5,222 matches
-
e păcat Că timpul nu iartă, ne vinde pe ducați. ...Și astfel felia de timp a rămas Fără pronumele zilei până azi, Doar clipa învârte rotița de la ceas Amintindu-ne că-n viață suntem nomazi. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Refugiu în metaforă / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 277, Anul I, 04 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
REFUGIU ÎN METAFORĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Refugiu_in_metafora.html [Corola-blog/BlogPost/375270_a_376599]
-
de curajoasă, până și bărbații se temeau de ea, căci bătuse măr pe câțiva din sat. Ferit-a Sfântu’ să se fi făcut vreo nedreptate, fiindcă imediat făcea ea dreptate cu parul!... Pe la jumătatea lunii octombrie 1916, a plecat în refugiu spre Curtea de Argeș, din cauza războiului; se rupsese frontul la Sibiu și nemții înaintau, iar ai noștri se retrăgeau în de-a valma spre sud. Până să plece, și-a dus găinile, porcul și cele câteva oi pe care le avea, la
HOBZOAICA ŞI TEŞCUŢOAIA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1449594761.html [Corola-blog/BlogPost/342631_a_343960]
-
fiind de Revoluția Maghiară din 56, puterea comunistă de la București nu a riscat tulburări de genul celor din țara vecină. Realizator: Roxana Chiriță 29 mai 2015 - Episodul IV, FUGA DIN INFERN În fața agresivității regimului a existat o formă de reacție: refugiul, fuga. Dacă în primii ani au existat oameni care au reușit să fugă din țară, alții au ales calea munților, pentru a lupta cu arma în mână, sperând la un ajutor extern. Treptat, cei din munți vor fi prinși. În
Mariana Rusen: TVR 2 lansează campania Dreptul la memorie. Argumente pentru un Muzeu al Comunismului la Bucureşti by http://revistaderecenzii.ro/mariana-rusen-tvr-2-lanseaza-campania-dreptul-la-memorie-argumente-pentru-un-muzeu-al-comunismului-la-bucuresti/ [Corola-blog/BlogPost/339410_a_340739]
-
însuși. În acest plan, sentimentul bazal este zădărnicia („îmi trăiesc singur zădărnicia, p. 11). Componenta constructivă a formulei existențiale o reprezintă faptele („sunetul grav al faptei”). Faptele și actele sunt întâmplări, evenimente existențial-sociale în cadrul cărora se manifestă umilința, demnitatea, orgoliul, refugiul, lașitatea, eșecul, ratarea, înfrângerea, cunoașterea ca „lectură a vieții și a experienței trăite”. Din întâmplări oarecare spiritul creator trebuie să scoată adevăruri general-umane. Modul fundamental de a lucra al spiritului este luciditatea („când luciditatea nu mai ajută devin o construcție
AUGUSTIN BUZURA: Mihai Bogdan la bătrâneţe, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/augustin-buzura-mihai-bogdan-la-batranete-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339654_a_340983]
-
Mari alege anume momentul aproape ultim al trezirii, al tresvirii noastre spre Calea oferită de Mântuitorul Hristos spre salvarea noastră ca Națiune, cândva ilustră prin setea de libertate, prin spiritul ei mistic de jertfă întru mântuirea noastră ca Neam ales. Refugiul De ce mi-e dor de Basarabia... (16 februarie 2012) Alexandra-Svetlana vine din răstimpul Străbunicului-erou, de confruntare istorică a celor mai mărețe revendicări întru făurirea idealului divin de unitate națională. Mândria ei creștină de Româncă ne descoperă figura unui străbun falnic
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1456395307.html [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
situație de izolare, comunicarea este vitală pentru că dă sentimentul de solidaritate. Iar solidaritatea - „ținerea laolaltă a celor ce se află despărțite” - amintindu-ne de Heidegger, este însăși identitatea. Tot el definește bine limba ca fiind „locul de adăpost al ființei”. Refugiul în dimensiunea de securitate a graiului părintesc și „ținerea laolaltă”, crearea unui liant al celor de viță românească, păstrarea identității, este și ceea ce reușesc revistele diasporei, dar editate, câteva, și în Țară, în format electronic care asigură accesul universal-planetar instantaneu
ACASĂ, DIN ÎNDEPĂRTATE ZĂRI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Acasa_din_indepartate_zari.html [Corola-blog/BlogPost/367134_a_368463]
-
