848 matches
-
e saturat de concret și se încălzește la o rază elegiacă: "Limba de țelină, limba de antracit, unsă cu glicerină/ plângea morții noștri pe-un sfert de tun ruginit/ așa cum istoria nu i-a abandonat inteligența la picioare". Aflat între reflexivitate și vizionarism, între imaginar și concret, Gheorghe Izbășescu creează o lume numai a lui pe un spațiu liric al vieții cu plus afectiv, cu sens mai mult implicativ decât relativizant. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Gheorghe Izbășescu-Cântece de mântuire / Al
GHEORGHE IZBĂŞESCU-CÂNTECE DE MÂNTUIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_izbasescu_cantece_de_mantui_al_florin_tene_1328504673.html [Corola-blog/BlogPost/346664_a_347993]
-
dar e târziu și ziua / mă-nvăluie”. Există elemente ce susțin trăiri în mister și conduc spre izbăvirea sufletului prin cuvântul poetic. Poeta VIOLETTA PETRE susține în poezia “Zborul meu albastru” referențialitatea necesității scrierii în pofida tuturor elementelor care pot întuneca zarea reflexivității ființei care se îndreaptă inevitabil către lumina și flacăra reveriei: Cu litere de apă sculptez limba de foc / ce scrie în lumină un nume cu noroc [ ... ] mi-e flacără nestinsă dorința de lumină / și zborul meu albastru și verde mi-
EXPRESIA IDEII de LIA LUNGU în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 by http://confluente.ro/Expresia_ideii.html [Corola-blog/BlogPost/351791_a_353120]
-
sugerează trăirea în păcatul originar și nevoia de regăsire: “Căci, eu, Ioane, sunt om slab și păcătos, / Tu ești un înger, eu nu mai sunt frumos ... / Mi-am întunecat sufletul, făcând vrerea lor / Și greu păcatele, în trup, mă dor! “. Reflexivitatea și nevoia de înțelegere a sensului vieții și menirii în viață sunt elemente ce sunt dezvoltate în poezia lui MARIAN DRAGOMIR în poemul “Gândirea” sugerează condiția imposibilă de a crea “genialitatea are un gust pervers / gânduri aliniate biologic”, la fel
EXPRESIA IDEII de LIA LUNGU în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 by http://confluente.ro/Expresia_ideii.html [Corola-blog/BlogPost/351791_a_353120]
-
Mihai Zamfir. Miza parabolelor scripturistice este, de la început până la sfârșit, una deopotrivă gnoseologică și ontologică, în măsura în care aceste pilde edificatoare antrenează, în structura lor suplă, aparent frustă și în expresia lor, minimală ca amplitudine formală, toate instanțele personalității noastre (corp, faptă, reflexivitate, gestică). Andrei Pleșu, în Parabolele lui Iisus. Adevărul ca poveste propune, în fond, prin acest dialog cu textele sacre, o „nouă stilistică edificatoare”, despre care el însuși vorbea, într-o scrisoare din Epistolar. Tipul de cunoaștere pe care îl ilustrează
DESPRE PARABOLE ŞI PERICOPE PERCEPUTE CA ADEVĂRURI SACRE ÎN CONCEPŢIA FILOZOFICĂ A LUI ANDREI PLEŞU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1405505958.html [Corola-blog/BlogPost/349295_a_350624]
-
e saturat de concret și se încălzește la o rază elegiacă: "Limba de țelină, limba de antracit, unsă cu glicerină/ plângea morții noștri pe-un sfert de tun ruginit/ așa cum istoria nu i-a abandonat inteligența la picioare". Aflat între reflexivitate și vizionarism, între imaginar și concret, Gheorghe Izbășescu creează o lume numai a lui pe un spațiu liric al vieții cu plus afectiv, cu sens mai mult implicativ decât relativizant. Referință Bibliografică: Gheorghe Izbășescu-Cântece de mântuire / Al Florin Țene : Confluențe
GHEORGHE IZBĂŞESCU-CÂNTECE DE MÂNTUIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Gheorghe_izbasescu_cantece_de_mantuire.html [Corola-blog/BlogPost/351454_a_352783]
-
