112 matches
-
el fizionomia celuilalt nu există. Din când în când însă se străduiește să-l încurajeze. În loc să-l privească îl interoghează cu destulă curiozitate și cu multă politețe. Apoi parcă se desparte de el și începe să gândească. Starea această de reflexiune este în cazul lui o obișnuință care se prelungește indefinit. Nu se poate stabili cu exactitate scopul ei. Soluția va fi găsită cu destulă repeziciune, pentru că soluțiile se află totdeauna undeva. Pentru a le descoperi e nevoie însă de timp
Despre fizionomie by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17450_a_18775]
-
Călinescu critic al literaturii universale (Adrian Marino), pe poet (Ștefan Augustin Doinaș), pe dramaturg, publicist, un departament se dedică opiniilor generale ("gânduri") despre G. Călinescu, de fapt capitolele VIII-IX, unde citim și o directă implicare memorialistică a lui Dinu Pillat, reflexiuni despre om, cu girul maximei onestități: În scurtul răstimp cât i-am fost asistent la catedra de la Facultatea de Litere din București, G. Călinescu mi s-a părut un om puțin sociabil. Mai mult, la epoca de atunci, îl credeam
Călinescu for ever by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17036_a_18361]
-
hulite figuri răsăritene din partea istoricilor catolici. Cauza este că doctrina lui a fost respinsă totdeauna de teologia catolică, fie pentru că aceasta era influențată de raționalismul scolastic simplificator, fie pentru că opoziția față de doctrina palamită, inaugurată de Varlaam poate cu prea puțină reflexiune, a întărit teologia catolică în atitudinea ei scolastică intelectualistă față de Palamas. Din această cauză, adversarii ulteriori ai lui Palamas dintre greci au fost mai întotdeauna catolicizanți sau catolicizați, pentru că teologia catolică îi încuraja la această opoziție. Acesta a fost încă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
ori chiar poeți încercând în propria lor creație virtuțile impactului mitic, - proveneau din puncte variate ale geografiei noastre culturale: de la București și Iași, de la Cluj, Timișoara, Alba-Iulia, Constanța, Suceava, Piatra-Neamț, dar și de la Cernăuți, Bălți și Chișinău. Aparatul explicativ și reflexiunea teoretică n-au fost singurii stimuli ai emulației noastre. Pe parcursul acestor zile de lucru, privirile ni se așterneau de asemeni pe imagini cărora le simțeam fără efort conivența - film, fotografie, pictură intrau firesc în orizontul de așteptare suscitat de tema
CONSTANTIN FLONDOR - T r i p t i c by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/6030_a_7355]
-
o înscria cândva un poet obișnuit să interpeleze răspicat civilizațiile? „Un chef-d'oeuvre est de l'hospitalité", exclama încrezător Victor Hugo; „j'y entre chapeau bas". II Artist capabil să-și conducă ordonat și rodnic explorarea, sub semnul calm al reflexiunii, Constantin Flondor pune în acest exercițiu de claritate altceva decît un narcisism impenitent. Repudiază tot ce ar însemna cultură vulnerabilă a subiectivității, egolatrie complezentă. Zvelt, longilin rasat, ca înfățișare oferită privirilor, e, totuși, mai degrabă imun la amăgirile pe care
CONSTANTIN FLONDOR - T r i p t i c by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/6030_a_7355]
-
din 1995, care au proclamat adeziunea tuturor partidelor politice din România, și a societății civile, la principiile și structurile Uniunii Europene. Responsabil al Comisiei ce a pregătit consensul acestei decisive opțiuni, profesorul T. Postolache a înțeles să urmărească, în planul reflexiunii academice, probleme legate de o asemenea evoluție, depinzînd de sfidări și constrîngeri proprii unui vast context internațional. În acest sens, Sesiunea organizată la inițiativa sa, prin osîrdia Secției de Științe Economice, Juridice și Sociologie, a grupului de reflecție ESEN și
O flacără, dincolo de proza reușitei pragmatice by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/4545_a_5870]
