102 matches
-
ludică, aceea care motivează insațiabil nevoia combinațiilor și a nesfîrșitelor ipoteze. După mai bine de un sfert de secol de la editarea Ideologiei artei, mai exact după douăzeci și opt de ani, Hans Mattis-Teutsch revine cu un nou text teoretic, și anume cu Reflecțiuni asupra creației artiștilor plastici în epoca socialistă sau, mai pe scurt, cu Realismul constructiv. Rămas în manuscris pînă astăzi,cel puțin în ceea ce privește traducerea sa în limba română, pentru că în limba maghiară el a apărut deja, acest text a fost cercetat
Din nou despre Hans Mattis-Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12764_a_14089]
-
aceea care motivează insațiabil nevoia combinațiilor și a nesfîrșitelor ipoteze. După mai bine de un sfert de secol de la editarea Ideologiei artei, mai exact după douăzeci și opt de ani, Hans Mattis Teutsch revine cu un nou text teoretic, și anume cu Reflecțiuni asupra creației artiștilor plastici în epoca socialistă sau, mai pe scurt, cu Realismul constructiv. Rămas în manuscris pînă astăzi,cel puțin în ceea ce privește traducerea sa în limba română, pentru că în limba maghiară el a apărut deja, acest text a fost cercetat
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
Emil Brumaru Se dedică lui Radu Cosașu Motto: Pe cât este cu putință, reflecțiunea trebuie făcută la iuțeală, iar execuția pe loc. În primul rând penalități, foarte importante... Dacă faci maldonne, dacă declari anunțul ănaintea rândului tău, dacă joci anapoda, dacă ăți pisezi adversarul cu cine face cartea, care-i atout-ul, cine e primul
Adevăratul cod al belotei (după domnul Lancelot) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12875_a_14200]
-
o fac, deoarece în multe esee anterioare am expus cu dragoste și îngăduința România și românii. Și aceste gânduri le expun doar cu speranța că ele vor fi înțelese nu că ceva negativ și rau-voitor, ci ca o ocazie înspre reflecțiune intelectuală și spirituală. Tot mai des citesc în diverse publicații despre originea și trecutul glorios al geto-dacilor din care restul etniilor europene s-ar fi dezvoltat. Limba noastră Latină vulgara a fost limba pe care Romă a adoptat-o, etc.
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94191_a_95483]
-
ludică, aceea care motivează insațiabil nevoia combinațiilor și a nesfîrșitelor ipoteze. După mai bine de un sfert de secol de la editarea Ideologiei artei, mai exact după douăzeci și opt de ani, Hans Mattis-Teutsch revine cu un nou text teoretic, și anume cu Reflecțiuni asupra creației artiștilor plastici în epoca socialistă sau, mai pe scurt, cu Realismul constructiv. Rămas în manuscris pînă astăzi, cel puțin în ceea ce privește traducerea sa în limba română, pentru că în limba maghiară el a apărut deja, acest text a fost cercetat
De la Ideologia artei la Constructivismul social by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7899_a_9224]
-
ludică, aceea care motivează insațiabil nevoia combinațiilor și a nesfîrșitelor ipoteze. După mai bine de un sfert de secol de la editarea Ideologiei artei, mai exact după douăzeci și opt de ani, Hans Mattis-Teutsch revine cu un nou text teoretic, și anume cu Reflecțiuni asupra creației artiștilor plastici în epoca socialistă sau, mai pe scurt, cu Realismul constructiv. Rămas în manuscris pînă astăzi, cel puțin în ceea ce privește traducerea sa în limba română, pentru că în limba maghiară el a apărut deja, acest text a fost cercetat
Hans Mattis Teutsch, de la Ideologia artei la Constructivismul social by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7483_a_8808]
-
