35 matches
-
Orwell scrie și el: „Întro epocă de minciună universală, să spui adevărul este un act revoluționar”. Michelet spunea că În secolul al XX-lea istoria va cădea și se va spulbera În atomi „devorată până În temelii de acei ce-i redijează analele”. „Francesco Guicciardini (1483-1540) afirmă: «Trecutul ne Învață să deslușim viitorul». Astfel că, pentru noi, trecutul și viitorul au alcătuit dintotdeauna și pentru totdeauna un prezent istoric continuu. Sau mai laconic: Viitorul, ca și Trecutul, este totdeauna viu În Prezent
Cum se numeau strămoşii noştri: daci, geţi, vlahi sau români?. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_394]
-
voi păși Locurile ce le voi locui Prietenii ce-i voi împrieteni Iubiții ce-i voi iubi Mă îmbată numărătoarea asta de tine Din mintea mea halucinantă Ce uită să viețuiască azi Și stă atemporal, Într-o balanță Ce-mi redijează, Cu atâta nonșalanță Drum mut și orb, Neștiutoare în a mea dorință... ...către neființă.
ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Ioana German () [Corola-journal/-/93_a_119]
-
n-ar câștiga nimic dintr-un război european și că vede prin urmare folosul său în mănținerea păcii. [ 7 martie 1880] ZIARUL "UNIREA" ȘI PROGRAMUL CONSERVATORILOR Ziarul "Unirea" din Iași e organul încă modest al embrionarului partid roșu din Moldova, redijat se vede de tineri care nici visează încă ce va să zică partid roșu și nu știu câtă tiranie, cât esclusivism, cât servilism sufletesc, dar și cită libertate în înstrăinarea averii publice și private îi caracterizează pe așa-numiții liberali. "Unirea" se va convinge
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
stilul adevărat roșu nu se află în puritatea lui decât numai în "Romînul", și chiar aci nu totdauna, apoi în "Democratul" din Ploiești, în "Curierul de Galați" și în "Telegraful". Obiectiv vorbind, fără a ști câtuși de puțin nici cine redijează "Unirea", nici cine sânt pretinșii roșii din Moldova, am băgat de seamă că acele observații nu pot fi {EminescuOpXI 77} scrise de ceea ce, dincoace de Milcov, se numește "roșii", căci stilul acestora se distinge printr-un indisolubil amestec de viclenie
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nici adversarii noștri politici. Știind însă aceștia că termenul "reacționar" e odios în unele părți ale Europei, fac sport cu această poreclă, atribuind-o nouă. Daca noi zicem despre liberali că sânt radicali, avem dovezi la mînă: avem "Republica Romînă" redijată de însuși Pontifex Maximus al partidului, d. C. A. Rosetti, avem ediția duodez a acelei republice la fericiții Ploiești. Dar noi, reacționari? De unde și până unde? E vrun Ioan sau Caliman Asan, vreun Bogdan Mușatin, vrun Vladislas Basarab ai cărora
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
la dispozițiunea oricui în orașe și, în câtva, răspândit și în sate. Se-nțelege. Școalele rurale înființate de bătrânul Grigore Ghica din Țara Românească erau pe atunci privilegiul câtorva. Foaia "învățătorul satului", care a început a ieși la octomvrie 1843, redijată de Petru Poenaru în colaborare cu Aristia și alții, foaie care se ocupă numai cu școala sătească și e mult mai bine scrisă decât gazetele de azi, se datorește epocei de regenerare de la 1848 încoace. Nu ne-am mira daca
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
dar și partidul propriu al acestui guvern [î]i va face imputarea că a trădat drepturile de suveranitate ale țării. Chiar ministrul plenipotențiar al României la Paris - adăoga corespondența foii germane - d. Cogălniceanu, este de părerea aceasta și a și redijat un memoriu în care acuză pe cabinetul Brătianu de trădare de patrie în cazul când ar ceda pretențiilor austro-ungare asupra Dunării. D. Cogălniceanu, precum știm, se află de câtva timp în țară. Diferite versiuni circulă asupra întoarcerii ministrului nostru de la
