58 matches
-
liniște, confort, lipsa grijii zilei de mîine - cel puțin pe durata sejurului. Locuințele individuale, mobilate minimalist sunt adaptate imperativelor creației. Dar există și spațiile colective ale comunicării: biblioteca, sala de concerte și spectacole, restaurantul - nu foarte străin de structura unui refectoriu... Academia Schloss Solitude este și un univers în sine, aproape autarhic mai ales pentru cei dornici să se rupă cu totul de lumea din jur. Semnalele înafară ale acestui topos al creației nu lipsesc: Academia dispune de o editură proprie
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]
-
they can survive." Încălțat în niște sandale, purtând niște pantaloni de trening și un sacou mototolit, cu părul crescut în exces, trăind într-o mizerie anahoretică - undeva se află un aragaz cu butelie, iar încăperea cu absidă are ceva de refectoriu -, Stephen are ceva din aerul unui filozof travestit în cerșetor. Camera urmărește minuția cu care Stephen aranjează ambalajul unei felii de cașcaval și modul riguros, matematic, cu care taie o bucată, reflexele unei ordini care a rămas ca o coajă
Marți, oamenii sunt sparți, miercuri, oamenii sunt cercuri by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7393_a_8718]
-
învățat pe de rost toate amănuntele lumii? Să simți mereu între degete aceeași formă a aceleiași frunzulițe de metal atașate la balustrada scării. Să calci mereu pe aceeași dală plesnită de pardoseală, în fiecare dimineață, pe drumul dintre biserică și refectoriu, a treia dală din primul coridor de la etajul al doilea. Să recunoști o crestătură pe mânerul de alamă al sălii. Doamna mea Mamă, ce proastă mai sunt. Tu nu știi încă nimic despre mine, iar eu mă pierd în a
Tiziano Scarpa: Stabat Mater by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/6678_a_8003]
-
puțin în privința asta călugărițele nu ne ascund adevărul. Nici măcare ele nu știu de unde venim. Tot mai adesea, pe nepusă masa, mă trezesc sub raza chipului tău. De obicei asta mi se-ntâmplă la masă: stau jos la masa din refectoriu, am în mână lingura, mă aplec puțin peste farfurie și disting trăsăturile unui cap la suprafața supei, părându-mi-se că aduc cu chipul tău. Te văd, Domana mea Mamă: ești încă o fată, iei cina cu părinții tăi, înainte
Tiziano Scarpa: Stabat Mater by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/6678_a_8003]
-
cele mai numeroase strânse vreodată laolaltă între aceiași pereți. Ele provin de la Luvru, din Pinacoteca Vaticanului, din Bibliotecă ambrosiană de la Milano, de la Fundația Czartoryski de la Cracovia și din colecții particulare. Lipsește Mona Lisa, nu știm de ce, lipsește imensă Cena din refectoriul mănăstirii milaneze Santa Maria delle Grazie, intransportabila din cauza dimensiunilor (4,60 pe 8,80 m.), nu și alte câteva capodopere, cum ar fi La Belle Ferronière sau Doamna cu Hermina. În locul Cenei, organizatorii au obținut din colecția reginei Angliei desenele
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/5067_a_6392]
-
continuare, pe un ton obraznic, În timp ce se Îndepărta. Dacă, Într-adevăr, ar fi fost de ajuns câțiva bănuți... Toată lumea era nerăbdătoare să Îi prezică viitorul, În orașul acela, Își zise el ridicând din umeri. Adunările Consiliului se țineau În fostul refectoriu al mânăstirii. Când intră, alți cinci membri se aflau deja În sală, În jurul mesei prelungi, examinând atent un document și vorbind cu Însuflețire. Când Îl văzu că intră, priorul Artei lânii Își drese glasul. Dante avu impresia că voia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
asta a durat o vreme. Suficient cât să merg să-l văd. Era închis de șase săptămâni. Știam închisoarea. În Evul Mediu, fusese mănăstire. Deținuții au venit după călugări. Asta e tot. Altfel, locul nu s-a schimbat prea mult. Refectoriul avea încă aceeași destinație, celulele rămăseseră celule. Mai fuseseră adăugate niște gratii, uși, zăvoare și, pe ziduri, țăruși de metal și sârmă ghimpată. Lumina nu prea intra în această mare clădire. Înăuntru, era mereu întuneric, chiar și în zilele însorite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
Tintoretto, de un Tițian, de un Giordano, de un Liberi. Cu pînze enorme, mai defel cunoscute în marile albume internaționale. Oferindu-se parcă doar ție, acum, într-o mult favorizată exclusivitate. Ieșim, în lumina unui crepuscul de vitraliu gotic, din refectoriul de la Casa Cardinal Piazza, unde bucatele maicilor, monaca, coborîseră parcă atunci de la o cerească cină, ieșim deci în întîmpinarea nopții și, cînd să trecem unul din inombrabilele poduri, privirea ne cade în dreapta, pe o astfel de catedrală: Madonna dell' Orto
