58 matches
-
noastre de porțelan într-o prăpastie de lagăr cu puține versuri, devorate și acelea de viermi răzbunarea pentru existența oricărui lucru frumos apoi din nou pașii de lumină, curajul, florile îmbobocind, plesnind, umezindu-se de roua de amor, cu soarele refractat. „limitările amare nu pot persista.“ iubirile amare nu pot dura dar asta este o iubire de ciocolată, de înghețată, de zahăr cándel de mine și de tine nu e la antreu, e la desert Țla ultimul fel) matur, după care
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
zburătăceau În jur până ce se așterneau la picioarele copiilor rămași nemișcați. Adam avea să petreacă ore de-a rândul privind lumea aceea miniaturală și Învârtind globul ba Într-o parte, ba Într-alta. Îl așeza pe pervaz și contempla razele refractate ale soarelui, care Îi scăldau pe copii În culorile curcubeului. Nu fi prost, Îi zicea Johan, nu-i cu putință să fie totodată și zăpadă, și soare. Lui Adam nu-i păsa. Tu crezi că noi o să vedem vreodată zăpada
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
fără ochi. Dar iată că vin niște foști văzători, astăzi orbi, pretinzînd că pe retinele lor pustii, la ocazii, frumusețea femeilor Își deflagrează aureolele. Lumina Înseamnă totuși energie, fotoni, fuga fără oprire Între corpuscul și undă, lumina poate fi reflectată, refractată, focalizată, o Înțelege oricine. A orbilor Însă, foști văzători, e doar o amintire, o aparență. Așa cum aparentă e și lucirea stelelor expirate demult pe la marginile galaxiei. Greu de ținut sub control admirația pentru adecvarea cu care Eminescu a plasticizat acest
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
facă filme cu "adevărul convex". Vinerica-Venerica Simionescu, fostă Capdeiepure, este Pitia din Cioromârda, în timp ce doctorița Ruxandra pictează și explică doct tablouri abstracte. Din această schemă deopotrivă parabolică și parodică a istoriei contemporane, realitatea cotidiană a României nu poate apărea decât refractată, distorsionată. Narațiunea "browniană", despre care se vorbește înspre finalul romanului, ar fi astfel "cea mai adecvată oglindire a zilei de azi". În cuvintele Filofteiei Năsturel, "tâmpeniile mele, absurditățile... pe care le-am spus n-ar fi putut exista fără o
Cod roșu (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7427_a_8752]
-
alt simbol important în “Cuvintele” este oglinda, străvechi obiect al civilizației umane, care aduce vindecare de spaime și alungă “umbra”. În istoria culturii oglinda este simbolul cunoașterii, metaforă a literaturii și artei. Oglinda nu semnifică o cunoaștere directă, ci una refractată. Oglinda curată este un simbol al purității, iar cea murdară este simbolul minciunii și al păcatului. “Într-o oglindă/se vedea pe/el însuși/în această /străfulgerare/și nu-i mai era frică./ da, da, nu-i mai era frică
VERSURI SEMNATE VICTORITA DUTU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 163 din 12 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367231_a_368560]
-
uneori nu mai știi de unde ne parvin și spre ce se revarsă lumina lor - fiind evident că nici lumina nu se împrăștie haotic, ci după un plan de mare exactitate, din alt registru... Te întrebi de unde provine ea, reflectată sau refractată, deși sorgintea ei nu poate fi decât divină, de la creația Veronicăi Oșorheian sau de la valorile străbune, eternizate, condensate în lumea satului, transpuse fără deformări de substanță, în poemele sale... Unii le pot percepe, alții, probabil, ba...” (Cercetător științific dr Gabriela
ANOTIMP CERNUT (POEZIE) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355356_a_356685]
-
teoretizând cu subtilitate, specificul literar al textului dramatic - legile lui, deosebite față de proză și poezie - și militează pentru cunoașterea prealabilă a acestuia, încât la reprezentare spectatorul să poată compara drama cu punerea ei în scenă, sensurile încifrate și dezlegările scenice refractate. P. raportează continuu arta spectacolului nu numai la arta literară intrinsecă textului de la care se pornește, ci și la domeniile implicite ale viziunii, precum fenomenologia, filosofia culturii, istoria, sociologia și antropologia. Nu e uitată funcția teatrului, privită cu optimism, teoreticianul
POPESCU-15. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288936_a_290265]
-
vină îndată ce sting lumina sau simulez trăgând plapuma - de fapt nu se întâmplă niciodată asta, fiindcă în primul somn cad lăsând câteva lumini aprinse în casă - cel puțin becul de veghe din hol și în sufragerie lumina mișcătoare a televizorului refractată, înmulțită de ochelarii mamei, care își urmărește telenovela aplecată în fotoliu ca la un program de interes suprem sau parcă ar fi vrut să învețe la anii ăștia încă o limbă străină - de fapt, noi știm că nu voia decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