sau cât mai puțin posibil, în luptele năvălitorilor ce se perindau. Războaiele erau totale și pe-atunci, mai ales din partea barbarilor cari purtau cu dânșii femeile, copiii și bătrânii, împreună cu toate animalele. Dar pe-atunci munții și codrii ofereau încă refugii destul de sigure pentru autohtonii cari voiau să rămâie neutri. Cotropitorii înșiși rareori se răspândeau departe de marile căi de trecere și de pășunile cari le hrăneau vitele. Iar când s’a întâmplat ca unii să se împrăștie și să se
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română by http://revistaderecenzii.ro/liviu-rebreanu-lauda-taranului-roman-discurs-de-primire-la-academia-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
și aici a fost distrusă o mare parte a florei și faunei locale. Un pericol demn de luat în seamă îl constituie șerpii veninoși și crocodilii. Primii s-au instalat în casele părăsite provizoriu, pe care le consideră loc de refugiu. Crocodilii au ieșit din râuri căutând hrană în zonele inundate, unde se înfrupta cu animale moarte. Sunt convins că nu ar ierta nici oamenii care se aventurează prin apele învolburate în căutarea unor chilipiruri, sau furturi de prin proprietățile abandonate
ŢARA CONTROVERSELOR de GEORGE ROCA în ediţia nr. 40 din 09 februarie 2011 by http://confluente.ro/Sub_crucea_sudului_2_tara_controverselor.html [Corola-blog/BlogPost/342527_a_343856]
-
metalic masiv, erau strict funcționale. Pereții și zidul exterior, zugrăvite într-un cenușiu sumbru, dădeau impresia că ar conține mai mult beton decât prevăd normele în vigoare vis-a-vis de concentrația legală pentru asemenea clădiri. Casa avea ceva de cazemată, de refugiu, de bunker... În interior nu exista nici un tablou, nici o carpetă, nici un ghiveci de flori, nimic ornamental. De asemenea, cărțile străluceau prin absență. (Și probabil că nici nu se mai ostenea să le șteargă de praf ! comentăm noi.) Iată o femeie
CRONICA MARGINEANU SERBAN de IOAN LILĂ în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Cronica_margineanu_serban.html [Corola-blog/BlogPost/356244_a_357573]
-
fac și iar mă fac/lemn de brad și lemn de fag./ 2. Rău mă dor picioarele de bătut cărările.// Refren/3. Rău mă dor ochii mă dor/ De lumina stelelor./ Refren/”. Dragostea pentru munte apare și în cântecul Bătrânul refugiu: „1. Departe în munți ascuns printre stânci/ Se află bătrânul refugiu./ Acolo se întâlnesc acei ce iubesc/ Pereții de stâncă și cerul.// Refren: Nu-i nimeni să-i înțeleagă/Nu-i nimeni la fel ca ei, le fel ca noi
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
fag./ 2. Rău mă dor picioarele de bătut cărările.// Refren/3. Rău mă dor ochii mă dor/ De lumina stelelor./ Refren/”. Dragostea pentru munte apare și în cântecul Bătrânul refugiu: „1. Departe în munți ascuns printre stânci/ Se află bătrânul refugiu./ Acolo se întâlnesc acei ce iubesc/ Pereții de stâncă și cerul.// Refren: Nu-i nimeni să-i înțeleagă/Nu-i nimeni la fel ca ei, le fel ca noi/ Doar dorul în dulce leagăn/Să-i urce spre creste mereu
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
cuget, spiritualitate și simțire românească ai veacului al XX - lea, cu o largă deschidere și recunoaștere internațională! ... Născut la 17 Noiembrie anul 1926 la Stolniceni - Lăpușna în Basarabia, a urmat studii medii seminariale la Chișinău și din anul 1944, datorită refugiului, la Seminarul „Nifon Mitropolitul” din București, pe care îl absolvă în anul 1945 după care urmează Facultatea de Teologie Ortodoxă din București, până în anul 1948 când, datorită hărțuielii la care a fost supus din partea puterii politice de atunci, care era
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – MITROPOLITUL ANTONIE PLĂMĂDEALĂ, PRIVIRE ASUPRA BISERICII, EDITURA ARHIEPISCOPIEI DUNĂRII DE JOS, GALAŢI, 2012, 472 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 734 din by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_mit_stelian_gombos_1357206842.html [Corola-blog/BlogPost/348815_a_350144]
-
credincioșilor, cărora le-a presărat în suflete „cu timp și fără timp” „semințele” credinței, în „Tâlcuri noi la texte vechi”, temeiuri ale faptelor nemuritoare. Altfel spus, de copil, în familie, a primit crucea Domnului nostru Iisus Hristos: era seminarist în timpul refugiului din Basarabia. Apoi a primit „botezul” în monahism, la 14 septembrie - Înălțarea Sfintei Cruci, iar la sărbătoarea Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul a plecat „Dincolo”! Vlădica Antonie și-a așezat crezul lucrării spirituale și liturgic - misionare în „ogorul” sufletesc al
