40 matches
-
de operă, spune Vereker, poate supraviețui timpului, dar, înainte de toate, ea are nevoie de mintea hermeneutică aptă să o deslușească. Lipsa numelui personajului nu e întîmplătoare. În el trebuie să identificăm toate victimele adevărului absolut în artă și, concomitent, toți reflectorii a căror dorință avidă de obiectivitate se destramă, paradoxal, pe patul procustian al propriei lor subiectivități. Tînărul critic - tulburat pînă la depersonalizare de discursul lui Vereker - devine noul Orfeu (al literaturii), mesmerizat de ideea găsirii unei iluzorii Euridice (a semnificației
Portretul unui reflector by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6746_a_8071]
-
Sexualitatea ca frustrare, neputință, defensivă. Dramele personale nici nu modifică , nici nu lasă intact sensul lumii : se separă de el, merg în paralel. Viziunea cibernetică este relativistă . Simțirea este superioară vieții și adesea reflecției. Psihologism. Eroul ca subiect. Narator-personaj. Intermediarul . "Reflectorii" .Jurnalul, confesia, biograficul. Autosopie. Formă deschisă, ignorarea scopului. Trucarea construcției : asimilarea formei romanești cu forma sentimentului. Liric, evoluție paradoxală, discontinuitate. " Costel Zăgan, DEȘERTUL DE CATIFEA (155) Referință Bibliografică: CITAT AUTOSCOPIC / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1217, Anul
CITAT AUTOSCOPIC de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1217 din 01 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350658_a_351987]
-
luat în considerare cel puțin trei aspecte fundamentale. A. Aspectul cantitativ. Stimuli (sau noxe) de aceeași intensitate pot provoca efecte de intensități diferite, după teren (și invers). B. Aspectul calitativ. Răspunsurile sunt „specifice” în două situații extreme. a) Când sunt reflectorii pentru natură și pentru intensitatea cauzei (alospecificitatea sau exospecificitatea). b) Când exprimă numai particularitățile „terenului”: răspunsuri monotone, standard, stereotipe - conforme cu structura și cu funcționalitatea sistemului viu. C. Aspectul temporal: efectul poate urma imediat cauzei sau: poate fi prelungit în
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
de predare și de Învățare nu se identifică cu metodele de investigație științifică, ele având un specific aparte, o destinație pedagogică. Dar nici nu-și pot tăgădui descendența din acestea din urmă, Întrucât procesul de Învățământ, prin Însăși natura lui reflectorie, se supune acelorași legi generale ale dialecticii cunoașterii umane și Îndeosebi ale celei științifice. Ca atare, ele rămân tributare unor distincții epistemologice, situându-se, de exemplu, fie pe o poziție a cunoașterii figurative (bazată pe reprezentări simbolice, verbale, sub formă
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
duc la creșterea posibilităților de construcție a cunoștințelor. Așa, de exemplu, prin manipularea obiectelor materiale se poate ajunge la construcția unor cunoștințe empirice (abstracțiuni empirice), după cum prin acțiunea asupra gândirii se poate ajunge la construcția prin reflecție a unor abstracțiuni reflectorii (Well-Barais, 1993, pp. 477-478). În această Învățare prin acțiune, ceea ce este specific omului ar fi relația sa cu obiectele nu este În mod unic o relație duală, subiect-obiect, ci o relație triadică (subiect-obiect-semne). Obiectele manipulate sunt, În general, obiecte fabricate
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
se observă În activitatea științifică contemporană unde analogia (modelarea) reprezintă - așa cum Leibniz Întrevedea la vremea lui - un puternic factor de progres științific, deoarece ea stă la baza metodelor de „simulație” utilizate În tehnologie, Înpreviziunea economică, În pregătirea deciziilor etc. Caracterul reflectoriu al modelelor, valoarea lor cognitivă, atribuie acestora Însemnate virtuți operaționale, instrumentale, În sensul că ele oferă examinării elevilor un material mai maniabil; elementele incluse În structura unui model se pot manevra cu ușurință, sunt variabile și supuse controlului. În felul
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
La Camera Deputaților (iunie 2008) cu ocazia unei conferințe bipartisan organizată de asociația "Prietenii României" și de deputații Guido Melis (P.D.) și Alessio Bonciani (P.D.L.) s-a oferit, pentru prima dată, ocazia românilor de a intra în sediul Montecitorio (sala Reflectoriului) pentru a prezenta punctul de vedere al românilor cu privire la tema imigrației. Din inițiativa celor doi parlamentari va lua naștere și o asociație parlamentară omonimă care a adunat 50 de parlamentari din toate grupurile parlamentare. Însă în acest complex joc politic
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
pentru psihologic o accepțiune foarte largă, care să cuprindă deopotrivă însușirile psihice (printre care și temperamentul) și procesele psihice (cognitive, afective și voliționale), aceste procese fiind, de altfel, ele-mentele cele mai mobile ale psihicului. Procesele cognitive sînt legate de latura reflectorie reprezentată de psihic, iar valorile ideale, rezultate din aceste reflectări, alcătuiesc spiritualul sau spiritualitatea care constituie partea spirituală a culturii. Necesitatea acceptării unei noțiuni de rang categorial în explicarea faptelor de limbă prin factori psihologici și cognitivi nu poate fi
