102 matches
-
următoarea poziție, exprimată în 1881: "Să jertfim unele din drepturile noastre suverane ca să obținem protecțiunea Europei întregi și să nu ne aflăm izolați față cu doi vecini puternici". Eminescu îi răspunde în Timpul: "Dl. P.Carp s-a crezut atins prin reflecțiunile ce foaia noastră a publicat în privința atitudinii sale în chestiunea izraelită... însă aceste reflecțiuni ne-au fost impuse printr-un caz de legitimă apărare". Deasemnea se ceartă și cu alți membri ai partidului, precum Zizi Cantacuzino și Lahovari. Acestuia din
LICHIDAREA LUI MIHAIL EMINESCU +DOSARELE SECRETE ALE ISTORIEI ROMANIEI CAP. 19 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Lichidarea_lui_mihail_eminescu_dosarele_secrete_ale_istoriei_romaniei_cap_19.html [Corola-blog/BlogPost/375317_a_376646]
-
protecțiunea Europei întregi și să nu ne aflăm izolați față cu doi vecini puternici". Eminescu îi răspunde în Timpul: "Dl. P.Carp s-a crezut atins prin reflecțiunile ce foaia noastră a publicat în privința atitudinii sale în chestiunea izraelită... însă aceste reflecțiuni ne-au fost impuse printr-un caz de legitimă apărare". Deasemnea se ceartă și cu alți membri ai partidului, precum Zizi Cantacuzino și Lahovari. Acestuia din urmă i-a spus în cadrul redacției din Timpul: "Du-te, mă, în mă-ta
LICHIDAREA LUI MIHAIL EMINESCU +DOSARELE SECRETE ALE ISTORIEI ROMANIEI CAP. 19 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Lichidarea_lui_mihail_eminescu_dosarele_secrete_ale_istoriei_romaniei_cap_19.html [Corola-blog/BlogPost/375317_a_376646]
-
ceea ce scrie. De la comentarea propriului eu poetiuc, Eminescu ajunge la dezbaterea unor chestiuni exclusiv teoretice, cum ar fi raportul dintre imaginație și gîndire în poezie: “Numai, drept vorbind, mama imaginilor, fantasia, mie-mi pare o condițiune esențială a poeziei- pe când reflecțiunea nu e decât scheletul, care-n opera de artă nici nu se vede, deși palidele figure ale unor tragediani își arată mai mult oasele și dinții, decât formele frumoase. La unii predomină una, la alții, alta; unirea amândurora e perfecțiunea
CORESPONDENŢA EMINESCIANĂ-MANIFESTARE DE FORŢĂ MAJORĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Corespondenta_eminesciana_manifestare_al_florin_tene_1333367022.html [Corola-blog/BlogPost/346315_a_347644]
-
o fac, deoarece în multe esee anterioare am expus cu dragoste și îngăduința România și românii. Și aceste gânduri le expun doar cu speranța că ele vor fi înțelese nu că ceva negativ și rau-voitor, ci ca o ocazie înspre reflecțiune intelectuală și spirituală. Tot mai des citesc în diverse publicații despre originea și trecutul glorios al geto-dacilor din care restul etniilor europene s-ar fi dezvoltat. Limba noastră Latină vulgara a fost limba pe care Romă a adoptat-o, etc.
