69 matches
-
Dragoș Bucurenci Sunt născut și crescut în București. Sângele familiei e atat de metisat încât nu mă pot defini nici că regățean, nici că ardelean, nici că oltean, nici că moldovean. În lipsă de ceva mai bun, îmi șterg praful de pe antebraț, strâng garoul și mă declar bucureștean pur-sânge. Mi-am petrecut 18 ani din viață între două apartamente de bloc: cel
Bucurenci + Bucureşti = LOVE by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82902_a_84227]
-
prin Buzău, Sibiu, Brașov, Cluj, Năsăud și iarăși Buzău, după care s-a stabilit la București, circumstanță ce l-a făcut a declara: „auzul și gîndul mi-au fost dăruite deopotrivă cu dulcile adieri moldovenești, cu cotiturile împestrițate ale graiului regățean și cu unduirile înțelepte ale celui ardelean”. Poezia l-a prins în „mrejele” ei încă înainte de vîrsta de 10 ani, cînd așternea stihuri prin maculatoare și pe foi răzlețe. Debutul i se... multiplică. La 11 ani îi apare o poezie
Răspunsurile poetului Alexandru Lungu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13617_a_14942]
-
de limbaj de un haz incredibil pe care fosta ziaristă o trăiește în 1989 într-un birou-vizuină de la întreprinderea Poligrafică. Tabloul de familie îi reușește Tiei Șerbănescu tot ca spectacol lingvistic, plin de vioiciune, împănat cu greșeli, confuzii, formule specific regățene. Limbajul umple de viață personajele, mai mult decît viața însăși cu întîmplările ei. într-o discuție despre legionari, de pildă, fiica își chestionează mama (adoptivă, mai adevărată decît cea biologică) asupra epocii cu pricina, mizînd pe orgoliul istoric cu totul
JE EST UN AUTRE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14359_a_15684]
-
sacrificiu patriotic al moldovenilor, care au acceptat de dragul Unirii să renunțe la capitala Iași, pentru a se deplasa la București, a dus la drama ulterioară a Moldovei, care s-a văzut rapid provincializată și tot mai ignorată economic de liberalismul regățean cu care regele Carol I a modernizat România. Basarabia, de care mulți români din țară nu vor azi să audă, a fost tratată în forță de autoritățile române, după Marea Unire, ca un teritoriu cucerit, nu ca o provincie întoarsă
Oala sub presiune by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10004_a_11329]
-
Creștin Democrată a lui Victor Ciorbea. Mai exista o întrebare, dacă luăm în calcul faptul că Victor Ciorbea a plecat din PNȚCD împreună cu cel puțin alți doi ardeleni cu greutate, frații Boilă: ar putea apărea o schisma între ardeleni și regățeni în privința PNȚCD? Dacă va fi așa, Victor Ciorbea cu siguranță că nu va descoperi spiritul lui Maniu, care nu s-a rupt de regățeanul Mihalache nici în cele mai neplăcute momente ale coabitării lor.
