97,686 matches
-
simplu, o vorbă goală, aruncată în focul confruntărilor politice. În fine, dacă există formule juridice prin care statul chiar face ceea ce spune. Adică cum, ce și cui garantează. Las deoparte faptul că legea, modificată cam pe jumătate, continuă să se refere la ,avutul obștesc", adică la proprietatea care e mai degrabă a statului. E un reflex care spune totul despre mentalitatea conducătorilor țării, pentru care cetățeanul și cetățenia continuă să rămână valori secundare. Bunurile publice, și nu omul, au fost avute
Furtul, ca artă frumoasă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11223_a_12548]
-
o carte invitație la dialog, scrisă cu farmec și înțelepciune de un mare erudit, o lectură de pe urma căreia toată lumea are numai de cîștigat. PS: Într-unul din numerele anterioare ale României literare, comentînd Jurnalul (1996-1997) doamnei Monica Lovinescu m-am referit la criticul literar Vladimir Streinu ca la un colaborator al fostei Securități. În pofida faptului că citatul din Jurnalul doamnei Lovinescu nu prea lăsa loc de interpretare (,În scurta mea absență, V. răspunde la un apel al lui Stelian Tănase. E
Lecția de toleranță by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11224_a_12549]
-
că priveam liniștit la televizor cum domnia sa făcea pluta pe lacul Titicaca ținând între dinți o pancartă uriașă pe care era scris: ,CODUL LUI VL|DESCU", iar dedesubt un citat din Coșbuc: ,Vă tai ciorba, vă dezbrac!" -Crezi că se referea la noi, la români? -Aiurea! Ce să aibă el cu cetățenii români? Era vorba despre triburile de băștinași din Noua Patagonie de Mijloc... Mă rog... Și unde rămăsei? A: interesant mi se părea că domnul ministru era flancat de două
Despre unii care își văd ceafa by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11245_a_12570]
-
ultimei generații) ai uneori sentimentul că, în pofida numelor diferite de pe copertă (re)citești, la nesfîrșit, aceeași carte, Dan Stanca este un romancier pe deplin original, fericit descoperitor al unui drum propriu, pe care pășește cu siguranță, fără maeștri (discuția se referă la nivelul prozei, nu al ideilor) și fără discipoli. Formula narativă cultivată cu obstinență de prozator este un soi de hiperrealism împănat cu elemente fantastice și/sau onirice. Până aici, modelul cel mai la îndemînă este proza sud-americană și, poate
Marea debusolare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11249_a_12574]
-
asemenea lui Eco, nu numai o țară care construiește imitații ale trecutului și ale unor pămînturi exotice, ci și una care se imită pe sine, în baza unei ideologii menite să-i vindece toate complexele de inferioritate culturală și istorică. Referindu-se, pe urmele lui Ortega y Gasset, la dezumanizarea produsă ca urmare a aservirii omului de o tehnică absolut indiferentă la posibilitățile și necesitățile ființei umane, diarista exclamă: ,Ce caută o imbecilă tehnic într-o țară hipertehnologizată? Sînt o infirmă
Inadaptarea emigrantului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/11251_a_12576]
-
simți o mare afecțiune pentru o persoană de sex opus". Ceva mai departe, apare și un sens care permite complementul non-animat: ,a ține extrem de mult la cineva sau la ceva". De fapt, uzul curent acceptă complement inanimat doar cînd se referă la abstracte și la nume de stări, procese, acțiuni - iubește viața, adevărul, cititul, mersul pe jos etc. - sau atunci cînd e posibilă o anume personificare, o implicită asimilare a entității în cauză cu o țintă a afectelor și nu cu
"Iubește să cumpere..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11258_a_12583]
-
lui Rimbaud, poetul care nu este în mod natural vizionar, ca romanticii, ci se face vizionar, după cum el însuși pretinde, printr-un program (deci printr-un act de voință ca premisă rațională) de dereglare a tuturor simțurilor. Episodic, criticul se referă la Rimbaud și la fantezia lui dictatorială ca ,demiurgie totală a eului instaurator, generator de lumi" (p. 59). Un capitol nou se impune cu necesitate pentru a distinge între paradigma romantică a poeziei vizionare, foarte bine exemplificată cu William Blake
Un patapievicios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11279_a_12604]
-
puțin minunat că selecția condeierilor se face, am impresia, exclusiv pe baza capacității de a delira pe teme date. Să participi la o întâlnire de două ore cu Mario Vargas Llosa - în seria ,Conferințelor Microsoft" - și tot ce reții se referă la lucruri ce puteau fi scrise direct în redacție a intrat deja în uzul presei din România. Era firesc să se facă pasul următor: și anume, să-ți ascunzi incompetența arborând un aer de zgripțuroi inclement, deși habar nu ai
Struții și povestașul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11269_a_12594]
-
Trist, mi-am duc aminte de un film de Eisenstein din 1938, Alexandr Nevski, în care cavalerii teutoni erau albi ca neaua. Așa că romanul/grecul pare să fi ieșit dintr-un cadru al unei reclame la detergent (nu, nu mă refer la cea cu bunicul din mină), iar bietul european medieval, dintr-o cocină de porci. Acest stereotip este perpetuat și de lungmetrajul Anazapta, care se deschide cu o secvență în care o doamnă de origine nobilă este căutată de păduchi