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
prin organele senzoriale și este generalizată deoarece nu presupune pentru fiecare entitate o imagine, ci unește entitățile cu trăsături comune sub aceeași imagine, alcătuind noțiuni ce se aplică la clase de obiecte. Gîndirea nu se rezumă însă la această latură reflectorie, deși și aceasta presupune un mecanism deosebit de complex, ci se compune și dintr-o latură operatorie, care construiește entități ideale noi, a căror obiectivitate și valabilitate este dată numai de respectarea unor reguli interne de funcționare. Asemenea reguli împreună cu cele
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
vizează deseori eliberarea de formele travestite ale dorințelor, emoțiilor sau ideilor refulate (alungate în subconștient și existente în formă inconștientă) presupune o comunicare menită să realizeze conștientizarea impulsurilor refulate. Sînt deci suficiente argumente care să fundamenteze ideea că nici manifestarea reflectorie individuală și nici determinările reflectorii interumane, ca fenomene psihice colective, nu se pot contura în afara limbii. Din acest motiv, Antoine M a rt y constata că filozofia limbii este de fapt o parte a lingvisticii (a științei limbii) care se
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
travestite ale dorințelor, emoțiilor sau ideilor refulate (alungate în subconștient și existente în formă inconștientă) presupune o comunicare menită să realizeze conștientizarea impulsurilor refulate. Sînt deci suficiente argumente care să fundamenteze ideea că nici manifestarea reflectorie individuală și nici determinările reflectorii interumane, ca fenomene psihice colective, nu se pot contura în afara limbii. Din acest motiv, Antoine M a rt y constata că filozofia limbii este de fapt o parte a lingvisticii (a științei limbii) care se ocupă de toate proble-mele orientate
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
limbii) care se ocupă de toate proble-mele orientate spre generalul și logicul din fenomenele lingvistice, ceea ce nu este posibil decît printr-o cooperare cu psihologia, adică cu știința care studiază fenomenele psihice 296. Psihicul nu se rezumă însă la forma reflectorie rezultată prin activitatea sistemului nervos, ci vizează și structura sufletească proprie unui individ sau unei comunități. Maniera în care această structură este determinată de limbă și se exprimă prin limbă este o problemă complexă ce poate comporta mai multe soluții
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
este o reflecție rațională asupra realității (considerată în totalitate sau numai în anumite aspecte ale ei), situație în care realitatea este obiectivată în obiect al cercetării și distinctă de subiectul investigator. Dacă filozofia ar fi trăire, subiectivitate pură sau subiectivitate reflectorie, realitatea n-ar exista pentru ea și, fiind simplă efuziune subiectivă, și-ar pierde individualitatea și atunci s-ar desființa, tinzînd spre construcția specifică artei. Prin urmare, și atunci cînd limbajul și limba devin obiecte ale discursului filozofic, aceeași atitudine
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
personalității, sau „caracteropatie”. Subiecții psihopați se caracterizează, așadar, prin abolirea „simțului moral”, fapt care duce la dezvoltarea unor situații de conflict și, implicit, la apariția unor conduite infracționale. „Sentimentul frustrației” face casă bună cu „psihopatiile”, deoarece în cuprinsul lor activitatea reflectorie / activitatea gândirii este păstrată, dar lumea valorilor psihopatului este cu totul alta, decât la oamenii normali, ceea ce face ca structurarea atitudinilor față de sine, față de semeni și față de existență, să îmbrace caracterul unor revendicări egoiste și exacerbate. Se cunosc mai multe
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
altă explicație ar putea ține și de metodele de educare: complexitatea unor metode și procedee (care trebuie să se transfere numai în modalități dactil-motorii după ce a survenit deficiența), nu realizează totdeauna un proces de comutare nervoasă rapidă, de la vechile modalități reflectorii la cele noi; de aici tatonări și întârzieri în procesul de recuperare. Și mai dificil de explicat ne apare faptul relatat de I.A. Sokoleanski că în procesul instructiv-educativ al orbului surdomut se obțin rezultate superioare și într-un timp
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
de operă, implică Vereker, poate supraviețui timpului, dar, înainte de toate, ea are nevoie de mintea hermeneutică aptă să o deslușească. Lipsa numelui personajului nu e întîmplătoare. În el trebuie să identificăm toate victimele adevărului absolut în artă și, concomitent, toți reflectorii a căror dorință avidă de obiectivitate se destramă, paradoxal, pe patul procustian al propriei lor subiectivități. Tînărul critic tulburat pînă la depersonalizare de discursul lui Vereker devine noul Orfeu (al literaturii), mesmerizat de ideea găsirii unei iluzorii Euridice (a semnificației
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