PNTCD si spiritul lui Maniu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17959_a_19284]
-
o cale impracticabila. Din capitolul despre P.N.T.C.D. aș reține partea de început, cea de incursiune în istoria partidului, în care se pun în evidență trăsăturile morale ale lui Iuliu Maniu, care nu s-a putut niciodată aclimatiza la complexul politic regățean și a suferit de țară refuzului de a accede (cînd a fost solicitat) la asumarea răspunderii politice în stat, altfel spus un refuz al acțiunii. Să citez: "Moralitatea lui este mai presus de îndoială - el a refuzat toată viața orice
De la exegeza literară la cea istoriografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18068_a_19393]
-
fi singura îngăduita în comportamentul unui om politic proeminent, unde abilitatea și adaptarea sînt, cu siguranta, absolut necesare. Se pare ca Maniu a rămas prizonierul vechii sale activități politice sub imperiul Austro-Ungar, neputîndu-se adapta, defel, după primul război mondial, celei regățene, mai ales din București, cu moravurile sale specifice. Aceste întrebări și încă altele au fost, pînă acum, ocolite în monografiile despre Iuliu Maniu, fără de care nu se poate creiona totuși un portet obiectiv, veridic și creditabil. E fără îndoială, o
Amintiri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17554_a_18879]
-
Avînd, - după cum notează, - și o ascendentă armeana și germană, amestec exploziv, clujeanul N. Balotă m-a impresionat încă de la început, în anii ^50, cu intelectul sau colosal. Un umanist frenetic și-un catolic fervent, oarecum pedant, care, pe mine, ca regățean și ortodox, drept să spun mă calcă pe nervi uneori... Îl cunoscusem prin amicii mei bucurestenizati de la Cercul din Sibiu,... Negoitescu, Doinaș, I.D. Sarbu,... În foarte scurt timp, în ciuda diferențelor, sau tocmai datorită lor, aveam să mă înțeleg perfect cu
Scoala ardeleană rediviva! by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18187_a_19512]
-
de autonomizare a Ardealului. Partidul Național al Românilor din Ardeal, în frunte cu Maniu și chiar Vaida-Voevod, nu se prea descurca în hățișul politic din Vechiul Regat. Or aici se hotărau, totuși, treburile politice ale României Mari. Sigur că partidele regățene nou apărute (și cel liberal dinainte) se străduiau să racoleze fruntași ardeleni. Partidul Poporului al lui Al. Averescu a și reușit, racolîndu-i pe Goga, Vasile Goldiș, Ion Lepadatu, și Ion Lupaș și alții, ajunși miniștri și, apoi, abandonați, doar Goga
Memorialistica unui bătrîn penețist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15659_a_16984]
-
1927, să-și creeze o mică grupare politică. Eforturi mari de racolare ducea și PNL, izbutind parțial. Ceea ce nu ne spune Ilie Lazăr este că și Partidul Național condus de Iuliu Maniu, dezorientat politic, încerca alianțe și fuziuni cu partidele regățene. Astfel a făcut enorma eroare de a primi resturile fostului Partid Conservator Democrat (foștii takiști) și, apoi, chiar grupusculul lui N. Iorga, creîndu-se astfel, o rivalitate între cei doi fruntași politici, fiecare socotind că are dreptul să vorbească în numele Partidului
Memorialistica unui bătrîn penețist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15659_a_16984]
-
partidului ar continua disputa istorică dintre Maniu și Mihalache. Cu alte cuvinte PNȚCD-ul de astăzi pare în continuare vulnerabil la sensibilitățile provocate de contopirea partidului lui Iuliu Maniu cu cel al lui Ion Mihalache, cu lupte între ardeleni și regățeni, prin ațîțarea filialelor unele împotriva altora, cu o vădită lipsă de realism politic. Candidații la președinția acestui partid, ca și o mare parte dintre cei care vor să ajungă în funcții de conducere în PNȚCD nu par preocupați de faptul
Maturitatea la partide by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16497_a_17822]
-
sau negative. Am discutat altă dată despre semnificațiile speciale dezvoltate de cuvinte precum balcanic sau dîmbovițean. Un alt termen din această categorie - care rămîne greu de înțeles de către cine e constrîns să se limiteze la materialul lexicografic în uz - e regățean. Cuvîntul apare în toate dicționarele românești importante, cu definiții care dau indicii prețioase asupra sensului său, dar lasă și foarte multe lucruri neexprimate. în DEX (1975, 1996), cuvintele regățean, regățeană și regățeancă sînt înregistrate ca substantive, cu definiția "denumire dată
"Regățean" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16081_a_17406]
-
