40 matches
-
Sexualitatea ca frustrare, neputință, defensivă. Dramele personale nici nu modifică , nici nu lasă intact sensul lumii : se separă de el, merg în paralel. Viziunea cibernetică este relativistă . Simțirea este superioară vieții și adesea reflecției. Psihologism. Eroul ca subiect. Narator-personaj. Intermediarul . "Reflectorii" .Jurnalul, confesia, biograficul. Autosopie. Formă deschisă, ignorarea scopului. Trucarea construcției : asimilarea formei romanești cu forma sentimentului. Liric, evoluție paradoxală, discontinuitate. " Costel Zăgan, DEȘERTUL DE CATIFEA (155) Referință Bibliografică: CITAT AUTOSCOPIC / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1217, Anul
CITAT AUTOSCOPIC de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1217 din 01 mai 2014 by http://confluente.ro/Costel_zagan_1398893202.html [Corola-blog/BlogPost/350658_a_351987]
-
vectorilor. Alți algoritmi de ortogonalizare folosesc transformările Householder sau rotațiile Givens. Algoritmii cu transformări Householder sunt mai stabili decât procedeul Gram-Schmidt stabilizat. Pe de altă oarte, procedeul Gram-Schmidt dă al formula 30-lea vector ortogonalizat după a formula 30-a iterație, în vreme ce tehnica cu reflectorii Householder produce toți vectorii doar la sfârșit. Aceasta face ca procedeul Gram-Schmidt să fie singurul aplicabil în metodele iterative cum ar fi iterația Arnoldi.
Procedeul Gram–Schmidt () [Corola-website/Science/309782_a_311111]
-
ruterele dintr-un AS care rulează BGP sunt conectate fiecare cu fiecare. Acest lucru provoacă grave probleme de scalabilitate, deoarece numărul de conexiuni crește cu pătratul numărului de rutere conectate. Pentru a evita această problemă au fost oferite două soluții: "reflectorii de rute" (RFC 4456) și "confederațiile" (RFC 5065). Dacă nu este precizat altfel, în această secțiune se discută situația conectării fiecare cu fiecare. Implementarea de BGP de pe routerele Cisco, dar nu numai, păstrează o tabelă de căi BGP separată de
Border Gateway Protocol () [Corola-website/Science/315178_a_316507]
-
sistem autonom cu iBGP (internal BGP) trebuie să aibă toate routerele iBGP conectate fiecare cu fiecare. Această configurație necesită ca fiecare ruter să mențină conexiuni cu toate celelalte routere, ceea ce poate cauza o degradare a performanțelor în cazul rețelelor mari. "Reflectorii" și "confederațiile" pot reduce numărul de conexiuni iBGP și automat încărcarea. În plus, confederațiile pot fi folosite la implementarea unei politici mai amănunțite. "Reflectorii" reduc numărul de conexiuni necesare într-un AS. Este suficient ca un singur ruter să aibă
Border Gateway Protocol () [Corola-website/Science/315178_a_316507]
-
conexiuni cu toate celelalte routere, ceea ce poate cauza o degradare a performanțelor în cazul rețelelor mari. "Reflectorii" și "confederațiile" pot reduce numărul de conexiuni iBGP și automat încărcarea. În plus, confederațiile pot fi folosite la implementarea unei politici mai amănunțite. "Reflectorii" reduc numărul de conexiuni necesare într-un AS. Este suficient ca un singur ruter să aibă conexiuni cu toate celelalte routere (să fie făcut reflector). Celelalte routere din acel sistem autonom vor fi apoi configurate să se conecteze la reflector
Border Gateway Protocol () [Corola-website/Science/315178_a_316507]
-
unul din numerele AS va fi vizibil din Internet. Confederațiile sunt folosite în cadrul rețelelor foarte mari, în care un număr de AS mai mare este configurat pentru a ascunde alte numere de AS mai mici. Confederațiile pot fi folosite împreună cu reflectorii, fiecare din ele fiind utile în anumite situații. Totuși, aceste opțiuni pot introduce la rândul lor anumite probleme, printre care: Una din cele mai mari probleme întâmpinate de BGP, dar și de întreaga infrastructură Internet, provine de la creșterea rapidă a
Border Gateway Protocol () [Corola-website/Science/315178_a_316507]
-