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/patriotismul-la-romani/ [Corola-blog/BlogPost/94191_a_95483]
-
Artiștilor Plastici din Brașov, care a devenit ulterior filială a Uniunii Artiștilor Plastici, fiind ales de câteva ori președintele acesteia. A fost interzis un număr redus de ani, precum alți artiși brașoveni, reintegrat apoi în viața artistică brașoveană. Cartea sa "Reflecțiuni asupra creației artiștilor plastici în epoca socialistă" sau "Realismul constructiv", finalizată în ziua de 18 decembrie 1959, dictată în limba germană și redactată în aceeași limbă de către eleva și colaboratoarea sa, pictorița Irina Lukász, a rămas în manuscris. În memoria
Hans Mattis-Teutsch () [Corola-website/Science/303743_a_305072]
-
jurisconsulți care puteau vorbi de o «ars aequi et boni». Dar secretul ei s-a pierdut de mult; astăzi dreptul a devenit un lucru atât de greu, de complicat și de gingaș, încât aplicarea lui cere mai multă știință și reflecțiune, decât îndemânare. A fi judecător e o chestiune de pregătire, dar mai ales de vocațiune. Nici știința, nici inteligența, nici onestitatea comună, nici iubirea de oameni și nici una din însușirile frumoase care pot împodobi pe omul public, nu ajung. A
Dimitrie Volanschi () [Corola-website/Science/310765_a_312094]
-
tot atât interes pre cât ne inspiră Afganistanul de ex., chiar dac-am trebui să renunțăm la onoarea de-a vedea pe d. Slăniceanu ministru plenipotențiar la Curtea din Cabul. Nu știm pentru a cîtea oară cată să repetăm că reflecțiunile noastre nu le mai facem "Romînului" îndeosebi. Acest ziar a mințit de atâtea ori pe socoteala noastră, când cu bandele de săcui, când cu dezmințirile în privința banilor de hârtie și în cestiunea Basarabiei, cari toate s-au dovedit din parte
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
noastre, vom putea conlucra la ridicarea și fericirea ei. Deși numele ziarului nostru nu se rostește în aceste rânduri, nu putem să nu recunoaștem că acele cuvinte de "insinuări sarcastice", de "parabole născute din imaginațiuni fecunde" se adresează "Timpului". Acele reflecțiuni mai mult sau mai puțin melancolice nu ne ating deloc; nu înțelegem însă câtuși de puțin gravitatea imputărilor ce ele conțin. Ne întrebăm întru ce aprețierile noastre umoristice asupra considerațiunelor foarte transparente ale "Presei" cu ocaziunea înlocuirei ministeriului Cairoli prin
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
conservatorii de la Mazar Pașa, sper că va veni o vreme în care veți ierta și pe conservatorul din consiliul de familie roșu. Primiți, vă rog, încredințarea distinsei mele considerațiuni. P. P. Carp D. P. Carp s-a crezut atins prin reflecțiunile ce foaia noastră a publicat în privința atitudinii sale în cestiunea izraelită. Cugetul nostru n-a fost de a osândi sau critica această atitudine. Știm foarte bine că orice opinii ar profesa un om ca d. P. Carp, ele nu proced
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Cugetul nostru n-a fost de a osândi sau critica această atitudine. Știm foarte bine că orice opinii ar profesa un om ca d. P. Carp, ele nu proced decât din niște sentimente onorabile și din convincțiuni adânci. Însă aceste reflecțiuni ne-au fost impuse printr-un caz de legitimă apărare. D. Carp este nu numai un membru însemnat din partidul conservator, dar încă o persoană care în toate cestiunile se pune cu curaj înainte și nu suferă a rămânea vrodată
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
gândi nimic din proprie inițiativă și de a se ținea ca orbul de gard de cărți străine cari, mai cu seamă în materia mișcătoare și pretutindeni alta a economiei poporului, nu au decât o valoare relativă, căci sunt răsărite din reflecțiunea asupra unor stări de lucruri cu totul altele decum sunt ale noastre. Nu numai legile noastre sunt copiate ad literam de pe legi străine, fără a se ținea în seamă nici dreptul național moștenit, trecut în codicele vechi, nici stările de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