e constrîns să se limiteze la materialul lexicografic în uz - e regățean. Cuvîntul apare în toate dicționarele românești importante, cu definiții care dau indicii prețioase asupra sensului său, dar lasă și foarte multe lucruri neexprimate. în DEX (1975, 1996), cuvintele regățean, regățeană și regățeancă sînt înregistrate ca substantive, cu definiția "denumire dată, după primul război mondial, locuitorilor Vechiului regat". Formularea poate duce pe o pistă falsă, în măsura în care sensul pare a fi unul pur istoric; echivocul e însă parțial înlăturat de explicația
"Regățean" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16081_a_17406]
-
constrîns să se limiteze la materialul lexicografic în uz - e regățean. Cuvîntul apare în toate dicționarele românești importante, cu definiții care dau indicii prețioase asupra sensului său, dar lasă și foarte multe lucruri neexprimate. în DEX (1975, 1996), cuvintele regățean, regățeană și regățeancă sînt înregistrate ca substantive, cu definiția "denumire dată, după primul război mondial, locuitorilor Vechiului regat". Formularea poate duce pe o pistă falsă, în măsura în care sensul pare a fi unul pur istoric; echivocul e însă parțial înlăturat de explicația sintagmei
"Regățean" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16081_a_17406]
-
mondial". Dicționarul furnizează mai multe citate lămuritoare și cuprinde și familia lexicală a termenului; din ea fac parte adjectivul regățenesc, adverbul regățenește și chiar un verb - a regățeniza (folosit de Cezar Petrescu). în Dicționarul limbii române moderne (DLRM 1958), cuvîntul regățean era definit în mod destul de exact - "locuitor din provinciile care constituiau România înainte de războiul din 1916-1918" -, dar prudența politică se manifesta într-o paranteză de avertisment: "ieșit din uz". De fapt, în definirea cuvîntului regățean erau activate simultan cîteva tabu
"Regățean" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16081_a_17406]
-
române moderne (DLRM 1958), cuvîntul regățean era definit în mod destul de exact - "locuitor din provinciile care constituiau România înainte de războiul din 1916-1918" -, dar prudența politică se manifesta într-o paranteză de avertisment: "ieșit din uz". De fapt, în definirea cuvîntului regățean erau activate simultan cîteva tabu-uri ale epocii; ea putea comporta mai multe riscuri: mai întîi, de a vorbi de teritoriile României Mari și implicit de dobîndirea/pierderea Basarabiei; apoi, de a aminti de regat și regalitate; în fine, de
"Regățean" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16081_a_17406]
-
a fost și a rămas în uz, cu sens nu istoric, ci geografic-cultural, și cu conotații pozitive sau negative; în fine, că acestea s-au dezvoltat din perspectiva unor stereotipuri polemice, bazate în primul rînd pe opoziția dintre ardeleni și regățeni. Acest fapt e deja limpede în citatele din DLR, în care e vorba despre un ardelean care constată "sprinteneala mobilă a "regățenilor""; despre regățeanul care "vorbea cu "puștiule" și cu "bă""; despre regățeanul confruntat cu "oamenii mari ai Ardealului", despre
"Regățean" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16081_a_17406]
-
se bazează pe aceeași opoziție clară - "simplul fapt că te declari regățean deranjează pe ardeleni" (arhiva on-line Adevărul); "prezența în primele două posturi din partid a unui ardelean și a unui regățean" (arhiva on-line Cotidianul); "despre deosebirile dintre ardeleni și regățeni se discută doar prin bancuri (arhiva.gds); "altcineva i-a învinuit pe "regățeni", și mai ales pe bucureșteni, că nu simt pulsul real din Ardeal" (arhiva on-line Monitorul) etc. Cuvîntul e folosit și ca adjectiv ("expresii neaoșe luate din folclorul
"Regățean" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16081_a_17406]
-
discută doar prin bancuri (arhiva.gds); "altcineva i-a învinuit pe "regățeni", și mai ales pe bucureșteni, că nu simt pulsul real din Ardeal" (arhiva on-line Monitorul) etc. Cuvîntul e folosit și ca adjectiv ("expresii neaoșe luate din folclorul contemporan regățean" (Curierul românesc 4, 1997, 10). O analiză mai atentă a uzului actual ar putea stabili în ce măsură polemicile interregionale au identificat regățeanul (din cauza Capitalei) în primul rînd cu munteanul și mai ales cu bucureșteanul (deși un mic dicționar român-englez disponibil în
"Regățean" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16081_a_17406]
-
pe teme interetnice redactate în engleză: "the Regatean majority", "Regatean ethnicity", "the Regatean elite", "most Regateans" etc. (date culese tot din Internet). în fine, ar merita investigate modificările semantice și instrumentalizările politice care fac uneori să se reflecte în cuvîntul regățean și o altă perspectivă motivată istoric: cea a basarabenilor.
