403 matches
-
public legată de faptul că, pentru umanitate, efectele negative ale terorismului contemporan vor căpăta, practic, un caracter de banalitate în viitorul apropiat (banalitate la care contribuie din plin și selecția mediatică a evenimentelor sângeroase) nu reprezintă altceva decât o viziune reducționistă asupra unui fenomen periculos, anume acela de a se ajunge în punctul de acceptare a crimei de către comunitatea globală ca pe o formă de „normalitate” existențială. După cum se știe, explorând cronologic firul istoriei, creionarea oricărui construct planetar antisocial, fundamentat tocmai
GLOBALIZAREA, UN MODEL EŞUAT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1460208777.html [Corola-blog/BlogPost/380924_a_382253]
-
și „elemente teleologice”, escatologice. Cu alte cuvinte, la ce ne folosește faptul că ne autoprogramam, că ne silim să gândim și să trăim după dogme așa zis științifice, după criterii și metodologii absolutist profane tot de noi inventate, după epistemologii reducționiste, că trebuie să amputam pe patul lui Procust însăși complexitatea vieții și mai ales a conștiinței? A devenit știință o religie atât de dogmatica, intoleranță și discrimatorie că trebuie să excludă aprioric orice ține de ființă și de viață, de
MYSTERIUM TREMENDUM ET FASCINANS de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1483740670.html [Corola-blog/BlogPost/379224_a_380553]
-
avea imaginea proporțiilor crizei în care se află societatea românească.Strategia națională de dezvoltare culkturală din ultimii ani s-a situat undeva între sublimul discursului politic și penibilul incapacității de a concretiza într-un fel sau altul obiectivele propuse.Viziunea reducționistă asupra culturii și evitarea aproape programatică a impunerii ca prioritate a conceptului de educație prin cultură a condus la abandonarea absurdă, în virtutea descentralizării, a singurelor ”capete de pod “ prin care se putea lansa cumva o politică educațională bazată pe cultură
ANTROPOLOGIA TRANZIŢIEI DE LA SOCIALISM LA MULTICULTURALISM de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 by http://confluente.ro/Antropologia_tranzitiei_de_la_socialism_al_florin_tene_1339228516.html [Corola-blog/BlogPost/358293_a_359622]
-
pe la colțuri de cotitură a dezinteresului pentru Basarabia primejduiește și Ardealul, este bine să-l învețe mai întâi pe surogat ce e ăla patriotismul, pentru care concept site-uri românești în postmodernismul miștocar n-avem, n-a permis caragialismul caricaturizat reducționist, exceptând unele extremist nefrecventabile, dar putem progresa prin imitațiune după unele din WO, cele mai apropiate geografic și militar fiind ungurești sau panmoldovenești, cum ar fi, accesate azi 27 martie 2011: http://prohungaria.ning.com/ http://kuruc.info/ http://www
POSTROMÂNISMUL (4) – CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII ROMÂN? de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 by http://confluente.ro/Camelian_propinatiu_postromanismul_camelian_propinatiu_1346434802.html [Corola-blog/BlogPost/355331_a_356660]
-
relația culturii profane cu învățătura creștină reprezintă temeiuri semnificative în conturarea unei poziții echilibrate și înțelepte în această problematică deosebit de complexă. În acest domeniu, Sfântul Vasile cel Mare s-a remarcat prin poziția sa de mijloc, evitând pozițiile extreme și reducționiste. El depășește atitudinea unor autori creștini care polarizau într-o manieră categorică relația dintre creștinism și cultura profană, opunându-le categoric. Totodată, Sfântul Vasile cel Mare nu încearcă nici o formulă de acomodare sau justificare a Revelației prin învățătura exclusiv omenească
DESPRE OMILIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE CĂTRE TINERI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_omilia_sfantului_vasile_cel_mare_catre_tineri_.html [Corola-blog/BlogPost/351145_a_352474]