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – MITROPOLITUL ANTONIE PLĂMĂDEALĂ, PRIVIRE ASUPRA BISERICII, EDITURA ARHIEPISCOPIEI DUNĂRII DE JOS, GALAŢI, 2012, 472 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 734 din by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_mit_stelian_gombos_1357206842.html [Corola-blog/BlogPost/348815_a_350144]
-
s-a încheiat activitatea inginerului român, ca expert FAO, pentru că după misiunea mozambicană se va pensiona. În perioada în care stă departe de Canada și lucrează în Africa, Genu cumpără o vilă în Spania, care-i va fi loc de refugiu și oază de liniște, în Andaluzia, la Marbella, pe malul Mediteranei. Aici își adună, unul câte unul, gândurile, își orânduiește și își păstrează cu sfințenie amintirile, privind adeseori cu nostalgie îndepărtata zare, în care se ascund tainele unei vieți petrecute
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11.html [Corola-blog/BlogPost/357057_a_358386]
-
știau să fie totuși fericiți. Acel orășel impresiona pe atunci cu acele blocuri clădite cu gust, hotele care pe atunci arătau destul de bine iar că arhitectura la nivelul vremii, apoi faleză pe unde trecea Dunărea. Era un adevărat loc de refugiu pentru copii, adolescenți, tineri și adulți. Era ceva fascinant în a privi cum curge Dunărea, atrăgea că un magnet. Mai ales duminică era un adevărat spectacol să vezi acea masă umană, îmbrăcată în haine de sărbătoare, plimbându-se și discutând
POVESTEA UNEI VIETI de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 by http://confluente.ro/Povestea_unei_vieti_eugen_oniscu_1330899350.html [Corola-blog/BlogPost/357922_a_359251]
-
rămâne, iar prezența lor în sat va dăinui. Să nu uităm că la noi lumea mai face petreceri de mare sărbătoare, se mai căsătorește cu alai pe ulița satului, se mai adună la parastase, iar familia mai este adăpost și refugiu, nu este atomizata că în Apus. - Credeți că satul va putea rămâne sat, iar țăranul, țăran? - Satul va rămâne matcă spiritualității românești ortodoxe - care va fi o completare salutara la spiritualitatea occidentală. Cei care vin din Vest, și vin tot
„TIN LA ACEASTA TARA SI STIU CA DUMNEZEU MA VREA AICI. AICI MA CUNOASTE DUMNEZEU DUPA NUME” by http://uzp.org.ro/tin-la-aceasta-tara-si-stiu-ca-dumnezeu-ma-vrea-aici-aici-ma-cunoaste-dumnezeu-dupa-nume/ [Corola-blog/BlogPost/93118_a_94410]
-
Pentru a nu se simți vinovați de situație, mulți părinți au tendința să dea vina pe tehnologie pentru introvertirea copiilor lor, pentru lipsa lor de interacțiune. În realitate, lucrurile stau pe dos. Folosirea în exces a tehnologie este doar un refugiu al tânărului din ziua de azi, sperând că prin această metodă își poate satisface nevoile emoționale și de comunicare. Dependența de tehnologie este doar un efect, și nu un factor declanșator, dar din cauza premizei greșite de la care se pleacă, sunt
TEHNOLOGIA NU ESTE NOCIVĂ PENTRU COPII de NICOLETA BURLACU în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/nicoleta_burlacu_1479970682.html [Corola-blog/BlogPost/380896_a_382225]
-
mele, am observat - nu de puține ori - copii care pur și simplu se uitau în gol la ecran, fără să facă nimic. Nu putem spune despre acel copil că era dependent de tehnologie, deoarece nici măcar nu o folosea, dar era refugiul lui... așa se simțea el confortabil. Deja acel copil a depăsit starea de frustrare, s-a resemnat, și a avansat către o stare de depresie”, afirmă psihologul Nicoleta Burlacu. *** Cum putem crea acest echilibru între tehnologie și viața reală? Acum
TEHNOLOGIA NU ESTE NOCIVĂ PENTRU COPII de NICOLETA BURLACU în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/nicoleta_burlacu_1479970682.html [Corola-blog/BlogPost/380896_a_382225]
-
dintre aceștia aveau la rândul lor, câte patru clase primare. Să nu uităm faptul că anul 1940, apoi 1944 a însemnat pentru noi, basarabenii, decapitarea în primul rând, a intelectualității. Conform statisticii, circa un milion de basarabeni și-au găsit refugiul în România, alte câteva sute de mii au fost deportate în Siberia și Cazahstan... Când vorbim despre neajunsurile intelectualității basarabene de astăzi, despre incapacitatea ei de se sincroniză în multe privințe, cu cea din țară, să ne amintim că vorbim