în care subiectul reactualizează o informație, este conștient că acea experiență s-a petrecut cândva în trecut. Conținuturile memoriei sunt extrem de variate. Începând de la experiențe de ordin senzorial perceptiv, apoi cunoștințe, noțiuni, experiențe afective, experiențe sociale, [[ș.a.m.d.]]. Conținutul reflectoriu constituie și un criteriu de clasificare a unor forme specializate de memorie. Putem vorbi despre memorie senzorială (vizuală, auditiva, motorie, gustativa, olfactiva), memorie perceptiva, memoria imaginilor, memorie cognitivă, memorie afectiva, memorie socială. Reflectarea din memorie prezintă o serie de caracteristici
Memorie () [Corola-website/Science/298312_a_299641]
-
anatomo-fiziologic al producerii senzației și anume pe receptor, pe când senzația ca produs finit este rezultatul unui proces executat de serie de mecanisme dispuse corelat. Pe fundamentul însușirilor detectate senzorial s-a făcut o clasificare ce pune în prim plan funcția reflectorie a senzațiilor și relația dintre subiect și obiect. Autorul remarcabil care a efectuat o asemenea clasificare a fost A. H. Uhtomski ( 1875-1942). Considerând natura stimulilor receptați a surprins patru categorii de senzații: senzații cutanate provocate de stimuli mecanici, senzații vizuale
Senzație () [Corola-website/Science/316385_a_317714]
-
produse de stimuli fizici, senzații gustative și olfactive cauzate de stimuli chimici și senzații proprioceptive și interoceptive determinate de stimuli fiziologici. Clasificarea lui Uhtomski are meritul de a evidenția conectarea senzațiilor la lumea externă și internă și că subliniază natura reflectorie a senzațiilor. Mai prezintă această clasificare avantajul că sintetizează un criteriu unic în clasificare. Efectele negative produse de această clasificare este că restrângând numărul senzațiilor face imposibilă diferențierea și surprinderea specializării proceselor senzoriale. Criteriul specializării și corelării senzațiilor discriminează senzații
Senzație () [Corola-website/Science/316385_a_317714]
-
de recepție radarul folosește trei moduri de lucru: amplitudine, amplitudine cu acumulare și coerent în impuls. Radarul este protejat la bruiajul activ prin trecerea rapidă pe o altă frecvență de lucru, din patru preselectate și la bruiajul pasiv produs de reflectorii dipol sau obiectele din teren prin schema coerentă în impuls cu compensare după o perioadă. Sistemul de antenă avea două reflectoare formate dintr-o secțiune de paraboloid, în centrul cărora se găseau două radiatoare alimentate în fază sau în opoziție
P-15 (radar) () [Corola-website/Science/336594_a_337923]
-
întrucât numai într-o asemenea relație obiectul capătă semnificații, în funcție de gradul și durata satisfacerii trebuințelor. Afectivitatea îndeplinește funcții de alertă și activare energetică, de selectare și potențare a comportamentului, în raport cu stimulii și posibilitățile satisfacerii trebuințelor. Afectivitatea are atât o funcție reflectorie, cât și una adaptativ reglatorie. Ea organizează conduita, susține energetic activitatea, dar poate să o și dezorganizeze la nivele de intensitate prea ridicată. Funcția esențială a afectivității în raport cu întreaga viață psihică este aceea de susținere și potențare energetică. Prin afectivitate
Afectivitate () [Corola-website/Science/298493_a_299822]
-
luat în considerare cel puțin trei aspecte fundamentale. A. Aspectul cantitativ. Stimuli (sau noxe) de aceeași intensitate pot provoca efecte de intensități diferite, după teren (și invers). B. Aspectul calitativ. Răspunsurile sunt „specifice” în două situații extreme. a) Când sunt reflectorii pentru natură și pentru intensitatea cauzei (alospecificitatea sau exospecificitatea). b) Când exprimă numai particularitățile „terenului”: răspunsuri monotone, standard, stereotipe - conforme cu structura și cu funcționalitatea sistemului viu. C. Aspectul temporal: efectul poate urma imediat cauzei sau: poate fi prelungit în
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
