15 matches
-
24 martie 2017 începând cu orele 18.30. Zero positivo Tânăra protagonistă a acestui roman găsește puterea de a lupta cu boala care i s-a ghemuit în sânge în numele vieții pe care o poartă în trupul ei. O ajută reevocarea amintirilor legate de un tată foarte iubit și care, în timpul dictaturii ceaușiste, a știut să își ocrotească familia de violențele regimului. O poveste de viață adevărată, o poveste puternică, o poveste cu final fericit. Romanul urmează un ritm în crescendo
Un popas în lumea cărților by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105693_a_106985]
-
La ora 12 fix, va fi Zborul Îngerului, interpretat de Claudia Marchiori, tânăra Mărie învingătoare a concursului de anul trecut, care va coborî de pe clopotnița Bisericii Sân Marco, într-o rochie portocalie, în stil baroc. Dimineață va continua cu alte reevocări istorice până la a doua rundă a Concursului Celei mai frumoase măști. Grupul Moațele Seară, în Galleria delle Meraviglie, o experiență exclusivista include și cină într-o atmosferă magică. Duminică 19 februarie, Orchestră I Musici Veneziani, fondată în 1999, va aduce
Bongiorno, Siora Maschera by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105785_a_107077]
-
lipsa de respect pentru supereroi și pentru tehnologiile digiltale care nu urmează pasul conținutului. Harrison Ford în Blade Runner 2049 Imaginație, fantezie, aventuri vizuale, sentimente puternice. Sunt de ajuns numai două titluri pentru a exemplifica toate aceste: La La Land, reevocare de vis a musicalului, regizată de Damien Chazelle, cu Emma Stone și Ryan Gosling care plutesc pe aripile unei povești de dragoste, amintind epoca de aur a Hollywoodului, și Blade Runner 2049, continuarea filmului mitic de science-fiction al lui Ridley
În 2017, Hollywoodul sfidează viitorul prin pelicule romantice și scenarii științifico-fantastice by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105877_a_107169]
-
să se creadă că are un secret. Vă puteți Închipui ce agitație pe negustorii de treabă care, În sfârșit, puteau deveni prinți ai răzbunării...“ Agliè fu foarte generos În flecăreli despre masonerie. Și vorbind, după obiceiul lui, trecea treptat la reevocarea la persoana Întâi. „În timpurile acelea În Franța se scriau deja niște couplets despre noua modă a Frimasonilor, lojile se multiplicau și prin ele se Învârteau arhiepiscopi, călugări, marchizi și prăvăliași, iar membrii casei regale deveneau mari maeștri. În Stricta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
reprezentarea oferă un obiect. Fie acesta din urmă este delimitat net, atunci cînd intervine ca un clișeu, o rememorare a ceva care, la origini, era imediat, universalul constituindu-se atunci în obiect abstract în sensul propriu al cuvîntului; fie această reevocare este un fir continuu, o înlănțuire ce reconduce înapoi, o țesătură văzută în strălucirea sau iradierea sa; în acest ultim caz, obiectul este asociat și articulat la ceva care ar putea fi atribuit subiectului, astfel încît ambii termeni s-ar
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
imagine și sens Moliner amintește că "a obiectiva înseamnă a încuraja producția de imagini pentru că, prin definiție, obiectele concrete sînt perceptibile și deci reproductibile sub această formă" (Moliner, 1996, p. 110). Imaginea corespunde unei entități sensibile, concrete, relativ pasive, de reevocare și de reflectare a unui obiect, absent din mediul celui care îl folosește. Este văzută ca distinctă de subiectul care o adoptă în scopuri precise. Este vorba despre o noțiune adesea dedusă în lucrările despre reprezentări. Studiul imaginilor cognitive, dezvoltat
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
în bisericile noastre creștine imense și cosmopolite și nu în sinagogile împrăștiate, fără altare și fără jertfe, răsună zilnic, în măreția riturilor, glasul puternic al Vechiului Testament; aici, răsună cântul neîntrerupt al poeticei și sublimei Psalmodii ebraice; aici, se aude reevocarea continuată a vocii bătrânilor lui Israel; aici, în fiecare colț, este chipul preafrumos al unei evreice pe care lumea creștină o venerează ca pe propria Mamă; aici, este slava divină a poporului lui Israel: Isus Cristos. O fi a voastră
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
preoți care plângeau în șoaptă. Episcopul era vizibil emoționat. Părea cu nu ar mai voi să se despartă de prietenul său don Giovanni. În ziua funeraliilor solemne, a voit să prezideze slujba religioasă, lăsând concelebrantului său, monseniorul Andrea Pangrazio, misiunea reevocării personalității și vieții scumpului său prieten don Giovanni Calabria. Nouăsprezece zile mai târziu, la 26 decembrie 1954, a murit și el. S-a reunit și a reintrat în compania scumpului său prieten în gloria și în iubirea lui Dumnezeu Tatăl