"Regățean" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16081_a_17406]
-
provincia o îndura în marginea centrului. Pentru niște tineri intelectuali școliți în „Mica Vienă“, cum i se spunea în interbelic Cernăuțiului, grație spiritului de rivalitate culturală și totodată spre a-l distinge de acel „mic Paris“ care, sub imperiul hybrisului regățean, amenința să sufoce cultura regiunilor alipite în Marea Unire, pentru niște intelectuali ambițioși complacerea în trena Bucureștiului aducea cu o pasivitate lașă și cu o delăsare de rău-augur. Din acest motiv, spiritul german al Cernăuțiului, altoit pe stofa tinerimii autohtone
Curiații din Cernăuți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4304_a_5629]
-
postumelor, conservate, pînă atunci, de Maiorescu, astfel încît discutarea specificității naționale a trecut pe plan secundar. Chestiunea a fost reluată abia după 1920, în contextul augmentării sentimentului național prilejuit de constituirea României Mari. Se pare că dintre românii deveniți atunci regățeni, cei care s-au grăbit să îl aprecieze pe Eminescu drept "poet al neamului" au fost ardelenii 12. Alții îl consideră "părintele neamului"13. Este vorba, firește, de titluri gazetărești, dar nu mai puțin reprezentative pentru aureola de specificitate etnică
Ce (mai) înseamnă "poet național"? by Dan Mănucă () [Corola-journal/Journalistic/8818_a_10143]
-
explicat Paganel descinderea, că fiul dumneavoastră nu învață cum ar trebui. Nu învață cum trebuie? Nu știe să bea! a clarificat bătrânul situația. Hai să bem un rachiu! Adică, fii om serios, ce dracu! Sau ce dreacu, pentru că personajele sunt regățeni și-așa se înjură pe la noi. A suportat Paganel două pahare de trăscău după care, odată proba trecută, i s-a permis să vorbească. Domnu’ Ghindoc, băiatul dumneavoastră nu învață. Uite, spune tu, Marcele, ce e materia? Ce materie, bă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
al orarului I - IV. Avem, așadar, "Caligrafie", "Citire", "Aritmetică (socoteli)", "Muzică vocală", "Instrucțiune civică", "Gimnastică", orele acestea de educație fiind relaxate de patru recreații normale și o recreație mare. Poate tocmai datorită acestui unghi a putut vedea orașul-semn al tranziției regățene, Craiova, drept "orașul în care, oriunde te-ai afla, dacă întorci capul, zărești turla unei biserici" (p. 26). Așa cum e acum, lumea pare simplu de citit: de o parte, potentații zilei, suferința în stare brută înghesuită pe holuri în așteptarea
Invitație la inocență () [Corola-journal/Journalistic/7245_a_8570]
-
Sorin Lavric De o parte, vacarmul unui oraș de cîmpie înțesat de o neverosimilă pegră citadină, de altă parte altarul făgăduințelor de afirmare într-o țară clădită pe hierofania capitalei în comparație cu provincia. De o parte, grosolănia agresivă a urbei regățene, de alta conștiința că firul ierarhiilor și sceptrul valorilor se face și se desface la București. Enumerarea argumentelor în favoarea sau în dauna Capitalei se poate întinde într-un pomelnic lung și copios, de aceea e mai nimerit să reținem că
Reședința domnească by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6166_a_7491]