alte vise cu substrat similar, precum niște matrioști ontologice. Ni se deschide, astfel, accesul în lumea unei conștiințe care nu-și încetează explorarea de sine nici măcar în timpul relaxării hipnice și care, grație unui truc aproape magic, învăluie, ca o dermă reflectorie, fenomenologia suferinței de moarte. Finalul operei este distilat în capsule de teroare veritabilă, eliberate cu precizia unui genuin explorator al emoțiilor: "Visez că dorm adânc în patul în care m-am culcat de cu seară. E același decor și timpul
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
de narator: femeia "deschise oleacă fereastra; atunci auzi gemete înfundate la poartă. Înfiorată, coborî iute pe scăricică. Gangul era luminat. Ieșind pe gang, femeia fu izbită de o grozavă priveliște". Abia acum i se dezvăluie lectorului, și aceasta grație conștiinței reflectorii a unui personaj secundar, dimensiunile atrocității: "Zibal ține ochii ațintiți asupra unui lucru spânzurat, negru și inform, sub care [...] arde o făclie mare". Într-un pasaj cu note protokafkiene, trebuie remarcată alura de entomolog pasionat a protagonistului, concentrat asupra experimentului
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
de Paște. Substratul intrigii rămâne aproximativ același: un hangiu (de data aceasta, un etnic român) este torturat de propria conștiință, care suspectează manifestarea iminentă a unui pericol înspăimântător. Originalitatea scenariului caragialian rezidă în plasarea convenabilă a acțiunii între doi poli reflectorii: unul fiind constituit de naratorul omniscient (și, implicit, de lectorul informat), care prezintă situația reală, celălalt de personajul central, Stavrache din Podeni, care deformează conflictul, crezând, de la un anumit punct, că se confruntă cu o apariție supranaturală, mai precis, cu
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
își informează, metodic, pacientul și, odată cu el, pe cititorul curios în legătură cu desfășurarea acțiunii din timpul hiatusului epic, provocat de obnubilarea conștiinței naratorului (strategia nu este străină de scenariile epice ale unui Henry James, care-și distribuie câțiva actanți în ipostaze reflectorii, apte de a disipa enigmele țesute pe parcursul intrigii convolute). Aflăm, astfel, că de la incidentul nocturn s-au scurs nu mai puțin de două săptămâni. Hotăran este cel care l-a găsit pe erou afundat în glod, după cum tot el a
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
cele mai înalte și subtile trsturi morale ale conștiinței. În final îns, școala psihologic francez îl atrage mai mult decât lucrrile și rezultatele lui Pavlov. Ralea îns recunoaște importanța direcției activiste în concepția lui Pavlov și accept astfel, implicit, concepția reflectorie a psihicului uman, inaugurat de Descartes și ilustrat de Pavlov și Secenov. De altfel, acesta este momentul în care și Bergson admite și pledeaz pentru o concepție activist, iar Ralea înțelege și apreciaz aceast deschidere. Datorit îns coloraturii biologice a
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
în raport cu universul și cu ceilalți oameni, concepție care este în același timp, biologic și social. În aceast viziune, Janet ajunge la o concepție obiectiv, cercetând acțiunile de adaptare și alte comportamente, toate vzute din exterior, din afar. Concepția sa este reflectorie, și consider toate faptele ca acțiuni și reacțiuni, acțiuni fie de adaptare, fie de prefacere a mediului exterior. Aceasta nu înseamn c accept concluziile behavioriștilor, pe care le consider utile doar în zoopsihologie, întrucât în cazul omului e vorba despre
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
dar esențial: nimic nu se poate naște, produce sau desfășura în afara unui context concret, a interacțiunii unui set minimal de condiții cu personalitatea actorilor implicați. Rezultă de aici că unitatea dintre subiectul care învață și obiectul învățării capătă nuanțe, diversitate reflectorie și caracteristici în funcție de Țesătura și jocul, niciodată același, prezente la nivelul factorilor și condițiilor proximale. În literatura de specialitate întâlnim variate tentative de clasificare. Cele mai cunoscute pledează pentru gruparea lor în (Gagne, 1975; Neacșu, 1990; Negovan, 2007; Srebert, 2001
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
-o de orice abatere. O adevărată de lecție (smerită, umilă) de creștinism dogmatic, liturgic, canonic pe care elita creștină interbelică o oferea mediului românesc. Cunoașterea religioasă Există sisteme de gândire care gravitează în jurul apodicticului, problematicului, sisteme materiale cu un caracter reflectoriu, adică punctate de o conștiință teoretică. Rațiunea umană pendulează între o gândire sistemică și un aspect pasiv al sistemului reglat de o latură autonomă a mentalului și de o latură eteronomă a lucrurilor interioare și exterioare. Singura modalitate care asigură
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
conțină elemente contradictorii. În științele sociale și comportamentale ipoteza reprezintă o reflectare într-o formă specifică a realității obiective, este un enunț cu caracter de probabilitate despre esența, intercondiționarea și cauzalitatea faptelor, fenomenelor și proceselor socio-umane. Ea are un conținut reflectoriu. Desigur, este vorba de o formă specifică de reflectare, pentru că, până la confirmare, adevărul din ipoteză rămâne la stadiul de probabilitate. Ion V. Mesaroșiu remarca faptul că ipoteza științifică este mai mult decât o între bare. Ea cuprinde și între barea
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]