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
estetician, apt a pecetlui caracterul irevocabil estetic al unei critici omologabile: Nici o judecată, nici chiar cea mai simplă, nu este de conceput dacă nu se întemeiază pe sensibilitate. Criticul trebuie să-și îndrepte atenția spre imaginea ce i-o oferă reevocarea, ca unicul martor pe care îi este dat să-l interogheze, unicul care îi poate furniza elemente pentru judecata, sa, martor pe care, dacă îl scapă, nu-l mai poate înlocui cu nimic altceva"). Critica ce se cuvine a se
Despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14848_a_16173]
-
lipsit de tact și explicabil printr-o incoercibilă oroare de scandal, de a fugi de pe locul conflictului. Acest gest de retragere din fața reproșurilor i se părea lui Ioanide cel mai nedelicat. Conflictul se alimentase treptat cu incidente noi (nasturele) și reevocări, prin stingerea memoriei la punctul mort, unde se aflau. Acum Ioanide privi nasturele fără nici o supărare. Luă un ac și așezîndu-se pe pat și-l cusu singur, și unicul sentiment care-l stăpâni fu orgoliul că numai el știa să
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
și potirele goale care se umplu singure cu sânge, și abatele care scuipa În gura credincioșilor... E adevărat sau nu?” „Dragul meu”, râdea Bramanti, „dumneata l-ai citit prea mult pe Huysmans, zău așa! A fost un fapt cultural, o reevocare istorică, așa cum sunt serbările din școala asociației Wicca și de la colegiile druidice!” „Ouais, ce spui, carnival de Venise...” Auzirăm un zgomot zvârcolit, ca și cum Bramanti se pregătea acum să se arunce asupra adversarului său, iar Agliè Îl ținea cu greu pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
nu numai... ci și, există o vădită diferență de complexitate operațională: primul impune o simplă operație de adiționare (aproximativ traductibilă prin conjuncția logică), pe când al doilea antrenează o dublă operație de negare, plus una de adiționare (care include și o reevocare, reduntantă logic, a negației precedente, prin elementul adverbial ci). Evident, complexității logico-semantice a conectorului îi corespunde un grad similar de complexitate logico-semantică a frazei (enunțului-tip) construit cu ajutorul acestuia. 4.1.2. Tiparul pragmasemantic al unui corector-tip constă în
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
sfera practicii educației adulților, conform căruia experiența și cunoștințele anterioare ale cursanților adulți trebuie valorificate din plin și cu orice prilej, atunci când urmează să se transmită noi cunoștințe, să se elaboreze noi abilități, modele acționale etc. Aceasta impune, practic, reluarea, reevocarea, reamintirea unor cunoștințe anterioare (mai recente sau mai vechi), adecvate maximal pentru a se conecta ideatic/cu noile conținuturi de învățare ce urmează a fi dezvoltate; or, tocmai acest lucru conduce la așa-numita „redundanță ideatică” din partea formatorului, percepută, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sfera practicii educației adulților, conform căruia experiența și cunoștințele anterioare ale cursanților adulți trebuie valorificate din plin și cu orice prilej, atunci când urmează să se transmită noi cunoștințe, să se elaboreze noi abilități, modele acționale etc. Aceasta impune, practic, reluarea, reevocarea, reamintirea unor cunoștințe anterioare (mai recente sau mai vechi), adecvate maximal pentru a se conecta ideatic/cu noile conținuturi de învățare ce urmează a fi dezvoltate; or, tocmai acest lucru conduce la așa-numita „redundanță ideatică” din partea formatorului, percepută, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
mentală care are un conținut verbal (idei, judecăți, autoînvățări, autocritici, dorințe articulate verbal)”. Mai recent, cogniția este descrisă, pe rând, ca fiind „conținutul gândirii” și chiar „procesele implicate în acțiunea de a gândi”, cum ar fi modalitățile de a percepe, reevocările materialului mnezic, atitudinile și strategiile de rezolvare a problemei. Acest conținut al gândirii este modelat în permanență prin activitatea schemei cognitive specifice evocate. Această interacțiune dintre stimuli, schemă și cogniție este precizată astfel: „In formarea unei cogniții, schema oferă cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]