omul care se roagă de cel puțin de două ori pe zi, având convingerea că dialogul meu cu Dumnezeu este indispensabil. Și mai este omul raționalist, istoricul, care nu înțelege noima multor explicații din dogme. Aici o să vă dau o reflecțiune foarte interesantă a fratelui meu care era medic, cu un bun simț extraordinar. Intr-o discuție avută cu mulți ani în urmă, după ce reflectasem la aceste nepotriviri ale raționamentului, cu tot ce apare în scrierile biblice, i-am spus fratelui
NEAGU DJUVARA - „Cred într-o forță care ordonează, care mă vede și la care mă rog“ by Lucia Toa () [Corola-journal/Journalistic/6198_a_7523]
-
următoarea poziție, exprimată în 1881: "Să jertfim unele din drepturile noastre suverane ca să obținem protecțiunea Europei întregi și să nu ne aflăm izolați față cu doi vecini puternici". Eminescu îi răspunde în Timpul: "Dl. P.Carp s-a crezut atins prin reflecțiunile ce foaia noastră a publicat în privința atitudinii sale în chestiunea izraelită... însă aceste reflecțiuni ne-au fost impuse printr-un caz de legitimă apărare". Deasemnea se ceartă și cu alți membri ai partidului, precum Zizi Cantacuzino și Lahovari. Acestuia din
LICHIDAREA LUI MIHAIL EMINESCU +DOSARELE SECRETE ALE ISTORIEI ROMANIEI CAP. 19 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375317_a_376646]
-
protecțiunea Europei întregi și să nu ne aflăm izolați față cu doi vecini puternici". Eminescu îi răspunde în Timpul: "Dl. P.Carp s-a crezut atins prin reflecțiunile ce foaia noastră a publicat în privința atitudinii sale în chestiunea izraelită... însă aceste reflecțiuni ne-au fost impuse printr-un caz de legitimă apărare". Deasemnea se ceartă și cu alți membri ai partidului, precum Zizi Cantacuzino și Lahovari. Acestuia din urmă i-a spus în cadrul redacției din Timpul: "Du-te, mă, în mă-ta
LICHIDAREA LUI MIHAIL EMINESCU +DOSARELE SECRETE ALE ISTORIEI ROMANIEI CAP. 19 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375317_a_376646]
-
ceea ce scrie. De la comentarea propriului eu poetiuc, Eminescu ajunge la dezbaterea unor chestiuni exclusiv teoretice, cum ar fi raportul dintre imaginație și gîndire în poezie: “Numai, drept vorbind, mama imaginilor, fantasia, mie-mi pare o condițiune esențială a poeziei- pe când reflecțiunea nu e decât scheletul, care-n opera de artă nici nu se vede, deși palidele figure ale unor tragediani își arată mai mult oasele și dinții, decât formele frumoase. La unii predomină una, la alții, alta; unirea amândurora e perfecțiunea
CORESPONDENŢA EMINESCIANĂ-MANIFESTARE DE FORŢĂ MAJORĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346315_a_347644]
-
Cretzianu, Alexandru, "The rumanian armistice negotiations: Cairo 1944", în Journal of Central European Affairs, octombrie 1951. Convorbiri cu Mihai I al României, București, Editura Humanitas, 1991. lonescu, Ghiță, Communism in Rumania, Oxford, 1964. lonițiu, Mircea, "23 august 1944. Amintiri și reflecțiuni", în Dialog, iulie-august 1987. Liveanu, Vasile, "Cu privire la începutul insurecției din august 1944. Despre preliminariile arestării lui Ion Antonescu", în Revista de Istorie, Editura Academiei R.S.R., septembrie 1977. Quinlan, Paul, Clash over Romania. British and American politics towards Romania, Los Angeles
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
la concesia Stroussberg, s-ar fi putut refuza șefului statului dreptul de-a uza de prerogativele sale prin singurul fapt, invocat de "Presa", că ministeriul reușise a-și înjgheba, prin mijloace ilegale, o majoritate oarecare? Încheiem răspunsul nostru cu următoarea reflecțiune. Am declarat în programul nostru că sîntem în contra conspirațiunilor, în contra a orice act de violență, că voim sincer consolidarea monarhiei constituționale, că e departe de noi de-a da lecțiuni oricui; sîntem însă în drept a cere cooperarea factorilor statului