lumină. Raza paralelă cu axa optică este deformată de lentilă și se refractă, pentru a încrucișa axa în focarul optic. În schimb, raza care trece prin centrul optic nu suferă nici o transformare. Imaginea este clară la nivelul intersectării razei paralele refractate și al razei care trece prin centru. Cel care determină dimensiunea imaginii este, de fapt, unghiul sub care raza trece prin centrul optic; este ceea ce specialiștii vederii numesc „legea unghiului vizual”. Cu cât obiectul este mai departe, cu atât unghiul
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
durabil în timp, fiind superior calitativ celui prezentat de coroanele acrilice și acrilo-metalice, care își modifică nuanțele coloristice. Caracteristicile estetice ale porțelanului sunt reprezentate de transparență și de culoare. Transparența apare datorită fenomenului optic prin care lumina este atât transmisă (refractată), cât și reflectată. Reflexia se produce inițial la suprafața materialului ceramic, unde micile neregularități imprimă diferite direcții razelor de lumină incidență, rezultând o lumină difuză, plăcută, spre deosebire de metale sau acrilate, care sunt opace, ele reflectând toată lumina prin suprafața lor
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
fiecare dintre perspectivele asupra absolutului" este adevărată, comentează Mircea Flonta 123. În același timp însă, după cum spune Dilthey, "oricare este unilaterală. Ne este interzis să vedem aceste laturi împreună. Lumina pură a adevărului o putem zări numai în raze diferit refractate"124, în ceea ce noi am numit pars pro toto. Or, tocmai posibilitatea reflectării întregului în simpla oglindă a unei părți nu este luată în calcul de către Husserl: "Ceea ce este perceput este totdeauna perceput de-a lungul aparențelor sale multiple și
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
provine din coexistența și din conflictul dintre diferitele tipuri de discurs: al personajelor, al naratorului și chiar al autorului. El definește hetero glosia ca fiind "un alt discurs într-o altă limbă, care servește expresiei intențiilor autorului, dar în mod refractat" (1981, p.XXVI). Este toc mai ceea ce regăsim în cele două romane ale lui Marius Daniel Popescu (Simfonia lupului și Culorile rîndunicii), limbajele ce alcătu iesc heteroglosia sa conținînd voci din trecut și din prezent, ca și voci din medii
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
mată. Nu există suprafețe care să fie riguros absolut mate, doar porțelanul nesmălțuit, hârtia de desen, zăpada, se apropie de acest model. 11 Modul de lucru: Modificați poziția discului în planul orizontal înclinându-l) și observați raza incidentă și cea refractată; Rotiți discul împreună cu semicilindrul din sticlă încât unghiul de incidență să aibă diferite valori î10ș, 20ș, 30ș, 40ș, 50ș, 60ș) și măsurați valorile corespunzătoare ale unghiului de refracție; Măsurați segmentele AB și CD pentru unghiurile de incidență și de refracție
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
incidență. Pornind de la o incidență normală și crescînd treptat unghiul de incidență, se ajunge la 13 o anumită valoare, numită unghi critic sau unghi limită, la care unghiul de refracție corespunzător atinge valoarea de 90° îπ/2 radiani), adică raza refractată devine tangentă la suprafața de separare dintre medii. În același timp, energia refractată scade la zero. Crescînd în continuare unghiul de incidență, refracția nu se mai produce deloc. Întreaga energie incidentă este reflectată, de unde și denumirea fenomenului. Vizual, reflexia totală
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
ajunge la 13 o anumită valoare, numită unghi critic sau unghi limită, la care unghiul de refracție corespunzător atinge valoarea de 90° îπ/2 radiani), adică raza refractată devine tangentă la suprafața de separare dintre medii. În același timp, energia refractată scade la zero. Crescînd în continuare unghiul de incidență, refracția nu se mai produce deloc. Întreaga energie incidentă este reflectată, de unde și denumirea fenomenului. Vizual, reflexia totală are aspectul unei foarte bune reflexii metalice. Unghiul limită depinde numai raportul indicilor
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
se obține lumină polarizată în viața cotidiană? Există cristale transparente, omogene, dar anizotrope din punct de vedere optic. Una din caracteristicile principale ale cristalelor anizotrope este producerea fenomenului de dublă refracție îsau birefringență), care constă în producerea a două raze refractate, pentru fiecare rază incidentă: una care respectă legile refracției și se numește rază ordinară îo) și una “nerespectând” legile refracției, numită rază extraordinară îe). Planul ce conține axa optică îAA’) și raza incidentă se numește planul secțiunii principale. Față de acest