-
oricare cititor, tot ce spuneți despre standard și răgaz, muzeul imposibil și fenomenul Kitsch, obscenitate în artă și precocitate în creație, urmăresc cu fascinație materialul ilustrativ, care singur reprezintă un comentariu și un eseu, după cum rețin ca deosebite și sugestive reflexiunile d[umnea]v[oa]s[tră] adânci despre timp3 (p. 73), utopie, specificul național sau „înstrăinare” și „alienare”. Totul îmi dă nădejdea că veți scrie în curând - dacă nu o aveți de pe acum - o carte mare de filosofie a culturii
Un estetician sub vremuri – Gheorghe Achiței by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5767_a_7092]
-
altminteri mi-aș fi alcătuit o echipă formidabilă și aș fi ajuns campion național. Contemplarea nasturilor îmi readuce în minte o frază din Două loturi, cînd Lefter Popescu se apucă să răscolească în maldărul de zdrențe din sălașul chivuțelor: "Cîte reflexiuni ironice, picante, sentimentele se pot face asupra unei așa grămezi pestrițe de vechituri, cu privire la zădărnicia lumii trecătoare prin care au trecut și ele o clipă, nouă, neveștejite!" La mine, fără a exclude nota sentimentală, reflecția înclină mai ales spre istorie
Faraonul by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10277_a_11602]
-
departe, dar nu în direcția pe care ar fi luat-o forța lui lăsată în seama ei; el dă desigur fructe, dar nu acelea pe care le cerea natura lui originară. În conștiința de sine nemijlocită, îmi apar liber; prin reflexiune asupra întregii naturi găsesc, că libertatea absolută nu este posibilă: prima trebuie să se subordoneze celei din urmă, căci ea însăși nu poate fi explicată decât prin cea din urmă”. Pentru filozoful francez Alfred Fouillée (1838-1912) conștiința omului este mijlocul
DESPRE LIBERTATE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383307_a_384636]
-
al acestei realități: Inteligența. Îl denunț de a fi nesocotit și defăimat nobila gratuitate a spiritului. Cu o fobie de sindicalist autodidact pentru tot ce e joc superior mintal, a ponegrit valorile ideale preconizând nu știu ce sentimentalism, nu știu ce vag senzualism turanic. Reflexiunea va indispune totdeauna pe acest primar. El nu poate înțelege că teoria are și o valoare pragmatică. O uneltă extrem de subțiată ce se intercalează între noi și creațiunea noastră. Proscris al speranței, nu poate concepe că înfăptuirea e mai întîi
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Demonstrarea riguroasă a necesității este însă aportul, de mai târziu, al teoriei lui Galois. La baza teoriei gaussiene a împărțirii cercului, stă o cercetare aritmetică asupra rădăcinilor primitive ale congruențelor binome modulo un număr prim. Acest capitol din Disquisitiones, împreună cu reflexiunile lui Lagrange asupra rezolvării ecuațiilor generale de grad mai mare sau egal cu 4, și cercetările lui Abel asupra rezolubilității prin radicali a ecuațiilor care-i poartă numele, au fost punctele de plecare, pentru Galois, în constituirea teoriei sale. Să
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
că înțelepciunea lui Dumnezeu se poate recunoaște în natură. Dacă se revelează oamenilor, El se revelează acelora care gândesc. Dacă s-ar revela în sentiment, atunci ar trebui să spunem că el aparține și animalelor, cărora nu le este dată reflexiunea.[ ... ] Numai omul are religie, fiindcă gândește.[ ... ] religia și moralitatea trebuie să fie date omului și pe calea sentimentului.[ ... ] Când omul cunoaște prin suflet, el oglindește realul, iar când rămâne în plasa simțurilor, plăsmuiește păreri. Rațiunea separă sufletul de lumea sensibilă
ROSTUL GÂNDIRII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365472_a_366801]
-
