112 matches
-
că înțelepciunea lui Dumnezeu se poate recunoaște în natură. Dacă se revelează oamenilor, El se revelează acelora care gândesc. Dacă s-ar revela în sentiment, atunci ar trebui să spunem că el aparține și animalelor, cărora nu le este dată reflexiunea.[ ... ] Numai omul are religie, fiindcă gândește.[ ... ] religia și moralitatea trebuie să fie date omului și pe calea sentimentului.[ ... ] Când omul cunoaște prin suflet, el oglindește realul, iar când rămâne în plasa simțurilor, plăsmuiește păreri. Rațiunea separă sufletul de lumea sensibilă
ROSTUL GÂNDIRII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 by http://confluente.ro/Vavila_popovici_1402264573.html [Corola-blog/BlogPost/365472_a_366801]
-
de OPERE DEFINITIVE, urmând volumele de “Române istorice", “Teatru", “Române contemporane", “Publicistica", “ Studii", “ Memorii" 2007 - "Societate civilă, Meritocrație, Democrație reală" - studii în volum omagial la 75 de ani 2008 - "Duhovnicul diavolului" - piesă în trei acte 2009 - "Despre meritocrație" sau "palide reflexiuni despre meritocrație în umbră deconcertanta a nemeritocratiei" - Editură Realitatea 2009 - "Persoană umană și pragmatică dezvoltării durabile" - eseu însoțit de mai multe studii de caz realizate de Gh. Manea - Mișcarea pentru progresul Satului Românesc 2010 - "Femeia fie ea regina" - român, coeditare
GEORGE ROCA PREZINTĂ: O NOUĂ CARTE A SCRIITORULUI CORNELIU LEU: „VAGONUL NR 13 SAU VIAŢA CA-N FILME” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 702 din 02 decembrie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_prezinta_o_noua_carte_a_s_george_roca_1354513984.html [Corola-blog/BlogPost/351636_a_352965]
-
limbă de beton sună mai fain în gura unor viitori constructori, a arhitecților și betoniștilor de mîine. O limbă de beton nu are nuanțe, alta decît a cenușiului beton. O limbă de beton n-are flexiune (nici, pare-mi-se, reflexiune)". în continuare sînt menționate cîteva trăsături ale acestei buclucașe ,limbi". Ea ar constitui un fel de onomatopee, monosilabică, deoarece ,nu-i poți cere fierului lovit să scoată un alt sunet decît Ťzdrang!ť, nici damigenelor să zică și altceva decît
Virtuozul number one by Gheorghe Grigurcu [Corola-website/Journalistic/10958_a_12283]
-
departe, dar nu în direcția pe care ar fi luat-o forța lui lăsată în seama ei; el dă desigur fructe, dar nu acelea pe care le cerea natura lui originară. În conștiința de sine nemijlocită, îmi apar liber; prin reflexiune asupra întregii naturi găsesc, că libertatea absolută nu este posibilă: prima trebuie să se subordoneze celei din urmă, căci ea însăși nu poate fi explicată decât prin cea din urmă”. Pentru filozoful francez Alfred Fouillée (1838-1912) conștiința omului este mijlocul
DESPRE LIBERTATE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1488297355.html [Corola-blog/BlogPost/383307_a_384636]
-
oricare cititor, tot ce spuneți despre standard și răgaz, muzeul imposibil și fenomenul Kitsch, obscenitate în artă și precocitate în creație, urmăresc cu fascinație materialul ilustrativ, care singur reprezintă un comentariu și un eseu, după cum rețin ca deosebite și sugestive reflexiunile d[umnea]v[oa]s[tră] adânci despre timp3 (p. 73), utopie, specificul național sau „înstrăinare” și „alienare”. Totul îmi dă nădejdea că veți scrie în curând - dacă nu o aveți de pe acum - o carte mare de filosofie a culturii
Un estetician sub vremuri – Gheorghe Achiței by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5767_a_7092]
-
critică, CVC, 1907, 1, 1908, 19, 1909, 1; Izabela Sadoveanu, „În clasa cultă”, VR, 1908, 8; Pușcariu, Cinci ani, 72-74; Chendi, Pagini, 435-444; Sadoveanu, Cărți, I, 87, 120-121; A. Naum, I. Agârbiceanu, „În întuneric”, AAR, partea administrativă, 1910-1911; Radu Dragnea, Reflexiuni asupra unei părți din opera lui Agârbiceanu, CZ, 1914, 7; Octav Botez, Un roman din viața Ardealului, „Însemnări literare”, 1919, 9; Aderca, Contribuții, I, 411-412; Gala Galaction, Opinii literare, îngr. și pref. Gh. Cunescu, București, 1979, 9-13; S. Bornemisa, „Robirea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
