15 matches
-
o are Tatăl despre sine însuși, iar Fiul ca un < > gândit al Tatălui, cum spun unii Părinți orientali, sau ca Logosul ieșit din Mintea paternă. La Dumnezeu gândirea nu e una și existența alta. Gândindu-se pe sine, Tatăl se reduplică ipostatic, fără să se dubleze ca ființă. Gândindu-se pe sine, El se cunoaște pe sine și ca cel ce gândește și ca cel gândit, cunoscut de sine. El privește pe Fiul, < > ipostatic, adică pe sine însuși ca alt eu
DESPRE SFANTA TREIME... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_sfanta_treime_.html [Corola-blog/BlogPost/366879_a_368208]
-
o are Tatăl despre sine însuși, iar Fiul ca un < > gândit al Tatălui, cum spun unii Părinți orientali, sau ca Logosul ieșit din Mintea paternă. La Dumnezeu gândirea nu e una și existența alta. Gândindu-se pe sine, Tatăl se reduplică ipostatic, fără să se dubleze ca ființă. Gândindu-se pe sine, El se cunoaște pe sine și ca cel ce gândește și ca cel gândit, cunoscut de sine. El privește pe Fiul, < > ipostatic, adică pe sine însuși ca alt eu
DESPRE EXISTENŢA, MISIUNEA ŞI SOBORNICITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE by http://confluente.ro/Despre_existenta_misiunea_s_stelian_gombos_1384161692.html [Corola-blog/BlogPost/363188_a_364517]
-
o are Tatăl despre sine însuși, iar Fiul ca un < > gândit al Tatălui, cum spun unii Părinți orientali, sau ca Logosul ieșit din Mintea paternă. La Dumnezeu gândirea nu e una și existența alta. Gândindu-se pe sine, Tatăl se reduplică ipostatic, fără să se dubleze ca ființă. Gândindu-se pe sine, El se cunoaște pe sine și ca cel ce gândește și ca cel gândit, cunoscut de sine. El privește pe Fiul, < > ipostatic, adică pe sine însuși ca alt eu
DESPRE DUMNEZEU TATĂL – CA TEMEI AL UNITĂŢII INTRATRINITARE. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE (1903 – 1993)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1994 din 16 iun by http://confluente.ro/stelian_gombos_1466054082.html [Corola-blog/BlogPost/373317_a_374646]
-
o are Tatăl despre sine însuși, iar Fiul ca un < > gândit al Tatălui, cum spun unii Părinți orientali, sau ca Logosul ieșit din Mintea paternă. La Dumnezeu gândirea nu e una și existența alta. Gândindu-se pe sine, Tatăl se reduplică ipostatic, fără să se dubleze ca ființă. Gândindu-se pe sine, El se cunoaște pe sine și ca cel ce gândește și ca cel gândit, cunoscut de sine. El privește pe Fiul, < > ipostatic, adică pe sine însuși ca alt eu
DESPRE EXISTENŢA, MISIUNEA ŞI SOBORNICITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1995 din 1 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1466141459.html [Corola-blog/BlogPost/344349_a_345678]
-
o are Tatăl despre sine însuși, iar Fiul ca un < > gândit al Tatălui, cum spun unii Părinți orientali, sau ca Logosul ieșit din Mintea paternă. La Dumnezeu gândirea nu e una și existența alta. Gândindu-se pe sine, Tatăl se reduplică ipostatic, fără să se dubleze ca ființă. Gândindu-se pe sine, El se cunoaște pe sine și ca cel ce gândește și ca cel gândit, cunoscut de sine. El privește pe Fiul, < > ipostatic, adică pe sine însuși ca alt eu
DESPRE DUMNEZEU TATAL IN VIZIUNEA PARINTELUI STANILOAE. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_dumnezeu_tatal_in_viziunea_parintelui_staniloae_.html [Corola-blog/BlogPost/354191_a_355520]
-
acest prim volum. De altfel, construcția dihotomică a universului romanesc se devoalează explicit în poemul filosofic Mondo Cane. Într-un intermezzo suprarealist, câinele Argus clamează dragostea lui pentru Eromanga, "recitându-i" poemul filosofic pe care l-a compus. Cuplul canin reduplică perechea Antiapa-Felicia, în timp ce structura poemului repetă structura romanului Lumea în două zile. Este vorba, îi explică Argus Eromangăi, de un poem în două secțiuni: Domestica și Infernalia. Poemul meu filozofic intitulat Mondo Cane cuprinde după cum ți-am mai spus două
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Vasiliu, "imaginea ar fi fost în acest caz "asemănarea" în și prin substanța divină, dar în același timp mai mult decât o simplă asemănare, căci "ar încarna forma naturală" a lui Dumnezeu, forma imanentă în ceea ce, provenind de la ea, ar reduplica-o înscriind-o în planul vizibilității" (în Boethius, op. cit., p. 164). 5 Călătoria, în IP I, pp. 86-87. 6 Acropole, în IP I, p. 210. 7 Istoria ca patrie, în IP I, p. 343. 8 Izvorul poeziei, în IP I
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