AMINTIRI DESPRE BASARABIA, INTR-UN DIALOG CU EUGENIA GUZUN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_basarabia_intr_un_dialog_cu_eugenia_guzun.html [Corola-blog/BlogPost/350816_a_352145]
-
-ți viața nu-ți cere prea multe În pasul teluric un strop de tăcere Genunchi spre-nchinare și sufletul miere Cu tălpi fără carte și tălpile culte Aleargă pe câmpul cu mâinile-ntinse De-atâta sfidare a ternelor oase Copii în refugii cu gânduri prinoase Privesc printre garduri cu voci neatinse Salubră tăcerea pe strada-nvechită Își cere schimbare în frâiele firii Cuțitul stă-n coaste te cere-nfrățirii La slujbă și ochiul târăște o sită Mistifică-ți viața la masa din
MISTIFICĂ-ȚI VIAȚA de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 by http://confluente.ro/carmen_popescu_1492935085.html [Corola-blog/BlogPost/368622_a_369951]
-
crudă la care sunt înhămate majoritatea personajelor, dar și prin multă nălucire și abstract. Bărbatul și Fata (un fel de Salomee modernă) - cele două personaje principale din „Cântând din gleznă” - (sinucigașul și viața sa), nu aleg visul ca pe un refugiu pentru că El (bărbatul) s-a săturat de viața de pe pământ ci pentru că acel vis prin care se dorește a evada din infernul zilei în cel sufletesc, și în care în cele din urmă a căzut, îi creează o stare de
CARTEA CU PRIETENI XXXV-TUDOR CICU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxxv_tudor_cicu_ioana_voicila_dobre_1336575873.html [Corola-blog/BlogPost/354440_a_355769]
-
îi poate asigura autorului D.I. Rușețeanu un succes la citirea pieselor dar mai puțin la reprezentarea scenică, la rampă adică. Astfel fata din „Cântând din gleznă”, prostituata din „Pocăințele fratelui Dimitrie” nu vor reprezenta decât în mintea cititorului său, un refugiu din viața cumplită pe care o duc aceste personaje, care schimbă crucile Mântuitorului nostru cu simple texte citate sau răstălmăcite din Biblie, iar furia bărbatului din „Cântând din gleznă” ori a crimi "nalului din „Pocăințele fratelui Dimitrie”, nu vor rămâne
CARTEA CU PRIETENI XXXV-TUDOR CICU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxxv_tudor_cicu_ioana_voicila_dobre_1336575873.html [Corola-blog/BlogPost/354440_a_355769]
-
boierime din Țările Române (Muntenia și Moldova) în Ardeal marea boierime, împinsă și de biserică a ajutat dezvoltarea breslelor meșteșugărești care au întărit militar nu numai zona de graniță sub-montană. Cetăți țărănești și biserici întărite au devenit frecvente loc de refugiu și apărare a avutului locuitorilor de rând, meseriași sau agricultori. Țăranul a strâns mici averi constituite de vite de muncă, pluguri de fier și alt inventar gospodăresc necunoscut în cealaltă parte a Carpați-lor. La marea colectivizare din timpurile așa zis
BANI MULŢI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1470212513.html [Corola-blog/BlogPost/370620_a_371949]
-
din perspectiva sfârșitului iminent induce zbucium, anihilează fericirea și are ca unic remediu fructificarea clipei prezente. Poeta divulgă fragilitatea singurătății și convingerea că aceasta este soarta tuturor celor blestemați cu sensibiliatate și tărie, care nu-și trâmbițează amarul, găsindu-și refugiul în discreția favorizantă regenerării... „de ce nu ar fi timpul un cântec trist suspendat pe un lăstar cu boabe coapte și gust de viață răgușită” (ars poetica, Dorina Neculce ) Poemele Dorinei Neculce manifestă tendința de a-și apropia narațiunea prin exploatarea
VOLUMUL ANTOLOGIC VADE MECUM (VINO CU MINE)! de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 by http://confluente.ro/Volumul_antologic_vade_mecum_vino_cu_luminita_cristina_petcu_1344710272.html [Corola-blog/BlogPost/360044_a_361373]
-
importanța monahismului ca atare, în contextul creștinismului contemporan, dar vrem să subliniem faptul că, dacă Biserica se află într-o situație grea, numai monahismul ar putea-o salva și revigora . Monahismul a constituit, în România, în perioada comunistă, locul de refugiu pentru creștinii care nu puteau să-și manifeste liber sentimentele religioase. Mai mulți “comuniști”, aderând la partid pentru a obține privilegii, dar fără să împărtășească doctrina marxistă, veneau la mănăstire pierduți în anonimatul mulțimii pentru a se reculege sau a
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1458893828.html [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]