Ei îi plăcea Viata. Și totuși, era condamnată la...înțelepciune, prin singurătate, sau poate lucrul ăsta venea chiar de la ea, din prea marea exigență și inflexibilitatea de a accepta cenușiul rutinei - pentru alții odihnitor, pentru ea ucigător, din prea frecventa reflexivitate la care fusese condamnată, poate chiar dinainte de naștere, prin înțelepciunea dezvoltată în familii de intelectuali, preluase prea mult din preocuparea pentru forma perfecta, din gena filologului, lingvistului, literatului, de pe la strămoși, sau poate din vieți anterioare ? » Cam așa aș răspunde la
CONSUELA STOICESCU SCRIE ŞI TRADUCE VERSURI PE MUZICĂ DE VIVALDI ŞI DEBUSSY de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Consuela_stoicescu_scrie_si_traduce_versuri_pe_muzica_de_vivaldi_si_debussy_.html [Corola-blog/BlogPost/355891_a_357220]
-
care a avut-o și de pe aceea din Cancelaria președintelui Ion Iliescu, sau prin intermediul televiziunii și a presei scrise. A fost și este o persoană publică activă, o personalitate formatoare de opinii, de multe ori, cu determinație în curente cu reflexivitate filozofică, altminteri tributare în mod exagerat politicului, iar din această perspectivă, cu atât mai mult, fiind nevoie de un intelectual de anvergura sa. Prin Alexandru Mironov, știința nu are numai raționalitate științifică ci și filozofia științei, sensurile adiacente esențelor pure
ALEXANDRU MIRONOV. PARANTEZĂ AFECTIVĂ ÎN MATEMATICA VIEŢII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Alexandru_mironov_paranteza_aurel_v_zgheran_1389702997.html [Corola-blog/BlogPost/341915_a_343244]
-
Bărăgan, / Bradul de lângă lan, / Oazele / Într-un deșert. / Dreapta dintr-un cer”. (Prietenilor mei...) Metafora timpului ca un tren care trece „în flăcări cu inima mea / Care pândește dintr-un vagon de cristal” - este și ea încărcată de sugestii de reflexivitate care duc la ultima gară și ultima stație „În marele oraș al iubirii”. (Timpul șoptit). Nu lipsește nici umorul mușcător și autoironia, în poezia „De ce bat clopotele, Ioane?!” Din toate cele strânse într-o viață, poetului nu i-a rămas
IN MEMORIAM ION GROSU RECENZIE LA CARTEA FUM NEGRU, FUM ALB , EDITURA AXIS LIBRI, GALAŢI, 2012 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1407215205.html [Corola-blog/BlogPost/344199_a_345528]
-
predeterminare și de inexorabil, întrucât ceea ce s-a întâmplat nu se mai poate modifica (cum spune Lukacs care interiorizase perfect definiția lui Schiller). În pagini întregi din carte, autorul analizează psihorealismul din piesele lui Lars Noren care „incită la intensificarea reflexivității de sine”. Interesantă este poezia lui Zoltan Schapira care afirmă că „europenizarea înseamnă o mai facilă comunicare și mișcare populațională și, în consecință, o mai mare apropiere de patria mamă”. Afirmație la care subscriu și la care adăugăm: autorul cărții
TEATRU ŞI IDENTITATEA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Zoltan_schapira_teatru_si_identitatea.html [Corola-blog/BlogPost/356888_a_358217]
-
foc” ale poeziei vierene se află în lirica populară, urcă prin sensibilitatea romantic eminesciană, lovesc tangențial mesianismul lui O. Goga și al Magdei Isanos, pentru a se topi în leagănul misterios al naturii blagiene. Asocierile inedite ale limbajului, expresivitatea și reflexivitatea, îl apropie pe Grigore Vieru de neomodernismul stănescian, prin forța concretizării abstractului: „Acoperit de vorbe / Ca de sudoare-un bour, / El ară în tăcere / Și ține-n gură un nour” (Poetul). Autoarea scoate în evidență reperele ontologice fundamentale la care
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE by http://confluente.ro/Cartea_in_care_ma_oglindesc_album_memorial_cel_care_se_apropie_in_memoriam_grigore_vieru_insemnari_si_eseuri_recen.html [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]