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de Jos în folosul traficului ei și de-a câștiga o influență în adevăr dictatorială asupra navigației fluviului. "Austro-Ungaria - zice în privința aceasta memoriul pe care-l aveam înaintea ochilor - pare a urmări de mult scopul acesta. La 1857 ea a redijat în adevăr un proiect de reglement (7 noiembre) care s-a iscălit la Viena de cătră patru puteri, dar s-a respins la Paris, la 1858, de cătră puterile unite în conferență. Astăzi nu sîntem decât în fața unei tentative nouă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
lor dintre statele țărmurene pe toată întinderea teritoriului fiecăruia Austria, pe de altă parte, a prezentat Comisiei Europene un avanproiect asupra căruia aceasta va avea a se pronunța și a cărui dispoziție de căpetenie remite executarea reglementului, decum va fi redijat, în mînile unei comisii compuse numai din statele țărmurene. Aceste state ar fi Serbia, România, Bulgaria, deși principat vasal, și Austro-Ungaria, deși ea nu atinge cu teritoriul ei cursul râului decât la un singur punct, adecă la Porțile de Fier
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
că nu vom primi nicicând anteproiectul și că nu ne vom supune lui chiar de s-ar vota? Faptele sânt față pentru a dovedi că s-a lucrat cu totul altfel. Delegatul nostru din comisie s-a grăbit de-a redija un raport, combătând anteproiectul ca contrar stipulațiunilor Tratatului de la Berlin. În loc de-a supune raportul acesta Consiliului de Miniștri și de-a adopta de-atunci încă o politică bine definită, în înțelesul demnității și intereselor țării, Ministeriul nostru de externe
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
apăruse foaia noastră, după o conferență de câteva ore cu d. Conta, pleacă la Iași, unde ajunge a doua zi, duminică. Marți apare "Ștafeta" cu titlul schimbat; acu se numește "Liberalul". "Ștafeta" cu capul cel nou spune că va fi redijată de "un comitet compus din mai multe notabilități ale partidului" despre a cărui consolidare se vorbește în scrisoarea d-lui Conta. Aceste notabilități sânt dd. Panu, Gheorghian, Verussi și Herșcu Goldner. Apariția "Liberalului" face a se crede că d. Panu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
se esprima și de-a argumenta, ne-a dispensat atât pe noi cât și pe orice ziar din țară de-a intra vrodată în polemică cu dânsa. Circumscrisă din cauza lipsei de cunoștințe, a creșterii și a apucăturilor celor cari o redijază, ea are privilegiul de-a putea ataca orice și pe oricine fără ca vreunui om să-i fi venit în minte a releva insultele și calomniile pe cari le cuprinde. Înțeleși odată asupra naturii acestui ziar, opiniile lui ne sânt indiferente
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
României, vom găsi conservatori ruinați cu desăvârșire, vom găsi pe toți aceia cari nu au nimic de pierdut, totul de câștigat. Ne pare rău că e așa, dar așa este. Oare "Presa''' n-a fost odinioară foaie conservatoare? Nu era redijată de pene conservatoare, dar pretexta a avea ideile. Destul că toate aceste pretextări de principii pentru căpătuire curg, ca izvoarăle spre mare, în sânul marelui partid roșu, căci și d. Pietraru, cum [î]l numește "Romînul", și-a găsit slujbușoara
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
oricât de numeroase ar fi ingredientele erorii în descrierea sa, întru cât privește încordarea dintre vechii amici politici, Rosetti și Brătianu, ea poate să ne fi dând câteva deslușiri exacte. Iată acea corespondență: Văzând maniera naivă cu care ziarul "Russ", redijat de Aksakoff, încearcă a tăgădui orice complicitate morală a guvernului din San Petersburg cu agitațiunile de înaltă trădare propagate între rutenii din Galiția și descoperite cu ocazia procesului din Liov, e îndoit de interesant a urmări căile ascunse cu care
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
asupreau țara. Glasul și puterea boierilor pământeni se 'necau în acea inundație de pungași și de bandiți. Dar daca Tudor a putut imputa boierilor de un neam cu dânsul ticăloșia, adecă lipsa de energie, acest drept nu-l are foaia redijată de un grec, foaia d-lui C. A. Rosetti. Quod licet Jovi, non licet bovi. Ca Tudor s-o facă, înțelegem; ca urmașii acelor venetici nemernici să facă asemenea imputări nu se cuvine. De câte ori "Romînul" vorbește de fanarioți, de C.