omul care se roagă de cel puțin de două ori pe zi, având convingerea că dialogul meu cu Dumnezeu este indispensabil. Și mai este omul raționalist, istoricul, care nu înțelege noima multor explicații din dogme. Aici o să vă dau o reflecțiune foarte interesantă a fratelui meu care era medic, cu un bun simț extraordinar. Intr-o discuție avută cu mulți ani în urmă, după ce reflectasem la aceste nepotriviri ale raționamentului, cu tot ce apare în scrierile biblice, i-am spus fratelui
NEAGU DJUVARA - „Cred într-o forță care ordonează, care mă vede și la care mă rog“ by Lucia Toa () [Corola-journal/Journalistic/6198_a_7523]
-
popor tânăr prin experiența lui față cu regimul constituțional, care ar trebui să devie principala sa instituțiune, tânăr încă {EminescuOpXII 146} pentru a pricepe limitele în cari ar trebui să se mărginească cei cari sunt însărcinați de a conduce cu reflecțiune, cu moderație și cu prudență interesele națiunii, dar încă nu poate acest popor decât să-și piarză cu încetul chiar respectul autorității, față cu exemplele zilnice cari pun la lumină baza acelui sistem, adică realizarea ambițiunilor nerușinate și trebuințelor nemărginite
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nu se vor arunca niciodată de dragul României și ele sunt desigur mai degrabă gata de-a privi România ca un teren de încercare pentru compensațiuni în politica orientală decât ca pe purtătoarea unei misiuni în Orient. Asta voim să recomandăm reflecțiunii dumnealor. Nu stă pe deplin în legătură cu cestiunea Dunării, dar totuși puțin [stă]. Pentru că dumnealor cred că interesul Austriei e angajat în cestiunea aceasta în linia întîia s-arată îndărătnici și opoziționali în București. Ei bine, dacă e adevărat că monarhia
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
la concesia Stroussberg, s-ar fi putut refuza șefului statului dreptul de-a uza de prerogativele sale prin singurul fapt, invocat de "Presa", că ministeriul reușise a-și înjgheba, prin mijloace ilegale, o majoritate oarecare? Încheiem răspunsul nostru cu următoarea reflecțiune. Am declarat în programul nostru că sîntem în contra conspirațiunilor, în contra a orice act de violență, că voim sincer consolidarea monarhiei constituționale, că e departe de noi de-a da lecțiuni oricui; sîntem însă în drept a cere cooperarea factorilor statului
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nu este franțuzește. În limba franceză se zice: "on revient a ses amours"!, "on revient a ses moutons"! dar "on revient a ses penates" întîi că nu exprimă ideea ș-apoi nu se zice niciodată. Să mai ascultăm și câteva reflecțiuni cosmologice: Primăvara când sosește dă frunza nouă și cele vechi și uscate cad de la sine: aceasta ecsistă în ordinea naturei. Oare de ce în ordinea socială, oare de ce în stat nu se face același phenomen. Dacă în analoghia anotimpurilor am înpărți
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
acea monarhie occidentală care-am visat-o în 1866. [ 6 aprilie 1880] [""L'INDEPENDANCE ROUMAINE" PUBLICĂ... "] "L'Independance roumaine" publică, sub titlul Criza latentă, un articol pe care-l reproducem atât pentru faptul pe care-l comunică cât și pentru reflecțiunile ce le face. Camerele sânt în ajunul închiderii sesiunii. Mandatarii națiunii vor merge "să se retrampeze în sânul alegătorilor" (NB: păstrăm espresia aceasta ibridă consacrată nu numai prin uz, ci și prin ironie) după o campanie parlamentară din cele mai
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
după propria-i fantazie, ci să conducă niște interese pozitive ținând seama de firea lumii reale. Una dintre iluziunile filantropice și optimiste ale d-lui Gladstone este și așa-numita confederațiune dunăreană; articolul din "Le Temps" face asupra acesteia niște reflecțiuni cari au pentru noi cu atât mai mult preț cu cât știm că faimoasa confederație, unul dintre visurile panslaviste, a fost și este în același timp și una dintre marotele politice ale partidului radical de la noi. Iată articolul foii franceze
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