Istoria se repetă... by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11306_a_12631]
-
convenabilă; ...aruncând astfel o anatemă asupra întregii manifestări festivaliere; ...considerând - ca atâția alții dintre cei din jurul nostru - că ne pricepem la orice, că putem comenta public orice. Să amintesc faptul că Bucureștiul dispune de două săli bune de concert? Mă refer la sala cea mare a Ateneului Român, cu o capacitate de 800 de locuri, sală construită în sfârșitul de secol XIX, o bijuterie a arhitecturii capitalei, sală cu acustică în mare parte excelentă, în mică parte discutabilă, loc în care
Ultime acorduri, noi orizonturi by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11285_a_12610]
-
a avut o durată de aproape cinci ore! Au revenit - după ani buni - pe afișele bucureștene de concert marile colective simfonice ale țării, orchestrele filarmonicilor din Cluj, Iași, Timișoara. Au fost prezenți și au fost cântați creatori din diaspora. Mă refer, spre exemplu, la maeștrii Aurel Stroe și Lucian Mețianu. Prea puțin față de valoarea creației multora dintre aceștia. Au lipsit creatori importanți precum Horațiu Rădulescu, Corneliu Dan Georgescu sau Costin Cazaban. Persistă, din păcate, în conștient sau în subconștient, dihotomia ,noi
Ultime acorduri, noi orizonturi by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11285_a_12610]
-
adevărat cult pentru steagul național, că ascultă imnul cu mîna pe inimă... Poate exista un naționalism rău și unul bun? MVL: Nu. Eu cred că nu! Cred că există un anumit stadiu al luptei popoarelor împotriva colonizării, de exemplu, mă refer la țările care sunt ocupate, invadate, cucerite, care, bineînțeles că au dreptul să lupte pentru libertate și în aceste circumstanțe naționalismul poate apărea ca un liant social, cu anumite trăsături pozitive. Dar dacă supui naționalismul unei analize raționale, descoperi că
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
cont de el. Dar, pentru mine, în 2005, cele două cărți coexistă în bibliotecă și mi s-ar părea la fel de absurd să nu le citesc în relație. Câteva observații se impun de îndată. În cartea amintită, H.-R. Patapievici se referă copios la modernitate, pe când volumul lui I. B. Lefter se referă la modernism, o noțiune binișor diferită, și, pe deasupra, se referă în mod special la modernismul românesc, cu aplicație privilegiată la poezie, în detrimentul vizibil al prozei. Deci titlul cărții lui
Un concept integrator al modernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11300_a_12625]
-
coexistă în bibliotecă și mi s-ar părea la fel de absurd să nu le citesc în relație. Câteva observații se impun de îndată. În cartea amintită, H.-R. Patapievici se referă copios la modernitate, pe când volumul lui I. B. Lefter se referă la modernism, o noțiune binișor diferită, și, pe deasupra, se referă în mod special la modernismul românesc, cu aplicație privilegiată la poezie, în detrimentul vizibil al prozei. Deci titlul cărții lui I. B. Lefter ar fi trebuit să fie: Recapitularea modernismului poetic
Un concept integrator al modernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11300_a_12625]
-
să nu le citesc în relație. Câteva observații se impun de îndată. În cartea amintită, H.-R. Patapievici se referă copios la modernitate, pe când volumul lui I. B. Lefter se referă la modernism, o noțiune binișor diferită, și, pe deasupra, se referă în mod special la modernismul românesc, cu aplicație privilegiată la poezie, în detrimentul vizibil al prozei. Deci titlul cărții lui I. B. Lefter ar fi trebuit să fie: Recapitularea modernismului poetic românesc, pentru a corespunde conținutului său, fără îndoială, extrem de interesant
Un concept integrator al modernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11300_a_12625]
-
Internațională pentru Studierea Holocaustului în România. Și, după ce înșiruie membrii Comisiei, ce face Paul Goma? Îi ia cumva la rând pe aceștia, în stilul său inconfundabil? Deocamdată nu. Într-un mod totalmente aberant, dar tipic pentru polemistul nostru, acesta se referă în continuare la persoane care nu sunt în respectiva comisie. Dacă nu mă credeți pe cuvânt, iată fragmentul: ,Privesc lista celor din ŤComisieť: nu-l văd pe Andrei Oișteanu, membru eminent al numerosului și criminalului clan Răutu, neobosit vânător de
Actualitatea by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11312_a_12637]
-
importantele lucrări de acest gen ale repertoriului post-beethovenian. Felul de a concepe dramaturgia muzicală a lucrărilor, dramaturgie puternic revelată în fapt sonor, se orientează în acest caz spre preluarea modelului beethovenian al cvartetelor din perioada de maturitate a titanului. Mă refer la stringența evoluțiilor, la strictețea construcțiilor muzicale, la robustețea sonorităților. Evoluția muzicală devine veridică, deloc circumstanțială sub raportul constituirii în sine a materiei sonore. O întreagă lume a turmentatului secol XX ne este revelată prin intermediul felului în care fac muzică