conțină elemente contradictorii. În științele sociale și comportamentale ipoteza reprezintă o reflectare într-o formă specifică a realității obiective, este un enunț cu caracter de probabilitate despre esența, intercondiționarea și cauzalitatea faptelor, fenomenelor și proceselor socio-umane. Ea are un conținut reflectoriu. Desigur, este vorba de o formă specifică de reflectare, pentru că, până la confirmare, adevărul din ipoteză rămâne la stadiul de probabilitate. Ion V. Mesaroșiu remarca faptul că ipoteza științifică este mai mult decât o între bare. Ea cuprinde și între barea
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
verificată prin faptele de observație, ceea ce presupune ca ipoteza să aibă coerență internă (să nu conțină elemente contradictorii) și coerență externă (coerență ce provine din acordul cu cunoștințele verificate anterior). În al treilea rând, ipoteza trebuie să aibă un conținut reflectoriu, adică să reflecte realitatea obiectivă, să fie enunțuri cu caracter de probabilitate referitoare la esența, intercondiționarea și cauzalitatea faptelor, fenomenelor și proceselor sociale. Dimensiunile ipotezei Johan Galtung menționează zece condiții pe care trebuie să le satisfacă o ipoteză pentru a
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
-o de orice abatere. O adevărată de lecție (smerită, umilă) de creștinism dogmatic, liturgic, canonic pe care elita creștină interbelică o oferea mediului românesc. Cunoașterea religioasă Există sisteme de gândire care gravitează în jurul apodicticului, problematicului, sisteme materiale cu un caracter reflectoriu, adică punctate de o conștiință teoretică. Rațiunea umană pendulează între o gândire sistemică și un aspect pasiv al sistemului reglat de o latură autonomă a mentalului și de o latură eteronomă a lucrurilor interioare și exterioare. Singura modalitate care asigură
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
altă explicație ar putea ține și de metodele de educare: complexitatea unor metode și procedee (care trebuie să se transfere numai în modalități dactil-motorii după ce a survenit deficiența), nu realizează totdeauna un proces de comutare nervoasă rapidă, de la vechile modalități reflectorii la cele noi; de aici tatonări și întârzieri în procesul de recuperare. Și mai dificil de explicat ne apare faptul relatat de I.A. Sokoleanski că în procesul instructiv-educativ al orbului surdomut se obțin rezultate superioare și într-un timp
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
dar esențial: nimic nu se poate naște, produce sau desfășura în afara unui context concret, a interacțiunii unui set minimal de condiții cu personalitatea actorilor implicați. Rezultă de aici că unitatea dintre subiectul care învață și obiectul învățării capătă nuanțe, diversitate reflectorie și caracteristici în funcție de Țesătura și jocul, niciodată același, prezente la nivelul factorilor și condițiilor proximale. În literatura de specialitate întâlnim variate tentative de clasificare. Cele mai cunoscute pledează pentru gruparea lor în (Gagne, 1975; Neacșu, 1990; Negovan, 2007; Srebert, 2001
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
La Camera Deputaților (iunie 2008) cu ocazia unei conferințe bipartisan organizată de asociația "Prietenii României" și de deputații Guido Melis (P.D.) și Alessio Bonciani (P.D.L.) s-a oferit, pentru prima dată, ocazia românilor de a intra în sediul Montecitorio (sala Reflectoriului) pentru a prezenta punctul de vedere al românilor cu privire la tema imigrației. Din inițiativa celor doi parlamentari va lua naștere și o asociație parlamentară omonimă care a adunat 50 de parlamentari din toate grupurile parlamentare. Însă în acest complex joc politic
by Alina Harja şi Guido Melis [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
în puterea generoasă și eficientă a unui impuls interior provenit din straturile adânci ale rezervorului individual de înțelepciune (sursă ferită de eroare a tuturor mesajelor cu semnificație etică). În judecata daimonului pot fi citite, însă, și ecourile "informaționale" ale conștiinței reflectorii, cea care face apel la funcția reprezentațională a conștiinței și care este figurată în tradiția metafizică de modelul oglinzii (care "plasticizează una dintre funcțiile fundamentale ale conștiinței: funcția... reflectoriu-cognitivă"53). Cu alte cuvinte, fără identitatea structurală instituită de conștiință nu
