65 matches
-
Panou de informare .... numar Obiectele pentru panou de informare vor include: a. Excavarea materialelor acceptabile b. Excavarea materialelor neacceptabile; c. Excavarea materialelor dure d. Rambleiere și compactare. ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── e. Betonare în─sit ────────────────────────────────────────────────���───────────────────────────── f. Evacuarea materialului. g. Cofrare și decofrare h. Zugravire, reflectorizare și iluminare. ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── i. Curatire, întreținere și reparare. ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── j. Demontare și evacuare din amplasament. ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── k. Dacă nu se specifică altfel în cadrul Contractului, refacerea suprafețelor. ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Aparat de fotografiat pentru Diriginte Unitățile de măsurare trebuie să fie: Aparat de fotografiat pentru diriginte ............. obiect
EUR-Lex () [Corola-website/Law/189016_a_190345]
-
Panou de informare .... numar Obiectele pentru panou de informare vor include: a. Excavarea materialelor acceptabile b. Excavarea materialelor neacceptabile; c. Excavarea materialelor dure d. Rambleiere și compactare. ───────────────────────────────────────���────────────────────────────────────── e. Betonare în─sit ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── f. Evacuarea materialului. g. Cofrare și decofrare h. Zugravire, reflectorizare și iluminare. ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── i. Curatire, întreținere și reparare. ──────────��─────────────────────────────────────────────────────────────────── j. Demontare și evacuare din amplasament. ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── k. Dacă nu se specifică altfel în cadrul Contractului, refacerea suprafețelor. ──────────────────────────────────────────────��─────────────────────────────── Aparat de fotografiat pentru Diriginte Unitățile de măsurare trebuie să fie: Aparat de fotografiat pentru diriginte ............. obiect
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191057_a_192386]
-
să aibă în fața lumini, dispozitive reflectorizante sau materiale reflectorizante roșii, iar în spate lumini, dispozitive reflectorizante sau materiale reflectorizante albe sau galbene selectiv; aceasta dispoziție nu se aplică în cazul folosirii de lumini albe sau galbene selectiv pentru mersul înapoi, reflectorizării cifrelor sau literelor de culoare deschisă ale plăcilor de înmatriculare din spate, semnelor distinctive sau altor însemne cerute de legislația națională, reflectorizării fondului deschis al acestor plăci sau însemne și nici luminilor roșii giratoare sau fulger ale unor vehicule prioritare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/137068_a_138397]
-
selectiv; aceasta dispoziție nu se aplică în cazul folosirii de lumini albe sau galbene selectiv pentru mersul înapoi, reflectorizării cifrelor sau literelor de culoare deschisă ale plăcilor de înmatriculare din spate, semnelor distinctive sau altor însemne cerute de legislația națională, reflectorizării fondului deschis al acestor plăci sau însemne și nici luminilor roșii giratoare sau fulger ale unor vehicule prioritare. 6. Părțile contractante sau subdiviziunile lor pot, în măsura în care ele apreciază ca posibil fără să pericliteze siguranță circulației, să pună de acord legislația
EUR-Lex () [Corola-website/Law/137068_a_138397]
-
personajelor-narator / 230 6.2. Opoziția "mod" și "zonele de indeterminare" (R. Ingarden) / 233 6.3. Personajul-narator și personajul-reflector la începutul narațiunii / 237 6.3.1. Opoziția "mod" și distincția lingvistico-textuală dintre începuturile de text "emice" și "etice" / 248 6.4. Reflectorizarea personajului-narator în operele lui Katherine Mansfield, James Joyce și Thomas Mann / 254 6.4.1. Katherine Mansfield, The Garden Party / 256 6.4.2. James Joyce, Ulise / 259 6.4.3. Thomas Mann, Muntele vrăjit / 266 6.4.4. Situația
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
naratorului de cea a personajelor / 286 7.1.7. Colocvializarea vorbirii naratorului / 287 7.1.8. Probleme ale demarcației auctorial-personal / 289 7.1.9. De la stilul indirect liber la situația narativă personală / 291 7.1.10. Continuum-ul auctorial-personal și reflectorizarea personajului-narator / 292 7.2. De la situația narativă auctorială la cea la persoana întîi / 295 7.2.1. Naratorul auctorial în Pumpernickel / 297 7.2.2. Naratorul la persoana întîi periferic / 302 7.2.3. De la narațiunea la persoana întîi cvasiautobiografică
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
pentru stilul indirect liber. Este vorba, în mod evident, despre timpul prezent al rezumatului. Fragmentele de acest gen, scrise în stilul indirect liber, reprezintă un stadiu intermediar între rezumatul făcut de autor pentru discursul sau gîndurile anumitor personaje și o reflectorizare a discursului și a gîndurilor în forma în care acestea se desfășoară în conștiința unui personaj, în acest caz în aceea a lui Lambert Strether în calitatea sa de personaj-reflector al romanului în forma sa finală. Întrebarea care apare aici
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