-
relația culturii profane cu învățătura creștină reprezintă temeiuri semnificative în conturarea unei poziții echilibrate și înțelepte în această problematică deosebit de complexă. În acest domeniu, Sfântul Vasile cel Mare s-a remarcat prin poziția sa de mijloc, evitând pozițiile extreme și reducționiste. El depășește atitudinea unor autori creștini care polarizau într-o manieră categorică relația dintre creștinism și cultura profană, opunându-le categoric. Totodată, Sfântul Vasile cel Mare nu încearcă nici o formulă de acomodare sau justificare a Revelației prin învățătura exclusiv omenească
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1450768115.html [Corola-blog/BlogPost/366342_a_367671]
-
relația culturii profane cu învățătura creștină reprezintă temeiuri semnificative în conturarea unei poziții echilibrate și înțelepte în această problematică deosebit de complexă. În acest domeniu, Sfântul Vasile cel Mare s-a remarcat prin poziția sa de mijloc, evitând pozițiile extreme și reducționiste. El depășește atitudinea unor autori creștini care polarizau într-o manieră categorică relația dintre creștinism și cultura profană, opunându-le categoric. Totodată, Sfântul Vasile cel Mare nu încearcă nici o formulă de acomodare sau justificare a Revelației prin învățătura exclusiv omenească
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1450768115.html [Corola-blog/BlogPost/366342_a_367671]
-
și nici trăirile-i lăuntrice, vom stârni și chiar ațâța curiozitatea și setea de lectură a cititorului de poezie cu prezentarea - extrem de sumară - a primelor 9 poeme din primul ciclu. Note de călătorie prin sinele cândva comun, răsfirat de condiționalitatea reducționist umană, adus la un nemilos factor prim ? Simfonie a șoaptelor topite-n neființă, readuse mirobolant la viață de buze arzând de credință - credință într-o fericire viitoare, deocamdată iluzorie, aflată în stadiul de dorință, de rugă de taină : cuplul Poet
INGER RASTIGNIT (POEME SOPTITE) DE VASILE BURLUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/Inger_rastignit_poeme_soptite_de_vasil_pompiliu_comsa_1343827820.html [Corola-blog/BlogPost/360026_a_361355]
-
adevărului, spre a realiza o implicare personală responsabilă. Aceasta este o problemă delicată pe care nici societatea singură și nici religiile singure nu o vor putea soluționa, atâta vreme cât nu există conlucrare, adică dialog, ci mai degrabă numai atitudini exclusiviste, relativiste, reducționiste sau posesive cu privire la adevăr, care nu fac altceva decât să-l fărâmițeze și mai mult, și să-l facă să devină obscur, denaturându-l ori chiar conceptualizându-l. În acest proces, diferite religii au jucat deja un rol foarte important. Așadar
DESPRE IMPORTANTA CONLUCRARII RELIGIILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_importanta_conlucrarii_religiilor_.html [Corola-blog/BlogPost/364718_a_366047]
-
Cu alte cuvinte, omul de cultură și jurnalistul Eminescu transcend, deopotrivă, limitele profane ale oricărei temporalități statistice, topind simbiotic în templul interior spiritual propriu o formă de gândire autentică, globală, lucidă și, nu în ultimul rând, detașată complet de nivelul reducționist al specificiului cotidian, uneori, reprobabil, din perspectiva culoarului de mentalitate a unui anume veac. Este și motivul pentru care poziționarea în ziua de azi a unora în perimetrul fad al pulsiunilor cu caracter vădit antieminescian nu reprezintă neapărat o palmă
IDENTITATEA ASUMATĂ A POPORULUI ROMÂN de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1421624896.html [Corola-blog/BlogPost/377066_a_378395]
-