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
timp. I. Fenomenul de reflexie totală are următoarele caracteristici: 1. nu se poate pune în evidență experimental; 2. apare doar la trecerea luminii dintr-un mediu mai dens în unul mai puțin dens; 3. presupune că raza incidentă și cea refractată sunt perpendiculare; 4. nu apare la orice valoare a unghiului de incidență. II. În Fig.2.2. sunt reprezentate mai multe situații de refracție la trecerea dintr-un mediu în altul. Indicele de refracție al mediului A este 34 mai
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
fascicule divergente; d) pentru toate radiațiile electromagnetice. 15. Referitor la polarizarea luminii prin reflexie când i = iB îincidența Brewster), una din argumentațiile de mai jos este falsă: a) lumina reflectată este total polarizată; b) raza reflectată este perpendiculară pe cea refractată; c) tgiB= n1/n2; d) lumina refractată este parțial polarizată. 16. Lungimea de undă λ și frecvența υ a unei radiați la refracție: a) rămân neschimbate; b) λ se modifică, υ nu se modifică; c) λ nu se modifică, υ
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
15. Referitor la polarizarea luminii prin reflexie când i = iB îincidența Brewster), una din argumentațiile de mai jos este falsă: a) lumina reflectată este total polarizată; b) raza reflectată este perpendiculară pe cea refractată; c) tgiB= n1/n2; d) lumina refractată este parțial polarizată. 16. Lungimea de undă λ și frecvența υ a unei radiați la refracție: a) rămân neschimbate; b) λ se modifică, υ nu se modifică; c) λ nu se modifică, υ se modifică; d) se modifică amândouă, funcție de
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
În Fig.2.8. un fascicul de lumină cade pe o lamă cu fețe planparalele de grosime d=4mm și indice de refracție n=31/2. A) Unghiul de incidență i, astfel ca fasciculul reflectat să fie perpendicular pe cel refractat, este: a) 45 0 ; b) 30 0 ; c) 60 0 . 46 B) Deplasarea Δ a fasciculului față de direcția inițială după traversarea lamei de sticlă, pe care cade sub unghiul de incidență obținut la punctul A) este: a) 2,5mm; b
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
de incidență i = 60° pe suprafața de separare a două medii diferite. Raza trece din mediul cu indice de refracție absolut n1 = 1 în mediul cu indice de refracție absolut n2 = 3 1/2 . Unghiul dintre raza reflectată și cea refractată are valoarea: a. 0°; b. 60°; c. 90°; d. 120°. 2. Dacă introducem o lentilă într-un lichid al cărui indice de refracție este egal cu cel al lentilei, distanța focală a lentilei: a. își schimbă semnul ; b. nu se
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
un fascicul paralel într-un fascicul convergent ; d. distanța focală este negativă. 4. La incidența luminii pe o suparafață de separare dintre două medii având indici de refracție diferiți, unghiul de incidență pentru care raza incidentă, raza reflectată și raza refractată au aceeași direcție, este: a. 0° ; b. 30°; c. 60°; d. 90°. 5. Conform teoriei corpusculare, lumina este alcătuită din fotoni. Energia fotonilor este dată de relația: a. ε = mfotonv 2 / 2; b. ε = h · ν; c. ε = melectron · c
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
10 -31 Kg 1. La suprafața de separație între aer și un lichid cade o rază de lumină sub un unghi de incidență i = 60°. Se produce atât fenomenul de reflexie cât și cel de refracție. Unghiul format de raza refractată și cea reflectată este de 90°. Indicele de refracție al lichidului are valoarea: a. 0,5; b. 1,25; c.1,73; d. 2,1. 2. Un om cu înălțimea de 1,8m, care are ochii la înălțimea de 1
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
mediu mai puțin dens (aerul de exemplu), într-un mediu mai dens (sticlă), se refractă adică își schimbă direcția inițială, apropiindu-se de normala care trece prin punctul de incidență. Notând cu iunghiul razei incidente și cu r unghiul razei refractate, indicele de refracție al mediului mai dens în raport cu aerul este: Când raza de lumină trece dintr-un mediu mai dens în altul mai puțin dens, raza refractată se depărtează de normală și formula este inversă. Indicele de refracție depinde de
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
punctul de incidență. Notând cu iunghiul razei incidente și cu r unghiul razei refractate, indicele de refracție al mediului mai dens în raport cu aerul este: Când raza de lumină trece dintr-un mediu mai dens în altul mai puțin dens, raza refractată se depărtează de normală și formula este inversă. Indicele de refracție depinde de mai mulți factori: variază invers proporțional cu lungimea de undă a radiației incidente; variază sensibil cu temperatura și cu concentrația soluțiilor. Dacă mărim unghiul de incidență al
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]