lui Dim. Brătianu, prezidentul Cabinetului, la redeschiderea Parlamentului român. {EminescuOpXII 174} Urmează reproducția textuală a acelei părți a discursului d-lui Brătianu, cu vestita frază că în țara aceasta nu se găsesc oameni cinstiți. "Figaro" nu adaugă decât această simplă reflexiune: Închipuiți-vă asemenea cuvinte rostite înaintea unei Camere franceze! ("Figaro", sîmb. 21 mai 1881) Ei bine, aceasta nu era de ajuns. Gloria d-lui prezident al cabinetului se vede că turbura somnul d-lui prezident al Camerii, care într-o
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
banului public. Dar, pe lângă acest abuz al cumulului, mai sânt sute de altele, tot atât de grave, asupra cărora vom reveni cu altă ocazie. [ 18 mai 1880] ["D. A. D. XENOPOL... "] D. A. D. Xenopol publică în "Steaua Romîniei" din Iași o serie de reflexiuni interesante asupra situațiunei exterioare a țărei noastre. Împrumutând și noi de la ziarul ieșean aceste reflexiuni, dăm astăzi cititorilor noștri o parte din ele. [ 18 mai 1880 ] ["DEȘI NE AFLĂM... Deși ne aflăm în așa-numita stagiune moartă, se pare, după
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
asupra cărora vom reveni cu altă ocazie. [ 18 mai 1880] ["D. A. D. XENOPOL... "] D. A. D. Xenopol publică în "Steaua Romîniei" din Iași o serie de reflexiuni interesante asupra situațiunei exterioare a țărei noastre. Împrumutând și noi de la ziarul ieșean aceste reflexiuni, dăm astăzi cititorilor noștri o parte din ele. [ 18 mai 1880 ] ["DEȘI NE AFLĂM... Deși ne aflăm în așa-numita stagiune moartă, se pare, după informațiile ce avem, că în cercurile guvernamentale se petrece o mișcare importantă, daca nu din
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Mărgăritești ș. c. l., merită să plătească acest lux, precum au plătit acelea cari au tolerat la cârma lor viziri corupți și kedivi risipitori. Articolul citat al "Romînului", fiind o întreagă comoară și dând loc la mai multe serii de reflexiuni, vom reveni asupră-i într-un număr viitor. [ 26 mai 1880] ["RĂSĂRITUL EUROPEI... Răsăritul Europei, Peninsula Balcanică, înfățișează azi, ca nealtădată, priveliștea unor aspirații atât de contrarie unele altora încît ne e peste putință a vedea în aceste mișcări ceva
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cu birul lor amar, pe care-l storc pietrei și costișelor cu cari i-a-mproprietărit o dreptate nedreaptă. Veni-va vremea și a dreptății celei drepte. În fine, daca vre-un domn de naționalitate maghiară mi-ar face până și onoarea reflexiunei, declar a priori că m-ar pune într-o pozițiune șoadă, căci nu știu ungurește, {EminescuOpIX 448} nu m-am silit să-nvăț frumoasa limbă asiatică, căci îmi mai plăcea barbara limbă italiană d. e. în locul melodioasei, dulcei, molatecei limbe maghiare
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
sistem, va ajunge ca, din îndreptare în îndreptare, să nu mai poată scrie drept, [să] piardă până și simțul justeței. Aceste cercetări, bune or rele, nu sânt scrise cu ură *, neci din punt de vedere al persoanei. În cazul unei reflexiuni, declar a priori cumcă nu permit nimărui de-a-mi imputa etatea or studiile mele, neci aluziuni asupra mea ca persoană. Însă, întîmplîndu-se ca cineva să-și ia acea permisiune fără ca eu să i-o dau, cu prin însăși uzurparea aceasta
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
lexicoanele aflăm îndată că termenul „monument” vine de la verbul latinesc moneo, care înseamnă a atrage atenția, a avertiza (pe nemțește Denkmal, de la denken = a gândi, și Mal = semn; decit semn pentru gândire). Așadar, monumentul înseamnă un avertisment, o invitație la reflexiune, la reculegere, deci o oprire, o epohé. Într-un sens, monumentul contrazice natura: el se instaurează în peisaj printr-un act de autoritate, suspendând devenirea și impunându-și amprenta în spațiu. (Toate satele au monumente: troițe, biserici, cimitire.) Monumentul își
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