relația culturii profane cu învățătura creștină reprezintă temeiuri semnificative în conturarea unei poziții echilibrate și înțelepte în această problematică deosebit de complexă. În acest domeniu, Sfântul Vasile cel Mare s-a remarcat prin poziția sa de mijloc, evitând pozițiile extreme și reducționiste. El depășește atitudinea unor autori creștini care polarizau într-o manieră categorică relația dintre creștinism și cultura profană, opunându-le categoric. Totodată, Sfântul Vasile cel Mare nu încearcă nici o formulă de acomodare sau justificare a Revelației prin învățătura exclusiv omenească
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_relatia_dintre_ratiune_si_credinta_in_teologia_sfantului_vasile_cel_mare.html [Corola-blog/BlogPost/344978_a_346307]
-
relația culturii profane cu învățătura creștină reprezintă temeiuri semnificative în conturarea unei poziții echilibrate și înțelepte în această problematică deosebit de complexă. În acest domeniu, Sfântul Vasile cel Mare s-a remarcat prin poziția sa de mijloc, evitând pozițiile extreme și reducționiste. El depășește atitudinea unor autori creștini care polarizau într-o manieră categorică relația dintre creștinism și cultura profană, opunându-le categoric. Totodată, Sfântul Vasile cel Mare nu încearcă nici o formulă de acomodare sau justificare a Revelației prin învățătura exclusiv omenească
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_relatia_dintre_ratiune_si_credinta_in_teologia_sfantului_vasile_cel_mare.html [Corola-blog/BlogPost/344978_a_346307]
-
descendentă, actanți cu intelect precar și cu funcții neapărat importante, care nu cunosc decât două ipostazieri ale multifațetatului chip al lumii în care trăiesc: banii și puterea - simple forme fără fond semnificând însă absolutul acestei vieți în accepția lor profund reducționistă. Că vor intra într-o bună zi în fundul gropii ca oricare alt muritor al acestei alte planete din Universul divin și că nu vor duce cu ei nimic în lumea de Dincolo nu îi deranjează câtuși de puțin. Ei trăiesc
DICTATURA OCULTĂ CU CIP PREFERENŢIAL A LUMII CONTEMPORANE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_dictatura_oculta_cu_ci_magdalena_albu_1340107192.html [Corola-blog/BlogPost/359719_a_361048]
-
ei traditia araba creștină ocupă un rol important în dialogul cu musulmanii, sau în cofruntarea dintre monoteismul absolut iudaic și cel islamic. De pildă, cum poate fi explicată dogma Sfintei Treimi unui evreu ori unui musulman fără un real pericol reducționist. Dezvoltându-și însă propria tradiție teologică, arabii creștini nu trebuie să invidieze nici Occidentul creștin, nici pe ortodocșii din estul și sud-estul Europei, a căror tradiție teologică le poate fi complementară, în fond tradiția arabă creștină, născută din necesitatea creștinilor
DESPRE CRESTINISMUL ARAB, INTRE TRADITIE SI TERITORIALITATE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_crestinismul_arab_intre_traditie_si_teritorialitate.html [Corola-blog/BlogPost/344944_a_346273]
-
ei traditia araba creștină ocupă un rol important în dialogul cu musulmanii, sau în cofruntarea dintre monoteismul absolut iudaic și cel islamic. De pildă, cum poate fi explicată dogma Sfintei Treimi unui evreu ori unui musulman fără un real pericol reducționist. Dezvoltându-și însă propria tradiție teologică, arabii creștini nu trebuie să invidieze nici Occidentul creștin, nici pe ortodocșii din estul și sud-estul Europei, a căror tradiție teologică le poate fi complementară, în fond tradiția arabă creștină, născută din necesitatea creștinilor
DESPRE CRESTINISMUL ARAB, INTRE TRADITIE SI TERITORIALITATE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_crestinismul_arab_intre_traditie_si_teritorialitate.html [Corola-blog/BlogPost/344944_a_346273]
-