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nu este franțuzește. În limba franceză se zice: "on revient a ses amours"!, "on revient a ses moutons"! dar "on revient a ses penates" întîi că nu exprimă ideea ș-apoi nu se zice niciodată. Să mai ascultăm și câteva reflecțiuni cosmologice: Primăvara când sosește dă frunza nouă și cele vechi și uscate cad de la sine: aceasta ecsistă în ordinea naturei. Oare de ce în ordinea socială, oare de ce în stat nu se face același phenomen. Dacă în analoghia anotimpurilor am înpărți
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
acea monarhie occidentală care-am visat-o în 1866. [ 6 aprilie 1880] [""L'INDEPENDANCE ROUMAINE" PUBLICĂ... "] "L'Independance roumaine" publică, sub titlul Criza latentă, un articol pe care-l reproducem atât pentru faptul pe care-l comunică cât și pentru reflecțiunile ce le face. Camerele sânt în ajunul închiderii sesiunii. Mandatarii națiunii vor merge "să se retrampeze în sânul alegătorilor" (NB: păstrăm espresia aceasta ibridă consacrată nu numai prin uz, ci și prin ironie) după o campanie parlamentară din cele mai
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
după propria-i fantazie, ci să conducă niște interese pozitive ținând seama de firea lumii reale. Una dintre iluziunile filantropice și optimiste ale d-lui Gladstone este și așa-numita confederațiune dunăreană; articolul din "Le Temps" face asupra acesteia niște reflecțiuni cari au pentru noi cu atât mai mult preț cu cât știm că faimoasa confederație, unul dintre visurile panslaviste, a fost și este în același timp și una dintre marotele politice ale partidului radical de la noi. Iată articolul foii franceze
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
o depeșă de astăzi ne spune, după "Daily News", că și în Turcia se fac mari preparative militare. O foaie franceză a cărei matură și înaltă judecată politică o disting în toată presa europeană, "Le Temps", face un șir de reflecțiuni foarte importante asupra întrebării puse mai sus, pe cari le vom reproduce și noi în numărul de mâine. Din articolul foii franceze se poate vedea cât de departe este încă executarea unui aranjament între Turcia și Grecia. Aceste două puteri
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mărul și nici sâmburele din el, judecând după felici[tă]rile adresate lui Rochefort, nu mai e sănătos. [ 19 iunie 1880] ["AM POMENIT ÎN NUMĂRUL NOSTRU DE ALALTĂIERI... "] Am pomenit în numărul nostru de alaltăieri despre un important șir de reflecțiuni pe carii le inspiră ziarului "Le Temps" cestiunea aplicării deciziunilor luate de Conferența de la Berlin. Organul francez, care-și primește, precum se știe, inspirațiile din cercurile diplomatice respective, se crede autorizat a declara că este deșartă iluziunea ce și-ar
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
inspiră aceste acte de simplă curtenie în ele însele, dar cari sânt menite a accentua, într-un chip oarecum ostentativ, niște apropieri și puneri la cale politice contrarie sentimentelor sale. Astfel "Le Nord", vorbind despre întrevederea de la Ischl, face următoarele reflecțiuni mușcătoare: Rezultatele practice ale întrevederii vor fi fără îndoială modeste. Cabinetul din Viena se va putea lăuda că a repurtat un mare succes dacă va izbuti să învingă rezistențele ce întîmpină la Belgrad politica lui comercială. Cât despre proiectul de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
daca Austria va supraveghea navigația pe Dunăre. Foaia vieneză crede din contra că frica ce-o arată România în privirea aceasta e un sentiment neclar, trezit pe cale artificială de influențe străine, sentiment ce nu se poate mănține față c-o reflecțiune matură și lipsită de prejudiții. Din partea Austriei România n-are să se teamă de nimic nici acum nici pe viitor și ar fi bine de țara guvernată de principele Carol daca n-ar avea decât vecini atât de puțini doritori de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