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de la Braga (561 și 572) care circulă sub titlul de Capitula Martini. Martin a scris și poezii (sigur, fără mare valoare) cum ar fi Pentru biserică (In basilica), compusă cu ocazia sfințirii unei biserici închinate Sfântului Martin din Tours, Pentru refectoriu (In refectorio) și un Epitaf (Epitaphium), adică șase versuri pentru propriul mormânt din amintita bazilică a Sfântului Martin de la Bracara. BIBLIOGRAFIE Ediții: PL 72; Martino di Braga, Contro le superstizioni. Catechesi al popolo (De correctione rusticorum), ed. M. Naldini BPat
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
doilea conciliu de la Braga (561 și 572), care circulă sub titlul Capitula Martini. Martin a scris și poezii (fără mare valoare), cum ar fi Pentru biserică (In basilica), compusă cu ocazia sfințirii unei biserici închinate Sfîntului Martin din Tours, Pentru refectoriu (In refectorio) și un Epitaf (Epitaphium), șase versuri pentru propriul mormînt din bazilica Sfîntului Martin de la Bracara. Bibliografie. Ediții: PL 72; Martino di Braga, Contro le superstizioni. Catechesi al popolo (De correctione rusticorum), ediție îngrijită de M. Naldini, BPat 19
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
meu, că nu știu ce se întîmpla! După producție urma dansul! Să fi văzut prăfărie! Un vârtej de picioare în 106 mijlocul căruia mi-am făcut intrarea. . . Au fugit ca șoarecii priii chiliuțe. . . Se deschid o mulțime de uși pe așa-zisul refectoriu al onorabilei pensiuni. Două mese lungi cu mușama și vase cu flori de hârtie, trase la perete; un pian ruinat; o sobă mare de fier și viață veselă și ieftină. Murim de foame și de urît", miorlăie leșinat Mika-Le lui
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
student face o impresie proastă alături de robele ample ale celor doi, care stau cu capele plecate, să nu piardă vreun cuvânt de laudă. Cinând cu cei doi maeștrii, Jonathan se simte nesigur, lasă privirile în jos spre mesele lungi ale refectoriului, observând privirile celorlalți studenți care vorbesc în șoaptă despre el, și-l arată unul altuia. Morgan este destul de afabil, un velș cu maxilare puternice, proeminente, care arată mai mult a fermier decât a savant. Dar este firesc să fie așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Saint Jean d'Acre, pe pământul glorios al Țării Domnului. Pe valul nordic de apărare al Orașului a doua Capitală a Regatului creștin al Ierusalimului, sub domnia von weit her, a lui Conrad al IV-lea, Duce de Hohenstaufen în refectoriul Citadelei, printre coloanele ciclopeene rotunde, printre coloșii țărcuiți cu brâuri orizontale groase, faraonice și sfârșiți în arcele superioare îndrăznețe, frânte, freamătă stoluri-stoluri de rantii și de pelerine precum spuma laptelui, însemnate cu cruci roșii, amestecându-se vălurit cu alte mantii
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
de pelerine precum spuma laptelui, însemnate cu cruci roșii, amestecându-se vălurit cu alte mantii, negre, purtătoare și ele de cruci, albe, în opt colțuri. Zăngănituri cadențate de lănci, de spade, de săbii, de pinteni și de scuturi. Tumult... În mijlocul refectoriului, sub bolțile cu acustica și rezonanța orgilor, comandantul pro temporis al Fortăreței, Marele Maestru hospitalier, Fra Guillaume de Chateuneuf, își ridică palma, înmânușată în zale. Cere liniște! Silentium! Fra Guillaume de Sonac, Marele Maestru al Ordo Pauperes Commilitones Cristi Templique
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
arzând butuci din această pădure. Revin și, pe la mijlocul peretelui, descopăr un mic tunel pe care nu-l remarcasem la urcare. Cobor prin el și abia acum mă lămuresc. În perete sunt săpate caverne ― chiliile călugărilor. O cavernă mai mare e refectoriul. Alături, altă cavernă mai mică ― bucătăria. Nici o pată de culoare n-a rămas din frescele de care vorbesc ghizii. Doar piatră. Dumnezeu e mai accesibil, oare, în caverne? C'est magnifique exclamă o doamnă în vârstă pe care am văzut
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
În hoteluri de lux cu piscină, călugării ne duceau Într-o abație pe care am cunoscut-o datorită unor fotografii care au circulat la ultima oră de religie Înainte de plecare: avea o fațadă neogotică din secolul XIII și radiatoare În refectoriu. Fiecăruia urma să i se atribuie o chilie personală: lux, minus piscina. (Oricum eu, unul, Înotam ca toporul la fund.) A sosit și ziua cînd trebuia să ne adunăm cu toții la gară, după-amiaza. La prînz, tata mi s-a părut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