Un florilegiu al evenimentelor muzicale by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11308_a_12633]
-
festivalului enescian. Încercăm a rememora momentele anterioare. Aș insista asupra prezenței muzicienilor englezi. Le este comună bucuria cântului în ansamblu marcată de un anume pitoresc, de o anume bonomie care dă savoare, conferă farmec și strălucire actului performanței muzicale. Mă refer la concertele bachiene, la cele două importante integrale, cea a Suitelor pentru ansablu instrumental, cea a Concertelor brandemburgice, realizate de minunata formație ,King's Consort". Bucuria cântului, pitorescul culorilor timbrale, fastul cuceritor al mișcărilor cu caracter dansant, îl regăsim atât
De la un eveniment muzical la altul by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11329_a_12654]
-
identifica un orgasm intelectual?" cei doi răspund într-un glas: de unul singur! În schimb Aly Elsidding, un fotomodel multaru, este ,o balanță româno-sudaneză" și nu se sexfruntă decît cu cititoarele cărora le arată mușchii. În revistele la care mă refer, clientele află pentru patru lei noi că: , Nu trebuie să scapi ocazia vreunei sesiuni de masturbare în doi - dar lasă-l pe el s-o facă pentru tine". Și primesc sfatul judicios: ,Lasă-te cucerită de un tip mai în
Femei, femei... e lumea plină de reviste by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11336_a_12661]
-
trebuie să ai în cămară cantități însemnate din 15 ingrediente diferite și să muncești o oră pe brînci. La sfîrșit obții fix 18 cubulețe, dar e puțin probabil că-ți mai arde să le mănînci. Dacă ar fi să mă refer la limbajul și stilul revistelor pentru doamne ar trebui să izbucnesc într-un torent de imprecații. Dar n-o fac pentru că vina nu aparține exclusiv redacției. Cititoarele contribuie și ele cu ticăloșiile unor locuri comune și stîngăcii jenante. Povestea siropoasă
Femei, femei... e lumea plină de reviste by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11336_a_12661]
-
cu balerini dispuși simetric pe mai multe rânduri și cu partituri pentru soliste, fie duete, fie solo-uri. La o astfel de schemă scenică - îndrăgită de baletomani - mulți creatori situați pe aceeași linie stilistică au renunțat de câteva decenii. Ne referim la cei pomeniți la începutul acestor rânduri sau la Nacho Duato, ultimul coregraf de mare clasă care ne-a vizitat cu trupa sa, anul trecut. Scenariile lor, care pot spune totul prin expresia mișcării, sunt epurate de detalii narative. Dar
Teatrul de balet Eifman by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11330_a_12655]
-
etc.), e mai curînd vorba de tipologie, de întreaga categorie: ,Înalta Justiție a României anului 2005 nu se atinge de alde Pleșiță" (Gândul, 22.06.2005). Când persoana nu e reprezentantul de notorietate al unei categorii, sau cînd enunțul se referă la fapte particularizate, specifice ("la Biserica Kretzulescu, unde se cunună alde Bobby Păunescu", Academia Cațavencu = AC 32, 2004, 12), lectura nu mai poate fi una generalizantă. Astfel, contextul impune sau chiar explicitează lectura unică: Noi rămânem cu alde Olăroiu - un
Alde noi -II by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11347_a_12672]
-
Est-Vest probleme vechi în haine noi (The East and the West-old issues în new clothes) Angelo CHIELLI Sabin DRĂGULIN Abstract: The relation between the east and the west continues to be a main cultural, political and social topic. When we refer at this antinomy we think about a spațial opposition, a metaphor and a cultural and a civilizațional cleavage. This spațial opposition which we can find în literature, arts, religions, ideologies, politics or mentalities, turns în metaphors and brutal realities. Keywords
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Culoarul strategic baltic; - Culoarul strategic central-european; - Culoarul strategic al Dunării; - Culoarul strategic Marea Neagră, Marea Marmara, Marea Mediterana. Culoarul strategic baltic începe de undeva din zona Petersburgului și cuprinde Marea Baltica, țărmurile ei și ieșirea în Pacific. Pentru Rusia, culoarul la care ne referim a însemnat, încă de la constituirea acestei mari puteri eurasiatice, unul esențial. Valoarea acestui culoar stă, deopotrivă, în faptul că face posibilă, pentru Rusia, ieșirea la oceanul cald, supravegherea țărilor nordice și a nordului Europei continentale, precum și o manevră strategică maritimă
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
avut televiziuni, presa scrisă docile. Unicele emisiuni televizate la care s-au produs actori politici de prim rang au fost talk-show-urile politice, în cadrul cărora aceștia au răspuns la întrebările moderatorilor, fără partciparea oponenților politici sau conectarea telefoanelor în direct. Ne referim la emisiunile: Moldova în direct (Moldova 1), Puterea a IV-a (N4), Politica (TV7), Fabrica (Publika), Te votez la PRO TV (PRO TV). În timpul campaniei electorale este mult mai probabil ca politicienii să folosească televiziunea că o metodă de persuadare a alegătorilor
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]