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cu ziua, până la acoperirea datoriei. Peste aceasta se scot în vânzare pogoanele de pământ a căror inalienabilitate e garantată de Constituție și de legea de împroprietărire. Ce zice "Romînul" la acest specimen de percepție liberală? Ce zice? Băieții cari-l redijează n-au ochi să citească. În loc de-a constata de ce natură sunt dările neplătite: contribuțiuni directe, răscumpărarea clăcii, prestațiuni județene și altele, se leagă de capitație. Capitația nu este justificată. Capitația amânduror țărilor, pe când nu exista nici o altă dare, constituia
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
mari pentru a obține funcții, pensii reversibile, favori, iată școala pe care a creat-o d. C. A. Rosetti în țară, urmînd-o el însuși din tinerețe și până azi. De soiul acesta e și tagma de patrioți în perspectivă care redijează "Dacia viitoare". Supere-se cât vor pofti; noi nu vom înceta a zice că țăranul de la Dunăre ar avea alte lucruri de făcut în Paris decât de-a simpatiza cu comunarzii, de-a afișa utopii cosmopolite și de-a tăia
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
întreg! Cumcă aceasta este ținta d-lui C. A. Rosetti și cumcă nu i-ar displăcea o continuă regulare a proprietății din 15 în 15 ani și o continuă confuziune între al meu ș' al tău ne-o dovedește foaia redijată de discipolii, de copiii sufletului său: "Dacia viitoare". De acord cu bătrânul demagog cosmopolit, pe care ne-a succes de a-l dezbrăca de coaja sa naționale în care se gera de mai român decât un Basarab băștinaș, această tinerime
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pe cale oficială, asemenea manifestări și tendențe, orideunde ar proveni ele, pe cari dealtmintrelea bunul simț al națiunii le-a judecat deja. Cu această ocazie ne-aducem aminte de-un curios incident. Pe la 1867 apărea în București o foaie umoristică, "Scrînciobul", redijată de spiritualul d. Grădișteanu. Pe-atunci, d. Brătianu încuraja încă insurecțiunile din Bulgaria și, ca și acum, partidul roșu se lăuda cu așa ceva ca luarea Transilvaniei. D. Grădișteanu nu era încă roșu; s-a făcut mai pe urmă, mai ales
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
efort ca să-ți dezlipești genele, închizi grijuliu caietul cu note secrete de pe genunchi, în care, în dimineața aceasta, ți-ai însemnat, prescurtat și cu inițiale, treburile zilei. Urgența întâia, deci : soluțiunile pentru a nu mai fi iar mobilizat. 1. De redijat lista cu persoanele la care s ar putea apela, chiar ipotetice ca șansă. 2. De făcut primele vizite în acest scop. Pe cât se poate la cele mai influente, nu uitat Dimitriu, de la Interne. Apoi : 1. De scos costumul nou de la
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
să se așeze pe mormântul poetului liric Dimitrie Bolintineanu o piatră de marmură c-un basrelief, reprezentând o mână ce depune o cunună de lauri. [11 martie 1877] ["ÎN 7/19 MART PROTOCOLUL... "] În 7/19 mart protocolul s-a redijat în mod definitiv și s-a semnat de ambasadorii acreditați ai marilor puteri. Diplomația consideră protocolul din Londra ca un protocol final al conferenței; articolul principal zice că, dacă Poarta nu va admite obligațiunea reformelor, puterile se vor consulta în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
-n Austria chiar vâră ură între deosebitele naționalități și le sumuță una asupra alteia, acel ziar este deopotrivă stricăcios germanilor ca și celorlalți, el propagă idei care fac cu neputință dezvoltarea economică sănătoasă și liniștea politică între popoară și e redijat de oameni cari nu sânt în inima lor nici austriaci, nici germani, ci speculanți cutezători, ca și unii redactori din București, cari pentru trecerea mărfii lor tipărite sânt în stare să atingă și să zădărască simțirile cele mai sfinte pe
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
spre comună apărare. S-au asociat la mișcare "Curierul intereselor generale", care. nu e de nici o nuanță politică; în fine însăși "Ștafeta", organul fracționiștilor, sprijină nemulțămirile moldovenilor. Între gazetele din Moldova, cea mai mica, dar nu cea mai rea, "Muncitorul", redijat de d. Rosetti-Tețcanu, care n-a avut niciodată simpatii tocmai pronunțate pentru d. Cogălniceanu, scrie în termeni mult mai aspri despre starea rea a Moldovei decât chiar "Romînia liberă". Se înțelege că prin asta noi nu ne facem câtuși de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
această misiune decât oamenii cari răsplătesc cu decorații și recompense naționale actele celei mai negre trădări? Acești călăi ai Alianței izraelite se apropie dar de noi fără a spune ce vor și ne spun de-a dreptul prin foile lor, redijate de greci și de jidani: "Iată osânda de moarte! Ce ne dați să vă lăsăm cu suflet? Am scos pîn-acum a cincea parte a pământului României în vânzare prin emiterea de bani de hârtie. Mai rămân moșiile particulare, cele răzășești
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
spanioli au exercitat precum se vede mai târziu o influență priincioasă asupra poziției jidovimei din Franța toată, precum și asupra năravurilor imigrațiunii evreo-germane de mai târziu. Nici obiecțiunile mele asupra precumpănirii jidovimei în presă nu-mi par înlăturate prin enumerarea foilor redijate de creștini. Cumcă evreii sunt foarte numeroși între corespondenți concede și Bresslau: cine însă cunoaște mai de aproape ruajul dinlăuntru al gazetelor noastre acela știe că redactorii nu prea sunt atât de neatârnați față cu reporterii lor precum admite Bresslau
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]