ni se-ntâmplaseră. O rugăciune tot am spus, dar fără tragere de inimă, la mormântul lui Colombano, aflat într-un colț al bisericii lângă ușă unde am observat crucea irlandeză sculptată în piatră. Apoi, fiindcă era ora prânzului, am mers în refectoriul oaspeților. Printr-o norocoasă conjunctură, nu mai era acolo niciun pelerin sau vreun sărac în căutare de hrană sau de adăpost, din pricina unei bănuieli de molimă care se răspândise în jur. Abatele însuși ne-a turnat apă să ne spălăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
de el pentru treburile umilitoare, inclusiv pentru cea de a goli oala de noapte a Starețului și a călugărilor mai bătrâni. Aproape nimeni nu ținea la el, toți se temeau de el, deși era doar un puștan. Simțea dușmănia în refectoriu, în biserică, în timpul plimbărilor, în bibliotecă, în grădină. A încercat să-i spună duhovnicului, dar răspunsul a fost ca de gheață: Poate nu capeți decât ce meriți. N-a făcut nimănui nici cel mai mic rău, s-a supus întotdeauna
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
lor. Imediat după sărbătoarea Tuturor Sfinților, înainte ca fratele Agnello să vină la Londra, au plecat la Oxford fratele Richard din Ingworth și Richard din Devon, care au fost de asemenea găzduiți cu dragoste de frații predicatori; au mâncat în refectoriu și au dormit în dormitorul lor timp de opt zile, ca și cum ar fi făcut parte din comunitatea respectivă. Apoi au luat o casă în parohia Sfânta Ebba și au locuit acolo, fără o capelă proprie, până în vara următoare. 11. Aici
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
iscat un fel de agitație în întreg Ordinul, deoarece aceste locuri nu mai puteau fi folosite în scopuri profane], era atât de zelos pentru sărăcie, încât în timpul unui capitul provincial s-a așezat cu cei din urmă frați pe podeaua refectoriului, îmbrăcat cu o haină foarte săracă și ruptă. 111. I-a urmat vicarul său, fratele William de Nottingham, ales în unanimitate și confirmat de cei în drept. Fratele William, deși nu avusese experiența funcțiilor inferioare, adică pe cea de guardian
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
cum nu simte că are păr pe cap până când cineva nu-l trage de el. Acest frate William era dedicat studiului Scripturii și folosea toate metodele pentru ca studenții să se îndrăgostească de ea. Chiar și atunci când era la masă în afara refectoriului voia să aibă o carte pentru a citi; venera cu o dragoste specială numele lui Isus și repeta cu mare evlavie cuvintele Evangheliei. A compus o operă foarte utilă despre lucrarea Unum ex quatuor, a lui Clement, și s-a
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
răspuns: «Fă cum îți spune ministrul». Iar ministrul a spus: «Du-te și cheamă frații săraci din convent, fiindcă oficiul de a fi însoțitorii ministrului poate fi îndeplinit de toți frații». A mers așadar fratele ce trebuia să servească în refectoriu și le-a spus fraților mai slabi și mai săraci, cei care rareori mâncau în afara refectoriului: «Ministrul general vă invită la cină cu el; vă poruncesc, așadar, din partea sa, să mergeți imediat la el». Și au făcut întocmai. Fratele Ioan
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
din convent, fiindcă oficiul de a fi însoțitorii ministrului poate fi îndeplinit de toți frații». A mers așadar fratele ce trebuia să servească în refectoriu și le-a spus fraților mai slabi și mai săraci, cei care rareori mâncau în afara refectoriului: «Ministrul general vă invită la cină cu el; vă poruncesc, așadar, din partea sa, să mergeți imediat la el». Și au făcut întocmai. Fratele Ioan din Parma, ministrul general, voia într-adevăr ca, atunci când se ducea într-un convent al fraților
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
adevăr ca, atunci când se ducea într-un convent al fraților minori într-o situație neprevăzută, frații cei mai săraci sau toți frații împreună, sau pe rând, să mănânce cu el, atâta timp cât rămânea în sala de oaspeți (adică până când mergea în refectoriul comun ca să mănânce, lucru pe care mereu îl făcea după ce se odihnea puțin în urma călătoriei obositoare, dacă se oprea pentru o perioadă de timp în acel loc), pentru ca venirea sa să fie pentru ei o alinare și bucurie... Fratele Ioan
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
răspunsul primit, încât a vrut să-l aibă și în scris, cu litere autentice și confirmate de sigiliul Ordinului. Și s-a făcut întocmai. În ziua respectivă, regele și-a asumat responsabilitatea tuturor cheltuielilor și a mâncat cu frații în refectoriul lor... (pp.319-321). Frații minori, persoane disperate 49. Nu trebuie să trecem sub tăcere un lucru: florentinii nu se scandalizează dacă un frate minor părăsește Ordinul, dimpotrivă, îl scuză zicând: «Ne mirăm că a fost frate pentru atât de mult
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]