de OPERE DEFINITIVE, urmând volumele de “Române istorice", “Teatru", “Române contemporane", “Publicistica", “ Studii", “ Memorii" 2007 - "Societate civilă, Meritocrație, Democrație reală" - studii în volum omagial la 75 de ani 2008 - "Duhovnicul diavolului" - piesă în trei acte 2009 - "Despre meritocrație" sau "palide reflexiuni despre meritocrație în umbră deconcertanta a nemeritocratiei" - Editură Realitatea 2009 - "Persoană umană și pragmatică dezvoltării durabile" - eseu însoțit de mai multe studii de caz realizate de Gh. Manea - Mișcarea pentru progresul Satului Românesc 2010 - "Femeia fie ea regina" - român, coeditare
GEORGE ROCA PREZINTĂ: O NOUĂ CARTE A SCRIITORULUI CORNELIU LEU: „VAGONUL NR 13 SAU VIAŢA CA-N FILME” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 702 din 02 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351636_a_352965]
-
banului public. Dar, pe lângă acest abuz al cumulului, mai sânt sute de altele, tot atât de grave, asupra cărora vom reveni cu altă ocazie. [ 18 mai 1880] ["D. A. D. XENOPOL... "] D. A. D. Xenopol publică în "Steaua Romîniei" din Iași o serie de reflexiuni interesante asupra situațiunei exterioare a țărei noastre. Împrumutând și noi de la ziarul ieșean aceste reflexiuni, dăm astăzi cititorilor noștri o parte din ele. [ 18 mai 1880 ] ["DEȘI NE AFLĂM... Deși ne aflăm în așa-numita stagiune moartă, se pare, după
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
asupra cărora vom reveni cu altă ocazie. [ 18 mai 1880] ["D. A. D. XENOPOL... "] D. A. D. Xenopol publică în "Steaua Romîniei" din Iași o serie de reflexiuni interesante asupra situațiunei exterioare a țărei noastre. Împrumutând și noi de la ziarul ieșean aceste reflexiuni, dăm astăzi cititorilor noștri o parte din ele. [ 18 mai 1880 ] ["DEȘI NE AFLĂM... Deși ne aflăm în așa-numita stagiune moartă, se pare, după informațiile ce avem, că în cercurile guvernamentale se petrece o mișcare importantă, daca nu din
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Mărgăritești ș. c. l., merită să plătească acest lux, precum au plătit acelea cari au tolerat la cârma lor viziri corupți și kedivi risipitori. Articolul citat al "Romînului", fiind o întreagă comoară și dând loc la mai multe serii de reflexiuni, vom reveni asupră-i într-un număr viitor. [ 26 mai 1880] ["RĂSĂRITUL EUROPEI... Răsăritul Europei, Peninsula Balcanică, înfățișează azi, ca nealtădată, priveliștea unor aspirații atât de contrarie unele altora încît ne e peste putință a vedea în aceste mișcări ceva
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
oferit, după propria mărturisire, viziunea personalistă asupra lumii. Într-un articol din "Convorbiri literare" din 1933, C. Rădulescu-Motru afirma prezența a două filoane spirituale în filosofia românească: filosofia de erudiție a profesorilor greci și tradiția filosofică autohtonă. Prima oferă extensiune reflexiunii filosofice, a doua, intensiune. Tradiției filosofice autohtone îi este propriu și un accent personalist. Mai mult: "adevărata filosofie începe, nu după ce s-au adunat multe cunoștințe asupra naturii externe, căci atunci ea n-ar mai începe niciodată: cunoștințele asupra naturii
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
se (desparte) secretează cu preciziune, nu mai puțin însă a esistat în orce natură adevărat artistică o asemenea rumpere, pentru că e un moment neîncungiurat al dezvoltărei. Talma și-a venit la cunoștința acestei treceri din stadiul simțirei nemijlocite în stadiul [reflexiunei] și esprimă foarte frumos asupra ei într-o epistolă (scrisă în Marsilia, la anul 1814). El zice: [... ] Și în memoriile m-dme Clairon se găsesc pasagii cari esprimă cu energie mare neagiunsurile acestui stadiu al simțirei nemijlocite. Compară Tieck, Foi dramaturgice
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