verbale, memoriile către minister nu ne mai apar ca simplă îndeplinire a unor obligații formale, ci o adâncă cunoaștere și conștientizare a funcției sale într-un sistem. Eminescu a avut o concepție coerentă despre educație, făurită din studii 4 și reflexiuni personale, el a înțeles ca puțini contemporani ai săi să-și pună priceperea de om cult în slujba neamului. Pedagogia lui a avut un profund caracter social. „O dotațiune suficientă pentru școală și educație”tc "„O dotațiune suficientă pentru școală
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
ca ultimă formă de opoziție, ar consta În meditație și rugăciune, atât a elitelor intelectuale, cât mai ales a celor umiliți și obidiți: ieșirea din timpul și cauzalitatea istoriei, acceptarea și provocarea providenței. ș...ț Dar... dar: la capătul oricărei reflexiuni, când se deschide cerul, de sus nu auzim decât o singură voce tunătoare: „Mergeți În piețe și Învățați să muriți, numai cine știe să moară merită să trăiască!”6. Lui Liviu Antonesei, de asemenea, moartea teribilă, izbăvitoare, ajunge să i
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Balada spunerii de moarte), Petre Boldur, Barbu Brezianu, Ilariu Dobridor ș.a. Proză apare sporadic (Al. Sahia, Ouăle și patriarhul). Sunt inserate interviuri substanțiale, precum cele cu Marcel Iancu și Camil Petrescu. Eseuri și articole incitante publică Emil Cioran (Auguste Rodin, Reflexiuni asupra mizeriei, Individ și cultură), Eugen Ionescu (Tudor Arghezi. Preludiu sau pamflet, unde sunt trecute în revistă, în cheie sarcastică, popasurile receptării critice a poetului), Ovidiu Papadima (Bacovia). Aceste studii și articole se constituie în teren de dezbatere, remarcându-se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287022_a_288351]
-
numai daca sunt liber. I. Găvănescul subliniază că omul se poate implica În acțiune numai dacă este liber: „A lucra liber Înseamnă a lucra conform III. Etică și educație Preocupări etice românești cu privire la formarea conștiinței morale unor motive venite din reflexiune, din judecată, raționament, nu din impulsul senzațiilor sau percepțiilor.” Deosebit de interesantă este poziția eticianului român când afirmă că: omul nu este responsabil dacă nu este liber (aceasta ținând de vârstă, condiție socială, grad de culturăă; libertatea se manifestă nu numai
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
pe care le suferă lumina, undele herțiene, razele X etc., răzând marginile unui corp opac: difracția razelor luminoase produce franjuri în conturul umbrei. Petit Larousse en couleurs, 1972): împrăștierea unui eșantion de pudră cristalină de către raze X monocromatice produce o reflexiune pe planuri de atomi (Prien E. L. și Prien F. L., Americ. J. Med., 1968, 45 - citat de [106]), permite imprimarea pe un film fotografic de linii de intensitate și de distanțe caracteristice ale substanțelor cristaline; pentru acest examen este
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament. by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
în literatura română), Lucian Boz (Poezia lui Camil Baltazar, Simfonia pastorală sau Masca la André Gide, „Eros” la Mihai Eminescu), Octav Șuluțiu (Un artist - Damian Stănoiu), ca și eseurile lui F. Aderca (Un dramaturg de avantgardă - William Shakespeare), F. Brunea-Fox (Reflexiuni asupra decadenței spectacolului), Eugen Ionescu (Insuficiența formulei estetice în literatură) întăresc interesul pentru comentarea fenomenului cultural contemporan. Traduc din limba franceză Eugen Jebeleanu (un poem de Tristan Tzara), Miron Grindea ș.a. Revista este ilustrată de Marcel Iancu, Aurel Jiquidi și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290746_a_292075]
-
de acțiune, constituite În vederea realizării unei sarcini; - grupuri de deliberare, ai cărui membri se reunesc pentru a schimba puncte de vedere asupra unei anumite probleme; - grupuri de decizie, Întrunite pentru a găsi soluții practice În rezolvarea unei situații; - grupuri de reflexiune care-și propun să elucideze și să progreseze Într-o anumită direcție; - grupuri experimentale (de diagnostic sau autoanaliză cere- și propun să observe ce se petrece Într-un grup; - grupuri de formare care au un scop instructiv- educativ. Pentru H.
