12 matches
-
Munca lui devine recunoscută, căutată și expusă în toată lumea. După anii ’80 Botero preferă sa facă sculptură care se aseamănă picturilor sale. Obsesia obezității Admirator al deformației voite, întâlnită la Pierro de la Francesca și la Picasso, ea devine la Botero referența, standardul unei noi estetici și frumuseți găsită în obezitate. Botero expune o operă eclectică, influențat de expresionism și abstract dar dezvoltă în timp un stil personal, în care personajele sunt ca niște păpuși de gumă umflate într-o obezitate exagerată
FERNANDO BOTERO SAU CULTUL OBEZITĂŢII EXTREME de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 by http://confluente.ro/adrian_grauenfels_1426290280.html [Corola-blog/BlogPost/376100_a_377429]
-
cuvântul, Stă în casa românului. Doamne, dacă ești în ceruri, Și ruga mea o auzi, Lasă-mă să scriu azi rânduri, Pentru muți și pentru surzi Ei mai fac.azi diferența, Ei cunosc tot cei frumos, Ei mai fac o referență Simpi și cred în Hristos. Eu din mica mea putere Scot un strigăt,nebunesc: Eminescu... e o avere! Un simbol pur româmesc Orșice român să știe Eminescu n-a murit, Prin frumoasa-i poezie Va trăi la nesfirșit. Înger alb
GRUPAJ LIRIC DEDICAT ZILEI OMAGIALE LUI MIHAI EMINESCU, DATĂ ÎN CARE SE ÎMPLINESC 166 DE ANI DE LA NAȘTEREA INEGALABILULUI POET NAȚIONAL de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 1843 din 17 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/alexandru_enache_1453029217.html [Corola-blog/BlogPost/342953_a_344282]
-
creștin ortodox românesc actual. Interpretată în grila sociologiei religiilor, femeia credincioasă și practicantă are un rol și un status social speciale; o identitate socială reală și o alta construită; sentimente de apartenență la anumite grupuri sociale religioase și altele de referență, uneori foarte înalte din punct de vedere spiritual (sfințenia, de exemplu). Sociologic, toate acestea sunt corect puse în evidență cu ajutorul teoriei interacționalismului simbolic și cu sprijinul teoriei reprezentărilor sociale. Deosebit de util în economia lucrării este primul capitol, cel consacrat unei
[Corola-publishinghouse/Science/84987_a_85772]
-
ceva din comprehensiunea funciară a omului privită ca un tot, ca un continuum de stări ce Își dau mâna pentru a cunoaște, a acționa și a valoriza universul ce Îl Înconjoară. Valoarea culturală a cunoașterii sporește atunci când se sprijină pe referențe mai largi, când știe să asculte de normativitatea eticii sau de chemările acțiunii. Se spune că știința Înseamnă putere, dar aceasta nu derivă dintr-o poziționare idolatră, ci prin emergență și difuziune a perspectivelor. Și În nici un caz, ea nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
2. Natura și ontologia operei de artă / 22 3. Obiectul și obiectivitatea operei de artă / 31 4. Identificarea și determinarea temei centrale: ontologia operei de artă / 36 4.1. Termeni și atribute ale artei în general / 38 4.2. Problema referenței artei / 41 4.3. Statutul fenomenologic al operelor de artă / 43 4.4. Arta tradițională și arta contemporană / 45 5. Planul ontologic al lucrării / 48 PARTEA I Fundamentarea câmpului teoretic și determinarea conceptelor de analiză a operei de artă / 51
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
parte, întreg, dependent sau independent vor deveni definitorii în determinarea entității artei. Pentru a vedea dacă un obiect este concret sau abstract sau dihotom trebuie să analizăm modul în care o categorie întră în relație cu cealaltă. 4.2. Problema referenței artei Un alt pericolul pe care îl prezintă ontologia operei de artă stă în modul prin care putem ajunge la soluții veridice. Teoriile ontologice intră în conflict cu multiplele aspecte ale simțului comun. Chiar dacă opera se prezintă ca fiind singulară
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
și obiecte imaginare (acțiuni imaginare). Dar nici una dintre ele nu poate cuprinde artele precum muzica și pictura întrucât ele, prin modul lor de a exista, necesită ambele tipuri de entități. La nivelul sensului comun, înțelegerea operei de artă variază între referențele termenilor de tip natural determinați de conceptele limbajului și cei care sunt asociați cu termenul dat. Există un contact cauzal între cei care stabilesc referința acestor termeni și obiectul sau individualitatea referențială. Obiectul de artă este interpretat și înțeles prin intermediul
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
de texte referențiale, suportul unei tradiții orale cu o mie de fețe. Spiritul uman nu inventează. El transmite un adevăr primit. Am numit perioada tipografiei grafosferă. Subordonare a imaginii textului, apariția autorului (și a artistului) ca garant al adevărului, abundența referențelor scrise, libertatea invenției. Se citește cu ochii. Epoca metafizică, dacă vreți. Epoca electronului, care face cartea să coboare de pe piedestalul ei simbolic, se va numi videosferă (în ciuda rolului sporit jucat de auditus). Într-adevăr, vizibilul deține autoritatea, spre deosebire de omnipotența anterior
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
să iei o gură de aer intelectual și emoțional! Poate din această pricină cred că trauma lor nu este doar a lor, ci una globală. Și că tristețea lor de acum este și a tuturor celor care îi iau drept referență, drept „lume a făgăduinței”. Putem să criticăm și să cârcotim oricând, în definitiv, nimeni nu o face mai temeinic în ceea ce-i privește, decât o fac ei înșiși. Dincolo de guverne, armate, FBI, CIA, sunt ei ca oameni și ca cetățeni
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
este puțin probabil să se fi aflat în anul 1889 comuna c u nu mele Brezoaiele în fostul judeș (!) Tutova (p.213); Ion Hoban a a terminat liceul la Bârlad, nu la Râmnicul Vâlcea (p.216), promoția 1949, secția literară (referență bibliografică „Monografia Liceului Gh. Roșca Codreanu”, 1971, de Traian Nicola, p.381), iar debutul său literar s-a produs nu în „Păreri Tutovene” (p.216), ci în revista „Școlarii tutoveni”:” Aici debutează cu succes Ion Hobana (Aurel Ion Manta Roșie
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Cerțești- Vaslui, cum eronat crede Marian Popa în „Dicționar de literatură...” Ed.Albatros, 1977, p.282; Mihai Jacotă, născut în satul Viltotești, nu Vâltotești (p.242); Nistor George, născut în 1921 în satul Petreni, comuna Stănuiești, plasa Pereschiv, județul Tutova (referență: „Repertoriul istoric al unităților administrativ - teritoriale”, partea a II-a, Editura Academiei Române, 1992, p.1615) nu satul Chetrești, comuna Stăușeni (p.299); comuna Tătărăni, satul Stroiești, nu Troiești (p.337); Vitrina cu fantasme și nu Vitrina cu fantome (romanul lui
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
este cu neputință, cu atât mai mult În spațiul limitat al acestei abordări, să pretindem că oferim un cadru exhaustiv, ca să nu spunem complet. Cu toate acestea, din cauza deosebitei lor importanțe și specificități, unele componente ale acestuia se vor dovedi referențe utile pentru definirea Întregii fizionomii a unui context religios, care - prin densitatea conținuturilor, În Îmbinarea elementelor practico-rituale și mitice, pe de o parte, și a unor reflecții la nivel teologic, cosmologic și antropologic, de cealaltă parte, acolo unde Însăși filozofia
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]