-
redă angelologiei, așa cum opinează și Pleșu, demnitatea culturală și relieful existențial pe care cred că le merită. Aș spune eu că acest discurs eseistic (care pe alocuri este lipsit de pedanteria academică, ceea ce îi conferă și un grad înalt de reflexivitate) este remediul pentru curiozitatea și onestitatea intelectuală a unui cititor care dorește să citească și altceva . Chiar dacă este o carte despre îngeri și aceștia ar fi trebuit să fie personajele principale, povestea are ca nucleu ființa umană, respectiv identitatea sa
DESPRE ÎNGERI DE ANDREI PLEŞU de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 173 din 22 iunie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_despre_ingeri_de_andrei_plesu.html [Corola-blog/BlogPost/341816_a_343145]
-
care simt că o trăiesc. Deci nu mă sperie și nu mă determină să caut un elixir al tinereții sau să dau fuga la gerontolog. Mai scârție, mai pârâie, dar vitalitatea launtrică se regenerează luand doar o scurtă ”pauză” de la reflexivitate și ea este cea care îți redă biodisponibilitatea naturală. Așa va începe o perioadă productivă, în care acțiunile simple sunt cele mai complete și cele hotăratoare pentru viitor. Concluzia este că ceea ce facem acum este doar să trasăm cu jucăușenie
ÎN PREZENT NE CREĂM VIITORUL de DALELINA JOHN în ediţia nr. 831 din 10 aprilie 2013 by http://confluente.ro/In_prezent_ne_cream_viitorul_dalelina_john_1365601499.html [Corola-blog/BlogPost/345807_a_347136]
-
eului liric mai aproape de întâmplările proprii, “temperatura lirică devine crescută și prin revelarea senzorialului și a concreteței în imagistică și diversificarea prozodică.” A treia etapă de evoluție și ultima, la care studiul lui Laurențiu Ulici a ajuns, se referă la reflexivitate devenită în Culegătorul de alge, “riguroasă și liberă prozodic, metaforică și descriptivă”. Percepția lui Laurențiu Ulici s-ar caracteriza printr-o viziune distantă, treptele situându-se la atitudinea eului liric față de spațiul poetic în care creează, fără atingeri de sens
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1449404798.html [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
ce-ai plecat într-atât, c-ai murit? Mă întreb și-apoi tac. Am tăcut. Lunec în bezna deznădejdii, ca un orb, ca un mut.” (5) Eugen Dorcescu, poetul religios cu un profund spirit ortodox, ne dăruiește versul său de reflexivitate mistică dar și uman sentimentală, acum, în momentele cumplitei pierderi a iubirii sale de toată viața, a jumătății sale sufletești, într-o continuitate vie, iubirea desfășurându-se în planuri metafizice, la fel de legată cu realitatea, - diferențierea se face doar în dimensiuni
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1449404798.html [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
că ceea ce e cu adevărat valoros, rămâne tensiunea între ceea ce este spus și ceea ce este tainic, de neexprimat în cuvinte, de rostit cu “șoaptele Duhului”. Și aceste taine se află încrustate printre rânduri, în spațiile dintre cuvinte, în sugestiile de reflexivitate, în întrebările care îți încolțesc, nechemate în minte. Un astfel de demers - pertinent și responsabil e menit, nu numai să edifice, dar și să ilumineze sufletele. Abordarea în cheie teologică a vieții și carismei autentic franciscane sporește și suscită interesul
RECENZIE LA CARTEA PR.PROF.DR. ŞTEFAN ACATRINEI SFÂNTUL FRANCISC ŞI SFÂNTA CLARA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Sfantul_francisc_model_paradigmatic_in_urmarea_lui_cristos_recenzie_la_cartea_pr_prof_dr_stefan_acatrinei_sfantul_francisc_si_sfanta_clara_.html [Corola-blog/BlogPost/375291_a_376620]
-