relația culturii profane cu învățătura creștină reprezintă temeiuri semnificative în conturarea unei poziții echilibrate și înțelepte în această problematică deosebit de complexă. În acest domeniu, Sfântul Vasile cel Mare s-a remarcat prin poziția sa de mijloc, evitând pozițiile extreme și reducționiste. El depășește atitudinea unor autori creștini care polarizau într-o manieră categorică relația dintre creștinism și cultura profană, opunându-le categoric. Totodată, Sfântul Vasile cel Mare nu încearcă nici o formulă de acomodare sau justificare a Revelației prin învățătura exclusiv omenească
DESPRE OMILIA A XXII-A CĂTRE TINERI SAU AUTORITATEA SFÂNTULUI IERARH VASILE CEL MARE ÎN RECOMANDĂRILE FĂCUTE CELOR TINERI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Despre_omilia_a_xxii_a_catre_stelian_gombos_1385036095.html [Corola-blog/BlogPost/347276_a_348605]
-
relația culturii profane cu învățătura creștină reprezintă temeiuri semnificative în conturarea unei poziții echilibrate și înțelepte în această problematică deosebit de complexă. În acest domeniu, Sfântul Vasile cel Mare s-a remarcat prin poziția sa de mijloc, evitând pozițiile extreme și reducționiste. El depășește atitudinea unor autori creștini care polarizau într-o manieră categorică relația dintre creștinism și cultura profană, opunându-le categoric. Totodată, Sfântul Vasile cel Mare nu încearcă nici o formulă de acomodare sau justificare a Revelației prin învățătura exclusiv omenească
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE PRECUM ŞI ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR… de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1457685483.html [Corola-blog/BlogPost/342590_a_343919]
-
relația culturii profane cu învățătura creștină reprezintă temeiuri semnificative în conturarea unei poziții echilibrate și înțelepte în această problematică deosebit de complexă. În acest domeniu, Sfântul Vasile cel Mare s-a remarcat prin poziția sa de mijloc, evitând pozițiile extreme și reducționiste. El depășește atitudinea unor autori creștini care polarizau într-o manieră categorică relația dintre creștinism și cultura profană, opunându-le categoric. Totodată, Sfântul Vasile cel Mare nu încearcă nici o formulă de acomodare sau justificare a Revelației prin învățătura exclusiv omenească
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE PRECUM ŞI ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR… de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1457685483.html [Corola-blog/BlogPost/342590_a_343919]
-
moarte - vectori puternici, intens negativi, ce nonșalant “Atârnă hălci de carne ( ... )” (Euripides, Bacchantele) pe altarul spiritului adormit. Excluzând cu vehemență din alcătuirea Ființei umane plămada Iubirii celeste și propunând în locul acesteia doar egoismul deformant al sufletului înecat în viciu, optica reducționistă și pervertibilă a fiilor lui Baphomet anulează categoric comuniunea sui-generis dintre Creat și Creator, răsturnându-i acesteia în integralitate raporturile de interacțiune statuate din momentul inițial al Facerii (și sporite, mai apoi, exponențial, prin jertfelnicie și credință, de nenumărate generații
HINGHERII LUI BAPHOMET de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_hingherii_lui_magdalena_albu_1387667452.html [Corola-blog/BlogPost/363620_a_364949]
-
clandestin de-a lungul mai multor ani n-ar trebui să însemne o jignire la adresa smartphone-ului și a Facebook-ului. Această constatare ne silește mai degrabă să ne întrebăm cum se face că jurnalismul internațional s-a pretat la asemenea excese reducționiste, ca abia acum, cu chiu, cu vai, să reflecteze la afirmația lui Wael Ghonim, fostul manager egiptean al companiei Google, potrivit căreia “clasa muncitoare din Egipt nu a fost convocată pe internet sau pe Facebook”: “e drept că mediile sociale
Viitorul jurnalismului – O promisiune sacra by http://uzp.org.ro/viitorul-jurnalismului-o-promisiune-sacra/ [Corola-blog/BlogPost/93870_a_95162]
-
