea temporală: "Era în 1907." Deci timpul ficțional-textual al scrierii e 1914 - nu 1913, "anul cel mai activ al întregii sale existențe" (cum remarcă
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
gândești la veșmintele lexicale în care se lasă drapat evenimentul. O petrecere la bloc nu e pur și simplu o petrecere la bloc. Cuvintele care o definesc cel mai bine sunt "bairam" și "paranghelie". Ele sună teribil de evocator și redeșteaptă în minte amintiri dureroase. Rănile săpate în carnea gândului de petrecerile la bloc sunt greu cicatrizabile. Povestea lor te bântuie săptămâni, luni sau chiar ani în șir. Memoria se zvârcolește spasmodic și se comportă aproape nedemn în fața presiunii. Nici un om
Petreceri la bloc by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Imaginative/10561_a_11886]
-
demonstra fără întrerupere lipsa de perspectivă a ideii erasmeene și chiar dacă realitatea ar părea să le dea o dată și încă o dată dreptate, totdeauna vor fi necesari oamenii care știu să arate ceea ce apropie popoarele dincolo de ceea ce le desparte și care redeșteaptă cu încredere în inimile semenilor ideea unor vremuri viitoare de o umanitate mai elevata..." Acum, pește doar cîteva luni, se va încheia un mileniu care numai pașnic n-a fost. Cifrele morții, adeseori caligrafiate în registrele contabilității pe care zeul
Cel dintîi european by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17887_a_19212]
-
ironie încercările (uneori, foarte serioase) ale lui G.C. Nicolescu, Al. Dima sau Al. Piru de a reîmparți zonele de influență în timp ale curentelor și școlilor literare ori ale scriitorilor înșiși. Era întrucîtva firesc că, după 1989, să se fi redeșteptat interesul pentru studiul istoric al literaturii. Fie și numai din cauza nevoii de a corecta istoria oficială comunistă. În plus, anumite schimbări interne făceau inevitabilă reflecția critică asupra cursului literaturii noastre. Doar întîrzierea apariției unor lucrări fundamentale în domeniu ne poate
Spre o nouă istorie literară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18033_a_19358]
-
cazul să intru în detalii, tema este într-atît de pasionanta încît i s-au dedicat multe studii, fără îndoială unele dintre ele remarcabile și notorii. Două cărți recent publicate, care provin din universuri spirituale foarte diferite, au șansa de a redeștepta interesul pentru chestiune, si, eventual, de a deschide chiar o nouă perspectivă. Una care ar fi necesară, pentru că dacă despre secolul al XVII-lea s-a spus că a fost veacul melancoliei aristocratice, așa cum al XIX-lea a fost cel
Demonul de amiază by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17614_a_18939]
-
în serios mesele rotunde și dezbaterile pe care dl. N. Breban le propune, nu de azi, de ieri, ci de pe vremea cînd conducea România literară. Ne aducem aminte cu emoție cum se străduia dl. Breban, acum vreo trei decenii, să redeștepte interesul nostru pentru realismul-socialist (îngropat de ceva vreme, dar fără forme legale, așa că putînd lua lesne înfățișare de moroi în fantezia culturală a proaspătului membru supleant al CC al PCR) sau să ne convingă de "complexul voievodal" al românilor (altfel
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16957_a_18282]
-
Pe aceste urme timide sub raportul curajului estetic, dar de o mare importanță sub raportul atitudinii morale, sosesc valuri succesive de artiști tineri care părăsesc, uneori destul de spectaculos, și aceste canoane ale profesionalismului solid și neturbulent. Încet, dar ireversibil, se redeșteaptă și memoria constitutivă, aceea în care intră atît nostalgia nonfigurativismului, a iconoclastiei tardive de factură orientală, cît și voința sincronizării cu experiențele directe și cu mișcarea de idei din Europa Occidentală. Din corpul mare al generațiilor care au devenit active
Mișcările unei generații by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15682_a_17007]
-