un privitor care este evident eul liric, subiectiv, dar înclinat spre percepția realistă. Într-adevăr, în aceeași ordine de idei și din aceeași perspectivă, Domnița Flori Neaga, consecventă rostirii în formule clasice, pune în tipare îndelung performate nu teme ale reflexivității existențialiste, ci le traduce în paradigma fiind-ului său excelând în rezonanțele iubirii, despre care ne înșelăm de fiecare data, când credem că nu ar mai fi nimic nou sub soare. Pe o scală bine controlată, între notativ și contemplativ
DESPRE IMANENŢA ATRIBUTULUI de IULIAN CHIVU în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 by http://confluente.ro/iulian_chivu_1492500771.html [Corola-blog/BlogPost/360927_a_362256]
-
Corabia cu timpul netrăit, p.121), al alterității perceperii (Ale timpului nostru/ Trăit în lumi paralele, p.93) și al nimicitorului (Timpul vreau să-l înfrunt/ Însă tu nu mai ești,/ Iară eu... nu mai sunt, p. 60). Așadar, o reflexivitate în care se ameliorează mineralul (Ne-am aruncat în apă/ Și plutind,/ Ne-am dat nemărginirii, p.29), se conceptualizează prin virtuțile atributivității intrinseci (Povara iubirii e-o cruce/ Din cel mai serafic granit, p.61), prin contrarietate (În mine
DESPRE IMANENŢA ATRIBUTULUI de IULIAN CHIVU în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 by http://confluente.ro/iulian_chivu_1492500771.html [Corola-blog/BlogPost/360927_a_362256]
-
Inefabil și diafan, ca un desen transparent, însă de o ironie subtilă, volumul „ Aparent “ al poetei Dacina Dan, premiată la Festivalul Național de Poezie „ George Coșbuc “, ediția a XIII-a, se impune cu naturalețea talentului. Ambivalenta real - imaginar, ideea reflexivității pierdute, imaginea deschisă și totuși, înșelătoare, a lumii, natura perisabila a ființei umane care și-a pierdut accesul la tot ce înseamnă etern, guvernează întregul volum. De asemenea, tot ce e simbol consacrat, se transformă în poezia Dacinei Dan, în
„APARENT/ ILLUSORY” O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALA SEMNATĂ DE POETA DACINA DAN de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 by http://confluente.ro//var/www/html/Home/Stihuri/Reflectii/mihaela_gheorghiu_1481520906.html [Corola-blog/BlogPost/360912_a_362241]
-
E greu de presupus/Când s-au dus anotimpurile/ Fără să-mi dau seama!”) și încearcă să-l ignore, bucurându-se de orice „toamnă” pe care i-o dăruiește destinul cu înțelegere și afecțiune (Așteptând). Harul poetic, puritatea, afectivitatea, sensibilitatea, reflexivitatea și fecunditatea tematică și imagistică, muzicalitatea remarcabilă a versurilor sunt principalele atuuri ale creației lirice a Domniței Flori Neaga, concepută într-o fericită interferență a esteticii tradiționaliste cu cele moderne, neomoderniste și chiar postmoderniste, ceea ce ne îndreptățește să recunoaștem în
REVERII AUTUMNALE ŞI RAFINAMENT METAFORIC de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1496288525.html [Corola-blog/BlogPost/369366_a_370695]
-
ce-ai plecat într-atât, c-ai murit? Mă întreb și-apoi tac. Am tăcut. Lunec în bezna deznădejdii, ca un orb, ca un mut.” (5) Eugen Dorcescu, poetul religios cu un profund spirit ortodox, ne dăruiește versul său de reflexivitate mistică dar și uman sentimentală, acum, în momentele cumplitei pierderi a iubirii sale de toată viața, a jumătății sale sufletești, într-o continuitate vie, iubirea desfășurându-se în planuri metafizice, la fel de legată cu realitatea, - diferențierea se face doar în dimensiuni
NIRVANA- EUGEN DORCESCU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1427460766.html [Corola-blog/BlogPost/377116_a_378445]
-