o depeșă de astăzi ne spune, după "Daily News", că și în Turcia se fac mari preparative militare. O foaie franceză a cărei matură și înaltă judecată politică o disting în toată presa europeană, "Le Temps", face un șir de reflecțiuni foarte importante asupra întrebării puse mai sus, pe cari le vom reproduce și noi în numărul de mâine. Din articolul foii franceze se poate vedea cât de departe este încă executarea unui aranjament între Turcia și Grecia. Aceste două puteri
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mărul și nici sâmburele din el, judecând după felici[tă]rile adresate lui Rochefort, nu mai e sănătos. [ 19 iunie 1880] ["AM POMENIT ÎN NUMĂRUL NOSTRU DE ALALTĂIERI... "] Am pomenit în numărul nostru de alaltăieri despre un important șir de reflecțiuni pe carii le inspiră ziarului "Le Temps" cestiunea aplicării deciziunilor luate de Conferența de la Berlin. Organul francez, care-și primește, precum se știe, inspirațiile din cercurile diplomatice respective, se crede autorizat a declara că este deșartă iluziunea ce și-ar
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
inspiră aceste acte de simplă curtenie în ele însele, dar cari sânt menite a accentua, într-un chip oarecum ostentativ, niște apropieri și puneri la cale politice contrarie sentimentelor sale. Astfel "Le Nord", vorbind despre întrevederea de la Ischl, face următoarele reflecțiuni mușcătoare: Rezultatele practice ale întrevederii vor fi fără îndoială modeste. Cabinetul din Viena se va putea lăuda că a repurtat un mare succes dacă va izbuti să învingă rezistențele ce întîmpină la Belgrad politica lui comercială. Cât despre proiectul de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
daca Austria va supraveghea navigația pe Dunăre. Foaia vieneză crede din contra că frica ce-o arată România în privirea aceasta e un sentiment neclar, trezit pe cale artificială de influențe străine, sentiment ce nu se poate mănține față c-o reflecțiune matură și lipsită de prejudiții. Din partea Austriei România n-are să se teamă de nimic nici acum nici pe viitor și ar fi bine de țara guvernată de principele Carol daca n-ar avea decât vecini atât de puțini doritori de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
urechi de asin! - Și astfel ajunge ca toată lumea să cunoască acest secret și toți să recunoască, sub strălucirea coroanii, figura vulgară a parvenitului. - De câte ori în societate întîlnim figura lui Midas, fără de a ni aminti alegoria mitologică a vechilor eleni! Aceste reflecțiuni ne-au venit natural în minte citind ziarul "Timpul" din 23 noiemvrie curent, în care se află publicată o curioasă scrisoare a d-lui V. Conta, ministru de culte, către amicul său Gheorghe Panu, primprocuror la tribunalul de Iași. Confrații
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
furtunoasă) 2. Analizați mărcile gramaticale specifice monologului interior (stilul direct, enunțul la persoana I introdus printr-un verb dicendi sau de gândire, cuvintele de accentuare, adverbele interogative sau de întărire, exclamațiile-interogațiile, interjecțiile) din fragmentele narative următoare: a. “Iar după o reflecțiune de câteva minute, Dinu Păturică zise în sinea lui: “Iară-mă, în sfârșit, ajuns în pământurile făgăduinței; am pus mâna pe pâine și pe cuțit; curagiu și răbdare, prefăcătorie și iușchiuzârlâc, și ca mane voi avea și eu case mari
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
creață. În poezie, este vidul din cuvintele ce din coadă or să sune. În acest mod percepe Eminescu epigonismul. După opinia lui, fantasma pictorului, ca și a poetului, nu este condamnată la diseminare decât atunci când e fără arheu, când răceala reflecțiunii copleșește fantazia. În scrisoarea către Iacob Negruzzi (însoțitoare a poemei Epigonii, Viena 5/17 iunie 1870), spune: "Numai drept vorbind, mama imaginilor, fantazia, mie-mi pare a fi condițiunea esențială a poeziei, pe când reflecțiunea nu e decât scheletul, care-n
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]