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
poate face față unei acumulări largi de material de trăire. Înțelepciunea rămâne, de aceea, ultima instanță înalt și subtil aptitudinală de care poate fi legat procesul orientării reflexive globale. Poate aici mai mult ca oriunde zestrea personalității își încredințează patina reflectorie. Aici, în laboratorul propriilor înainte-testări, "rămâne" o mare parte din specificul personal, aici fiind locul predilect al încercării intelectuale care anticipează în jocul unui proiect îndrăzneț elemente ale demersului exploratoriu în care se angajează conștiința obiectelor lumii. Pare că cele
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
cele mai înalte și subtile trsturi morale ale conștiinței. În final îns, școala psihologic francez îl atrage mai mult decât lucrrile și rezultatele lui Pavlov. Ralea îns recunoaște importanța direcției activiste în concepția lui Pavlov și accept astfel, implicit, concepția reflectorie a psihicului uman, inaugurat de Descartes și ilustrat de Pavlov și Secenov. De altfel, acesta este momentul în care și Bergson admite și pledeaz pentru o concepție activist, iar Ralea înțelege și apreciaz aceast deschidere. Datorit îns coloraturii biologice a
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
în raport cu universul și cu ceilalți oameni, concepție care este în același timp, biologic și social. În aceast viziune, Janet ajunge la o concepție obiectiv, cercetând acțiunile de adaptare și alte comportamente, toate vzute din exterior, din afar. Concepția sa este reflectorie, și consider toate faptele ca acțiuni și reacțiuni, acțiuni fie de adaptare, fie de prefacere a mediului exterior. Aceasta nu înseamn c accept concluziile behavioriștilor, pe care le consider utile doar în zoopsihologie, întrucât în cazul omului e vorba despre
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
alte vise cu substrat similar, precum niște matrioști ontologice. Ni se deschide, astfel, accesul în lumea unei conștiințe care nu-și încetează explorarea de sine nici măcar în timpul relaxării hipnice și care, grație unui truc aproape magic, învăluie, ca o dermă reflectorie, fenomenologia suferinței de moarte. Finalul operei este distilat în capsule de teroare veritabilă, eliberate cu precizia unui genuin explorator al emoțiilor: "Visez că dorm adânc în patul în care m-am culcat de cu seară. E același decor și timpul
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
de narator: femeia "deschise oleacă fereastra; atunci auzi gemete înfundate la poartă. Înfiorată, coborî iute pe scăricică. Gangul era luminat. Ieșind pe gang, femeia fu izbită de o grozavă priveliște". Abia acum i se dezvăluie lectorului, și aceasta grație conștiinței reflectorii a unui personaj secundar, dimensiunile atrocității: "Zibal ține ochii ațintiți asupra unui lucru spânzurat, negru și inform, sub care [...] arde o făclie mare". Într-un pasaj cu note protokafkiene, trebuie remarcată alura de entomolog pasionat a protagonistului, concentrat asupra experimentului
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
de Paște. Substratul intrigii rămâne aproximativ același: un hangiu (de data aceasta, un etnic român) este torturat de propria conștiință, care suspectează manifestarea iminentă a unui pericol înspăimântător. Originalitatea scenariului caragialian rezidă în plasarea convenabilă a acțiunii între doi poli reflectorii: unul fiind constituit de naratorul omniscient (și, implicit, de lectorul informat), care prezintă situația reală, celălalt de personajul central, Stavrache din Podeni, care deformează conflictul, crezând, de la un anumit punct, că se confruntă cu o apariție supranaturală, mai precis, cu
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]