nucleul activ al eseului. Sub acest aspect, cartea în discuție dă seama de libertate pe o cale a libertății. Din profilul de poet al lui Flaviu George Predescu regăsim în eseuri: spontaneitatea inspirației, universul de experiență, interogația neliniștită și iradiația reflexivității. Translația de la interogația lirică la interogația conceptuală are loc nu ca modificare de perspectivă, ci ca situare în cadrele unui alt mod de gândire. Materialmente cartea se compune din 85 de eseuri structurate pe patru axe (suferința, regretul, amintirea și
Flaviu George Predescu: Nu există libertate de unul singur, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/flaviu-george-predescu-nu-exista-libertate-de-unul-singur-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339528_a_340857]
-
public, b) le evaluează într-un sistem axiologic consolidat, c) le trăiește și le interiorizează ca suferință, regret, amintire și speranță, d) finalmente, le transformă în elemente de conștiință lucidă. Experiența se convertește în conștiință. Odată devenite conștiință, elementele de reflexivitate se întorc, ca bucurie de viață, ca iubire și ca sentiment de libertate, asupra realității inițial constatate. Dincolo de această regulă, se înregistrează cazul excepțional al meditației directe. Atunci comunicarea și curajul conduc fără pași intermediari la iubire și libertate. Meditația
Flaviu George Predescu: Nu există libertate de unul singur, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/flaviu-george-predescu-nu-exista-libertate-de-unul-singur-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339528_a_340857]
-
Karl Gustav Jung (1875-1961) considera că Ideea există aprioric ca o „posibilitate dată de conexiuni de gânduri”. De altfel, filozoful român Constantin Noica (1909-1987) credea că orice om poate avea gânduri, dar nu și idei: „Gândul devine idee abia prin reflexivitate, ca gând al gândului”. Un scriitor și om politic francez asemuia ideile cu diamantele, ele fiind mai greu de găsit, decât de șlefuit. Din punctul de vedere biblic ideea este rădăcina creației. O decizie a Divinității fiind, o predestinare, în
IDEE, IDEAL, IDEALISM de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1915 din 29 martie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1459265116.html [Corola-blog/BlogPost/378457_a_379786]
-
vindecîndu-ne rănile, ne va dărui fericirea deplină”. În poezia domnului Berghian această căutare a jumătății sufletești depășește neliniștea, nesiguranța, acestă căutare se desfășoară doar ideatic, întregul având ambele fețe ale androginului, iubirea e un unic și sintetic format și numai reflexivitatea și simbolistica gesturilor, definitorii ei, este preocupare poetică. Dincolo de timp, versul poetului nu găsește doar o corespondență în metafora stării sau o imagine plastică (zborul lăstunilor de exemplu) pentru expresivitate dar versul se construiește în idee, compune itinerarii ale ideii
IOAN BERGHIAN- DEBUT LIRIC DECIS de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1429074255.html [Corola-blog/BlogPost/372999_a_374328]
-
însemnată la îmbogățirea poeziei românești contemporane. Crescut și educat la școala marilor creatori ai poeziei universale, poetul se remarcă nu numai prin vocația și formația profesională, ci și prin harul pe care divinitatea i l-a dăruit. Acuitatea spiritului de reflexivitate, aplicată la starea de trăire înaltă, este instrumentul de bază al acumulărilor existențiale traduse în poemele sale. Volumul de față este structurat în patru cicluri: Cu drumul de mână”, ,,Cu ochii în fum”, ,,Rezemați de lotuși”, ,,Versete”, care îi permit
MAI ŢIN DE VORBĂ CLIPA de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 by http://confluente.ro/Mai_tin_de_vorba_clipa_nicoleta_milea_1331408604.html [Corola-blog/BlogPost/354792_a_356121]