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
una viscerală, aderentă de cord, formând epicardul. Între cele două lame se delimitează cavitatea pericardică, conținătoare a unei lame fine de lichid. Pericardul fibros se continuă cu pericardul seros, unde întâlnește pediculii vasculari ai cordului, realizând aici o „linie de reflexiune”. Această linie de reflexiune nu coincide cu inserția pericardului fibros pe vasele mari de la baza cordului ci se află la o distanță de 1 până la 10 mm [3]. Astfel, pericardul seros se mulează peste traiectul intrapericardic al pediculilor vasculari ai
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
cord, formând epicardul. Între cele două lame se delimitează cavitatea pericardică, conținătoare a unei lame fine de lichid. Pericardul fibros se continuă cu pericardul seros, unde întâlnește pediculii vasculari ai cordului, realizând aici o „linie de reflexiune”. Această linie de reflexiune nu coincide cu inserția pericardului fibros pe vasele mari de la baza cordului ci se află la o distanță de 1 până la 10 mm [3]. Astfel, pericardul seros se mulează peste traiectul intrapericardic al pediculilor vasculari ai cordului. Față de pediculul arterial
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
tragedii: când voi avea dispoziție voi lucra la ele; acestea vor fi orele mele de petrecere... Știu foarte bine cum că nu aici îmi voi afla chemarea, cum că aceste lucrări ale mele nu vor plăcea: ele vor fi însă reflexiunea stării mele sufletești și pentru aceea mie foarte plăcute. Dacă vor plăcea și altora și plăcerea mea va fi mai mare222. Scriitorul a numit cu precizie, încă din anii debutului literar, două dintre înzestrările sale: instinctul teatral și vocația tragicului
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
fadă, sensibilă, cadențându-și însă extazele în debitări sălcii. Abia în „peisagii”, unde figurația mitologică e conturată cu o anume grație, și în versurile de palpit amoros ea accede, ici-colo, la expresivitate. În proză, cultivă o manieră în care, printre „reflexiuni” poetice și alte simțitoare „reverii”, se înfiripă și o simbolistică a anotimpurilor. Însemnările de călătorie, presărate cu semne de exclamație, denotă curiozitate pentru latura etnografică a locurilor vizitate. Jucate de societățile de diletanți, în regia autoarei, aceste compuneri dramatice amalgamează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285554_a_286883]
-
Banu, Sănătatea, pp. 48-53; Bologa et. al., Istoria, pp. 229-230. 14. Cantacuzino a rămas personal un susținător al lui Moldovan și a apărat ideile acestuia În perioada interbelică. 15. Bologa et al., Istoria, pp. 275-280. 16. Iuliu Moldovan, Amintiri și reflexiuni, Editura Universitară Carol Davilla, București, 1996; Petre Râmneanțu, „Iuliu Moldovan: Viața, realizările și epoca sa” București, 1977. 17. Consiliul Dirigent a fost Înființat la 15 Decembrie 1918, iar atribuțiile sale ca și corp legislativ și administrativ s-au Împuținat treptat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]