gînduri, atunci primul citat devine și el un text care tratează un subiect, așa cum este cel de-al doilea. Așadar "punctul de vedere" al observării și al reprezentării acțiunii din rezumatul romanului Ambasadorii nu este încă fixat, însă tendința către reflectorizarea situației narative prin intermediul lui Strether poate fi deja remarcată. În mod sigur, aceste începuturi nu sînt încă la fel de pronunțate cum ne-am putea aștepta în urma realizării consecvente a situației narative personale în care Strether este personajul-reflector. După ce James a predat
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
moarte și secțiunile narative imediat premergătoare acestora au o tendință către situația narativă personală. Exemplul clasic este boala îndelungată și în cele din urmă moartea micului Paul Dombey din romanul Dombey și fiul. După cum am menționat anterior, această tendință către reflectorizare se extinde aici chiar și asupra titlului capitolului care cuprinde scena de moarte 181. Capitolul LV al acestui roman conține o focalizare a situației narative care este chiar mai evidentă și mai coerentă în relație cu perspectiva. Narațiunea se limitează
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
posibilă oricînd. Acest lucru este destul de ușor de înțeles, din moment ce o trecere la o observație temporar mai puțin intimă, mai detașată a propriului eu aparține tradiției autobiografiilor și memoriilor. Această deviație de la "el" la "eu" presupune un anumit grad de reflectorizare a situației narative și are loc cel mai frecvent atunci cînd o perspectivă interioară este oferită lui Esmond, într-un fel de situație narativă personală, probabil sub forma unei descrieri a unei observații, a unei impresii sau a unei prezentări
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
acestui fenomen ar oferi mai multe informații importante despre funcția opoziției narațiunii la persoana întîi și a celei la persoana a treia în general. Este limpede, totuși, că întoarcerea referinței de la "el" la "eu" este aproape întotdeauna precedată de o reflectorizare a situației narative. Acest lucru este deosebit de important pentru subiectul care mă interesează pe mine, pentru că anticipă o descoperire care va fi demonstrată ulterior, și anume faptul că alternanța referinței la persoana a treia și a referinței la persoana întîi
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
narațiuni, întrucît posibilitatea este deja inerentă în distanța narativă însăși dintre eul narator și cel care trăiește. Trecerea de la "el" la "eu", adică întoarcerea la referința personală convențională a narațiunii la persoana întîi presupune, pe de altă parte, o anumită reflectorizare a situației narative. Dacă este mai importantă sau mai frapantă pentru cititor trecerea de la "eu" la "el" sau trecerea de la "el" la "eu" este un lucru care trebuie examinat în continuare printr-o analiză mai riguroasă decît este posibil aici
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
relatare, negreșit a unui narator auctorial, este strîns urmată de reprezentarea personală a gîndurilor și percepțiilor personajului-reflector Sandy Stranger 348. Există, de asemenea, un caz special în care personajul-narator abordează rolul personajului-reflector. Această tehnică va fi discutată separat în secțiunea "Reflectorizarea personajului-narator" (6.4). Prezentarea scenică alcătuită din pasaje de dialog cu o scurtă relatare auctorială impersonală similară indicațiilor regizorale ocupă de obicei o poziție neutră între cei doi poli ai acestei opoziții. Se obține un fel de echilibru instabil, care
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
la posibilitatea existentă în cazul Emmei, atunci cînd adaugă imediat "părea" ca un semn de întrebare adăugat listei numeroaselor virtuți ale Emmei, într-adevăr prea numeroase. Cu acest "părea", naratorul renunță la omnisciență pentru moment și, prin urmare, sugerează o reflectorizare a rolului său. Într-o situație narativă la persoana întîi, începerea narațiunii are loc la fel ca în situația narativă auctorială. Eul, care funcționează aici ca personaj-narator, se prezintă sub forma unui inițiator creditabil al povestirii, în care informația importantă
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
transfer are loc cel mai repede și complet. În literatura narativă modernă se pare că acest tip de început a devenit un tipar. În acest fel, un început narativ cu un pronume personal care funcționează ca "semnal-serie nesecvențial" realizează o reflectorizare a situației narative chiar de la prima propoziție sau poate chiar de la primul cuvînt. În engleză, funcția de reflectorizare a pronumelui fără referință este suportată frecvent de folosirea formelor progresive în locul formelor simple ale verbului: "Ea stătea pe verandă". Prin intermediul formelor
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
început a devenit un tipar. În acest fel, un început narativ cu un pronume personal care funcționează ca "semnal-serie nesecvențial" realizează o reflectorizare a situației narative chiar de la prima propoziție sau poate chiar de la primul cuvînt. În engleză, funcția de reflectorizare a pronumelui fără referință este suportată frecvent de folosirea formelor progresive în locul formelor simple ale verbului: "Ea stătea pe verandă". Prin intermediul formelor progresive trecute, starea, cursul și durata acțiunii sînt accentuate și perspectiva internă este subliniată. Oricînd formele progresive apar
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