simțirei nemijlocite. Ceea ce-și făcea odată drum prin o inspirațiune lirică intensivă și revărsa peste auditori fluviul fresc al poeziei nemijlocite, aceea-i zguduită azi din puterea sa originală atât în reprezintator cât și-n spectator, zguduită prin puterea reflexiunei, ce influințează pe nesimțite atât asupra unuia cât și asupra celuilalt. Ținerea așadar la acest stadiu al nostru de nemijlocire devine din ce în ce mai cu neputință din cauza culturei ce progresă și conștiinței de sine ce prinde a se lăți din ce în ce mai {EminescuOpXIV 265
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
conservat, cu toată individualitatea lui și cu toată necapacitatea de-a esprima ceva. Așa stă treaba cu atitudinea și cu valoarea ce-are rutina în reprezentațiunea dramatică amăsurat noțiunei sale. 2. STADIUL REFLEXIUNEI Trecerea din stadiul simțirei nemijlocite în stadiul reflexiunei pare ca deșteptarea spiritului, în carea acesta se pune în dreptul obiectului și se referă conștiut la el. În artea noastră asta se arată a fi ruptura ce sfarmă unitatea nedistinctă a individului cu afectul său și mână pe individ ca să
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
vrea a fi concepută de un spirit care a izvorât și s-a format armonic, și acest spirit [î]și găsește conform naturei sale cele escelente și cele în sine perfecte. " Gothe, XXXVIII, p. 153. {EminescuOpXIV 268} {EminescuOpXIV 269} pretutindenea reflexiunei și conștiinței (Selbstbewusstsein) cugetătoare. Actorul acestei trepte fiindcă (nu numai) știe în orce moment ce vrea și ce poate, și tocmai pentru că-și cunoaște mijloacele sale și s-a așezat în deplina lor posesiune nu va intenționa neciodată nimica decât
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
săi cei mai fini, capătă într-adevăr printr-asta aparința unei opere (izvorîte) răsărite liber din fantazie. Daca însă asta nu se-ntîmplă, daca conștiința și reprezintarea nu se acopăr una pe alta cu desăvârșire, adică dacă toate cele pătrunse de reflexiune nu trec la esecutarea lor așa de libere ș-așa de ușoare încît să capete adevărul unei vieți naturale, reprezintațiunea rămâne suspendată 357r între cuge tat și simțit, între intențiune și neintenționare. Actorul care, prin concepțiunea ingenioasă a principiului de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și acestei trepte, pe care stă reprezintațiunea artistică, o dispozițiune asemenea a spectatorului, îndată ce-l concepem pe acesta în întregitatea și mărimea sa ca pe un om ideal, nu în nemărginita cauzalitate a arătări sale (Erscheinung). Așadar reprezentațiunea de pe stadiul reflexiunei, presupunând că nu-i refuzăm consimțământul nostru, corespunde cu dispozițiunea aceea în care conștiința noastră cugetătoare e mulțumită cu desăvârșire, fără ca totodată omul simțitor să fie atins în aceeași măsură. Acest stadiu se bazează așadar, atât în cel reprezintator cât
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
aceea în care conștiința noastră cugetătoare e mulțumită cu desăvârșire, fără ca totodată omul simțitor să fie atins în aceeași măsură. Acest stadiu se bazează așadar, atât în cel reprezintator cât și în cel ce primește, pe dualismul necucerit încă al reflexiunei și al obiectului, al conștiinței și al nemijlocirei, al artei și al naturei. Acesta e pericolul acestui stadiu, cu toate aste ne-nconjurabil, învingerea căruia atârnă într-adevăr de la măsura geniului artistic cu care este cineva înzestrat de la acea intuițiune creatorie
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în înțelesul acela în care poate părăsi de bunăvoie treapta simțirei nemijlocite și a dependinței de la afect, spre a lămuri puterea ne-nfrîntă a simțirei lirice în lucrătoria artei. Nu poți dori cu (de-ajunsă) destulă viociune ca această treaptă a reflexiunei, dezvoltată de noi în preciziunea ei, să fie și călcată cu seriozitate de cătră artiștii reprezintatori, căci ea e garanția cea mai sigură că actorul ia la serios artea sa și că are în genere voința de-a ni da
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]