vitrină, iar la școală profesorul Bardasare pretindea picturii cît mai multă narațiune. Nemulțumit profund de acest peisaj artistico-academic, Ressu se transferă la atelierul de sculptură al profesorului Gh. Popovici. întoarcerea lui Octav Băncilă de la München mai înviorează puțin atmosfera și redeșteaptă, cu subiectele sale sociologizante și militante, nostalgiile socialiste ale lui V.G. Morțun, trecut acum la liberali. (Va urma) 1 Camil Ressu, Însemnări, Editura Meridiane, București, 1967, pag. 19 2 ,,Slavici, Eminescu, Ressu și alți doi, după divergențele de păreri la
Camil Ressu, la o nouă privire (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16514_a_17839]
-
ei. În această lume materialistă, în care banii sunt ridicați la rang de idol, iar sufletul a început să fie considerat doar o „anexă”, și nu o parte a întregului, cum este, de fapt, eu mai sper încă să pot redeștepta sensibilitatea din noi. Nu există vreun om pe lume care să nu fi plâns măcar o dată în viață, fie și numai în sufletul său. De obicei, preferăm să ne descărcăm preaplinul sufletesc prin plâns departe de ochi străini, pentru a
LANSAREA CĂRŢII LACRIMI DE SUFLET de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383720_a_385049]
-
cazul lui Constatin Hurmuzachi, de exemplu) care au contribuit la propășirea politică și culturală a Moldovei. Să nu se uite rapiditatea cu care românii bucovineni au învins deznădejdea și au început să formeze preoții, dascălii și învățătorii care urmau să redeștepte și astfel să mențină credința în neam, neamul românesc. Românii din Bucovina au fost considerați băștinașii locului. Trebuie remarcat faptul că tinerii ruși, fugăriți din Rusia - Kiev - unde naționalismul era condamnat la politica țaristă, crescuți la școlile și universitățile din
COMEMORARE 97 de ani de la revenirea Bucovinei la Patria mamă- România la Palatul Mogoşoaia, 27.XI.2015, ora 11:00 [Corola-blog/BlogPost/93234_a_94526]
-
Ioan Pintea O lectură recentă mi-a redeșteptat o melancolie ancestrală. E vorba de două cărți ( de la munte de Charles-Ferdinand Ramuz, în traducerea doamnei Viorica Nișcov, și Curcubeul dublu de Alexandru Vlad) care vorbesc despre același univers - lumea satului -, dar din poziții total diferite. Ramuz reconstituie un spațiu
Marea spaimă by Ioan Pintea () [Corola-journal/Journalistic/8301_a_9626]
-
Liana Tugearu Aflată de ani buni în adormire, din vremea când monta acolo Mihaela Atana-siu, Compania de Balet a Teatrului de Operetă "Ion Dacian" a început să dea semne de dezmorțire încă de la începutul acestei stagiuni și s-a redeșteptat total, într-o manieră strălucitoare, de curând, ca și în poveste, ca urmare a unui sărut. Cel care a făcut-o să renască este, așa cum era de așteptat, un coregraf, Răzvan Mazilu, iar ceea ce au reușit să realizeze împreună, el
URBAN KISS sau CUM RENAȘTE O COMPANIE DE DANS by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8637_a_9962]
-
fi trebuit chiar mai multă odihnă, dar nu sosise timpul relaxării. Căutarea era departe de a se fi sfîrșit. Nu fu nevoie de multe vorbe. Se înțelegeau din gînduri și, de îndată ce răsări iarăși soarele, cei doi purceseră la drum. Ploaia redeșteptase pofta de viață și totul în jur renăștea. Se bucurau ca niște copii de veselia semenilor lor și făceau planuri optimiste pentru viitor. Aveau să o regăsească pe mama; aveau să se reîntoarcă la teritoriul atît de greu cucerit altădată
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
schematismul lui aproape de abstracție, cu impersonalitatea lui severă și cu naturala disciplină a formalizării, care a perpetuat în timp tiparele gîndirii orientale, ar fi putut să-l apropie, mult mai direct, de iconoclasmele momentului care, într-un fel sau altul, redeșteptau tocmai un asemenea tip de gîndire. în pofida acestui fapt, care este doar aparent paradoxal, Baba s-a întors către formele gîndirii occidentale, către viziunile puternice ale nordului și, finalmente, către un tip de privire mult mai familiar unui mediu catolic
Viziunea lui Corneliu Baba by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9976_a_11301]