iubire nu este o entitate fizică, materială și naturală, nu poate fi deci nici obiect de cercetare și cunoaștere științifică. Pentru mulți oameni Iubirea pur și simplu există. Argumentul științific folosit de noul ateism, nu știință per se, este procedeul reducționist de deificare a raționalului și a voinței conștiente, este „cultul rațiunii”, încercarea de negare a existenței a tot ceea ce este non-rațional, non-corporal și dincolo de capacitatea noastră de cunoaștere și înțelegere. În ultimă instanță, obiectul științelor naturale îl constituiesc evaluările cantitative
ARGUMENTUL ŞTIINŢIFIC de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1484331624.html [Corola-blog/BlogPost/382929_a_384258]
-
adevărului, spre a realiza o implicare personală responsabilă. Aceasta este o problemă delicată pe care nici societatea singură și nici religiile singure nu o vor putea soluționa, atâta vreme cât nu există conlucrare, adică dialog, ci mai degrabă numai atitudini exclusiviste, relativiste, reducționiste sau posesive cu privire la adevăr, care nu fac altceva decât să-l fărâmițeze și mai mult, și să-l facă să devină obscur, denaturându-l ori chiar conceptualizându-l. În acest proces, diferite religii au jucat deja un rol foarte important. Așadar
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/361487_a_362816]
-
țină cursuri de religie adepților lor. Raportat la cultură, postmodernismul se definește prin două elemente esențiale: promovarea multiculturalismului și valorizarea actelor culturale în raport cu legile economiei de piață. Deși globalizarea este un fapt istoric, ea nu acționează asupra culturii în sens reducționist exclusiv, ci o modelează într-o simfonie de culturi locale, diversificate, ce interacționează între ele prin intermediul mass-mediei și internetului. Șansa lor de supraviețuire este legată, însă, de capacitatea lor de a se mula cerințelor din piață, altminteri, eșecul deși cert
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Biserica_ortodoxa_in_fata_provocarilor_lumii_contemporane_si_rolul_ei_social_filantropic_in_societatea_postmoderna_secularizata.html [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
Dumnezeu, care este ÎNDELUNG RĂBDĂTOR ȘI PLIN DE BUNĂTATE, dar care NU SE LASĂ BATJOCORIT de fiii oamenilor. Și cred că este o batjocură cumplită la adresa lui Dumnezeu starea de lucruri a lumii în care trăim. Nu vreau să par nici reducționist, nici îngust la minte, nici retrograd. Nici macar alarmist. Poate par bigot, dar și Domnul Isus a fost bigot, daca cineva definește astfel acest termen. Nu putem arăta cu degetul spre o anumita comunitate, etnie, religie, etc și să spunem că
DE CE SE SCUFUNDA AMERICA? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Eseu_de_ce_se_scufunda_america_.html [Corola-blog/BlogPost/364464_a_365793]
-
o virtute esențială a vremurilor noastre marcaste de tendințe totalitare, lipsite de nuanțe. Prin discernământ, Sfântul Vasile cel Mare a reușit să echilibreze rațiunea și credința, cuvântul și slujirea, contemplația și făptuirea. El a reușit să depășească pozițiile unilaterale și reducționiste. Astfel discernământul este o măsură a realismului gândirii și acțiunii Sfântului Vasile cel Mare. Inclusiv, în efortul înaintării pe calea cunoașterii, deși Sfântul Vasile cel Mare este o persoană cu deschideri semnificative către cultura profană, el arată că nu trebuie
DESPRE REALISMUL TEOLOGIEI ŞI SLUJIRII SFÂNTULUI VASILE CEL MARE – EXPRESIE A STĂRUINŢEI ÎN TREZVIE ŞI ÎN MĂRTURISIREA ADEVĂRULUI BISERICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 29 din 29 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_realismul_teologiei_si_slujirii_sfantului_vasile_cel_mare_expresie_a_staruintei_in_trezvie_si_in_marturisirea_adevarului_bisericii.html [Corola-blog/BlogPost/342476_a_343805]