urechi de asin! - Și astfel ajunge ca toată lumea să cunoască acest secret și toți să recunoască, sub strălucirea coroanii, figura vulgară a parvenitului. - De câte ori în societate întîlnim figura lui Midas, fără de a ni aminti alegoria mitologică a vechilor eleni! Aceste reflecțiuni ne-au venit natural în minte citind ziarul "Timpul" din 23 noiemvrie curent, în care se află publicată o curioasă scrisoare a d-lui V. Conta, ministru de culte, către amicul său Gheorghe Panu, primprocuror la tribunalul de Iași. Confrații
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
esistenței mele poate eu eram o undă, ea o floare de pe mal. 2258 Era[m]o stâncă, era o rază, destinată din vecinicie una pentru alta. {EminescuOpVIII 246} [ACTUL V] [Versiunea B] 2254 ACT V SC[ENA] PENULTIMĂ Toma face reflecțiunea lui, cum într-adevăr" atâta amar de oameni au ținut de soarta unui singur om - unui Mihai. Râul a secat. Valurile s-au dus. Eu, val pribeag, mai rămân încă? Nu! " * MARCU VODĂ Mă sui, mă sui chiar daca dasupra tronului
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
se va pierde fără urmă. Acest prognosticon (? ) își permite autorul de a presupune pentru primirea operei sale din partea artiștilor reprezintatori. Fiindcă inspiciunea în relațiunea artei față cu artea și viața e întărită, nu ne așteptăm decât la slabul răsunet al reflecțiunei, care declară de inutilă recunoașterea științifică a unei activități artistice numai pentru că acea recunoaștere (Erkenntnis) nu poate forma neciodată pe un artist. Nimeni nu mărturisește asta mai de voie bună decât știința însăși, pentru că ea are scopul ei chiar în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
că teoria adevărată (fructifică) face roditoare nemărginit de mult esercițiul artei și că din teorie îi izvorăște geniului artistic o avuție de (intuițiuni) idei (Anschauungen) (prin) cu care el își împopulează lumea lui cu (figuri) tipuri nouă. O astfel de reflecțiune ar fi mai de neașteptată față cu faptele științei care ar fi deschis misterul cel mai intim a conștiinței (Bewusstsein) religioase și a creațiunei artistice. Un op care întreprinde să (conceapă) pri[ceapă] o activitate artistică în arhitectonica sa nu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
toate cu chipul personalităței individuale. Drept esemplu am cam aminti aicea pintre figurele clasice pe Nathau înțeleptul, pe marchizul Posa, Max Piccolomini și Thecla, în genere multe (manche) din caracterele lui Schiller. În cele numite predomnește patosul gîndirei și a reflecțiunei, în genere elementul unei idealități abstracte oarecare. Spre reprezintarea lor s-ar părea suficiente numitele calități: avântul retoric și cultura minței. Ele și dezleagă oarecum problema pre atâta pre cât urmăresc (nachkommen) puterea creatoare poetică. Un actor însă cu adevărat
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
reprezinta caractere pe deplin vii și omenești cu totului tot. De neputința de-a crea oameni reali bolesc cu deosebire cei mai mulți poeți moderni în dramele lor, o lipsa care e foarte esplicabilă într-o vreme ca a noastră, de o reflecțiune predominantă, de un raționament forte, mai ales că un tezaur întreg de (contemplațiuni) idei și cugetări, chiar de-o natură profundă, a devenit deja avere (comună) publică. Această lipsă trebuie să retrolucre neapărat și asupra artiștilor reprezintatori, a căror talent
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]