de"), iar vederea panoramică a descrierii locului este auctorială. În orice caz, un element reflectorizant poate fi detectat în folosirea formelor lungi ale verbului. Observarea unui eveniment in actu este caracteristică unui personaj-reflector. Un alt fenomen lingvistic care accentuează efectul reflectorizării începuturilor narative cu un pronume fără referință este așa-numitul "articol familiarizant"377. W.J.M. Bronzwaer, care a dezvoltat acest concept, comentează prima propoziție din The Italian Girl de Iris Murdoch, "Am împins ușa ușor", după cum urmează: În prima analiză
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
de exemplu, antecedentul pentru pronumele "ei" este explicat în titlu. Referința temporală "Săptămîna care a urmat" oricum rămîne nedefinită. Acest caracter vag poate fi împăcat cu maniera narativă a personajului narator convențional. O astfel de nedeterminare semnalează foarte frecvent începutul reflectorizării personajului-narator. Mă voi ocupa în detaliu de acest fenomen mai tîrziu în acest capitol. Ceea ce Backus consideră o trăsătură caracteristică a tuturor începuturilor narative cu "semnale-serie nesecvențiale" rămîne valabil pentru începuturile narative precum acestea, care cuprind un pronume personal la
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
înstrăinări a cititorului oricum nu poate fi descris ca un disconfort. În mod obișnuit acesta amplifică efectul unui început in medias res. Un alt aspect al artei narative a lui Thomas Mann va fi discutat în următoarea secțiune. 6.4. Reflectorizarea personajului-narator în operele lui Katherine Mansfield, James Joyce și Thomas Mann Doar în construcția teoretică a cercului tipologic, personajul-narator și personajul-reflector se află în opoziție unul față de celălalt, ca doi poli clar delimitați. În practică, întîlnim aceste tehnici în combinație
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
în opoziție unul față de celălalt, ca doi poli clar delimitați. În practică, întîlnim aceste tehnici în combinație alternînd în cadrul aceluiași text. Această secțiune se ocupă de un caz special de asimilare a personajului-narator de către personajul-reflector, care cere un interes deosebit, reflectorizarea personajului-narator. Exemplele extrase din romanul Ulise al lui Joyce reprezintă un caz extrem. The Garden Party al lui Mansfield și povestirea lui Thomas Mann, Tristan, ne oferă exemple tipice 395, dar mai puțin surprinzătoare. Analiza exemplului din povestirea Tristan se
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
a lui Harweg a situației narative în acea povestire 396. Aici avem ocazia rară de a prezenta o descriere a situației narative din punctul de vedere a lingvisticii textului, alături de descrierea ei din perspectiva criticii literare. Pentru a clarifica procesul reflectorizării personajului-narator, adică tranziția de la un personaj-narator la un personaj-reflector, este necesar să rezumăm poziția narativă, care e caracteristică unui narator, și să o comparăm cu poziția prezentării, caracteristică unui reflector. În virtutea preciziei și a clarității, trăsăturile caracteristice sînt prezentate sub
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
internă, tendință către aperspectivism Perspectivă internă, tendință către perspectivism Opoziția dintre referința la persoana a treia și cea la persoana întîi este marcată Alternarea referinței la persoana a treia cu cea la persoana întîi în redarea conștiinței nu este marcată Reflectorizarea înseamnă asumarea de către personajul-narator a atributelor particulare ale personajului reflector: propriu-zis, acest proces începe atunci cînd naratorul auctorial declară, de exemplu, că nu este familiarizat sau nu este familiarizat complet cu o anumită situație 397. Reflectorizarea naratorului nu este marcată
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
conștiinței nu este marcată Reflectorizarea înseamnă asumarea de către personajul-narator a atributelor particulare ale personajului reflector: propriu-zis, acest proces începe atunci cînd naratorul auctorial declară, de exemplu, că nu este familiarizat sau nu este familiarizat complet cu o anumită situație 397. Reflectorizarea naratorului nu este marcată, oricum, cîtă vreme atributele adiționale sau vizibile ale personajului-reflector nu pot fi observate la personajul-narator. Acestea includ un mod de a începe fără preliminarii legate de perspectiva spațio-temporală și de valorile personajelor de ficțiune, asimilarea limbajului
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
mod de a începe fără preliminarii legate de perspectiva spațio-temporală și de valorile personajelor de ficțiune, asimilarea limbajului naratorului de către personaje, structura asociativă și așa mai departe. 6.4.1. Katherine Mansfield, The Garden Party Modul în care are loc reflectorizarea va fi ilustrat în detaliu printr-un pasaj din povestirea lui Mansfield, The Garden Party. Știrea despre moartea din familia unui muncitor care locuia foarte aproape de conacul Sheridan înseamnă pentru Laura că petrecerea în grădină nu mai poate avea loc
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Din cauză că naratorul reflectorizat nu are o bază existențială în povestea sa, el trebuie considerat o transformare a personajului-narator. A-l face pe naratorul auctorial să gîndească și să vorbească de parcă ar fi unul dintre personajele povestirii este un proces numit reflectorizare. În pasajul citat din The Garden Party, personajul-narator reflectorizat devine temporar vocea colectivă a membrilor familiei Sheridan, alții decît Laura, în care se fac simțite lipsa lor de umanitate și de conștiință. Comportamentul celor din familia Sheridan este evaluat indirect
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]