mult mai simple decât par. Situația este într-adevăr cu un cuvânt vehiculat mai nou de colegul nostru Chirilov - „octopusicăș (adică seamănă cu o caracatiță), dar soluția nu cred că trebuie să se ocupe de fiecare dintre brațele respectivei caracatițe, reduplicând dezordinea flască a situației. S-o spunem pe șleau : este vorba despre corupție. Iar corupția este prezentă în România de ce ar fi scăpat Cinematografia ? de la vlădică până la opincă, de sus în jos și de la dreapta la stânga, ceea ce se cheamă că
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
liber dinamismului, plin de tensiune și de neprevăzut, al reflexivității. A sta, însă, la televizor e, pur și simplu, a sta, a-ți diminua maximal prezența, a te abandona unui confort fără arderi, fără investiție personală, fără riscuri. Pasivitatea e reduplicată, adesea, și printr-o altă „figură“ a inacțiunii: „stai și te uiți“. Față de „a privi“, care implică atenție, in-specție, ofensivă sfredelitoare, „a te uita“ e dezangajant și flasc. A te uita e, tocmai, a te abține să intervii, a refuza
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
va păstra, chiar dacă uneori își modifică puțin titlul. Majoritatea sunt miscelanee: „Tot globul în revistă”, „De toate”, „Noutăți științifice”, „Varietăți”, „Din toată lumea” etc. dar sunt și câteva specializate: „Rubrica filatelică”, „Rubrica matematică”, „Rânduri glumețe”, „Cronica muzicală”, „Cronica sportivă”, „Poșta redacției”, reduplicată de „Corespondența ziarului”. Cea mai extinsă și de interes maxim, ocupând invariabil două pagini, este „Rubrica cititorilor”, compusă din „Întrebări” și „Răspunsuri”, din care adesea se preiau idei și subiecte ce vor deveni articole. Sugestii de lectură fac uneori Victor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290733_a_292062]
-
cu șpaga dată nașului, cu porcul depozitat în portbagaj, cu micile învârteli, cu televizorul cu lămpi care refuză să funcționeze, cu programele sufocante încărcate de propagandă imbecilizantă etc. Este lumea în care crima își pierde dimensiunile terifiante pentru a se reduplica în cotidian, ca violență generalizată. În Reconstituirea (1968) lui Lucian Pintilie, regimul comunist părea îmblânzit cumva de o mare plictiseală, plictiseala unui carnasier care își face siesta după ce a devorat o turmă. Era impresia pe care o lăsa regimul Ceaușescu
În casa morților by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5936_a_7261]
-
încă subiective, cu accent pe unghiul personal de lectură și înțelegere. Contează mai puțin - scrie autorul nostru - dacă o asemenea Eladă a fost sau nu reală. Esențial e că ea a fost posibilă. Ar fi o eroare să copiem, să reduplicăm Arcadia originară, fiindcă am face-o dintr-o perspectivă inevitabil modernă, pretinzând că respectăm în detaliu adevărul istoric. Am pierde, atunci, și prospețimea aurorală a Eladei, și adăugirile ulterioare de cultură și sensibilitate; și am cădea în ridicolul "arcadienilor" din
Melancolii eline by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8491_a_9816]
-
ori, sunt percepute În mod difuz. Scriitorul de jurnale, acceptând tirania timpului, o acceptă și pe aceea a fragmentarismului. El comprimă și reduce, mințind prin omisiune (și prin promisiune, prin jurământul implicit de a spune totul), când Își propune să reduplicheze și să divagheze. Așadar, nici o regulă, nici o limită 11, decât cele neluate În considerare: timpul, presiunea morală, gradul de autocunoaștere. Autorul de jurnale 12 se confruntă cu marea obstrucție a timpului. Ca și viața, jurnalul e o promisiune neonorată. O
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
operat în procesul de evoluție a imunoglobulinelor. Se afirmă că o catenă imunoglobulinică inițială a evoluat prin duplicația în tandem a unei gene care codifică pentru un singur domeniu. Una dintre copii s-a diversificat și specializat, putând să fie reduplicată pentru a codifica un alt domeniu. Întregul sistem pare să fi fost obiectul unei duplicații poliploide pentru a da naștere la clusterii genici precursori pentru catena grea și la genele pentru catenele ușoare k și λ, în cromozomi diferiți. Gena
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
hârtie. O simplă figurare prin cuvântul scris nu o împlinește. O posibilă direcție de cercetare ar fi cvartetul nefericit: element lingvistic-decizie politică-normă socială-forme de comportament și de excludere! Elementul lingvistic devine reprezentare. Decizia politică e acțiunea în raport cu această reprezentare "suverană", reduplicându-se cu ea. Norma socială e vocea intelocrației în raport cu politicul. Formele de comportament și de excludere sunt efecte ale unor norme sociale, care sunt gândite și impuse la modul arbitrar de X, Y personalitate. Avem o dezumanizare economică, reflectată de
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]