109 matches
-
niște ratați. Asta e originalitatea noastră și pe drept cuvânt îi detestăm pe străini, biete ființe care s-au realizat” 22 februarie 1991 Ă 582). Vorbind despre „sărmanii ardeleni”, despre care spune că nu-i poate, totuși, disprețui și despre regățenii caracterizați de un englez de la BBC ca fiind „popor înșelător Ă nestatornic, viclean, plin de fantezie, teatral”, Cioran conchide: „cred că am moștenit și defectele unora și ale altora, așa încât sunt un «român absolut»” (12 iulie 1974 Ă 605). În
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
de o parte că întrebuințarea vorbelor nouă se făcea în chip perfect și, pe de altă parte, că această întrebuințare se făcea cu predilecție, fără nici o efortare sau ezitare. Lipsa de ezitare mi-o explicam. Oamenii vorbeau cu orășeni și regățeni și voiau să se facă înțeleși. Făceau însă lucrul și cu o plăcere a lor, vădind adaptare și voință de progres“ <footnote Sensul pe care îl dă Caracostea conceptului română comună este cel preluat de la Alexandru Philippide, Originea românilor, I
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
de o parte că Întrebuințarea vorbelor nouă se făcea În chip perfect și, pe de altă parte, că această Întrebuințare se făcea cu predilecție, fără nici o efortare sau ezitare. Lipsa de ezitare mi-o explicam. Oamenii vorbeau cu orășeni și regățeni și voiau să se facă Înțeleși. Făceau Însă lucrul și cu o plăcere a lor, vădind adaptare și voință de progres. Acest fenomen, al preluării limbii române literare, avea să se repete după ce limba moldovenească a fost din nou izolată
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
dulce (1933) - carte încununată cu Premiul de debut al Societății Scriitorilor Români - sunt, de fapt, un „jurnal basarabean”, în care un lirism cu estompă și ironia învăluită dau tonul fluentelor notații. În modulările unei melancolii din când în când surâzătoare, regățeanul surprinde agonia lentă a unui prăfos târg basarabean, în care timpul curge leneș și plictisul împăienjenește ritmul precar al unei vieți lipsite de orizont. Mici întâmplări pitorești, mai o bârfă, mai o ciorovăială colorează stins o ambianță deprimantă, care devine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286909_a_288238]
-
pendinte de această comună. Scopul și ridicarea susnumitului sunt necunoscute”. Datorită intervenției energice dar și curajoase a subprefectului Harnagea la Comandamentul sovietic, acesta comunica celor din Stănilești la data de 8 februarie că „...cetățeanul în cauză a fost eliberat”. h. „Regățeni” șmecheri În haosul aproape general de atunci, s-au găsit și destui profitori de moment care s-au gândit să se dedulcească din banii alocați de Ministerul de Interne pentru viitorii repatriați fără să aibă niciun drept. Pentru a pune
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de el... Dar aici erau niște băieți deosebiți, unul și unu’, și pur și simplu n-am ajuns cum au ajuns studenții de la Pitești... Norocul nostru a fost că dintre noi... cei mai buni, cam 80%, au fost ardeleni, bucovineni, regățeni. Moldovenii au venit cu elemente mai slabe. În ce sens? Oameni cu pregatire intelectuală mult mai slabă... Nu știu care a fost explicația. Nu pot să-mi dau seama... ăștia, moldovenii, o’ încercat ei să facă nu știu ce... A fost grea detenția acolo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Iulia a fost ales ca reprezentare istorică supremă. Au existat și alte variante de rememorare, care accentuau tot ceea ce s-a omis ori s-a diminuat în această narațiune: prezența minorităților naționale și confesionale, istoria celorlalte provincii sau chiar a regățenilor de sub ocupația germană, opțiunile și inițiativele regelui Ferdinand, aspectul strict juridic sau legislativ al unirii, valențele democratice și modernizatoare ale rezoluției de la Alba Iulia, faptele de arme ale ostașilor români în timpul realizării politice a unirii ș.a.m.d. Toate aceste
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
el datează cel puțin de pe vremea când pe la Porțile de Fier ale Severinului au trecut legiunile lui Traian XE "Traian" ... Oricum, aceasta nu mai este nici istoria mea, nici Transilvania mea. Nu pot decât să las În seama medieviștilor, a regățenilor și a istoricilor mai mult români decât ardeleni plăcerea de a desluși aceste Începuturi obscure. Cert este că pe data de 20 aprilie 1628, la Alba Iulia, moșul meu Oprea Cornea XE "Cornea" primea o diplomă de Înnobilare nu de la
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
români care aparțin, În general, părții liberale a spectrului ideologic, de la Horia Patapievici, Emil Hurezeanu și Alexandru Cistelecan la Gabriel Andreescu. Dar el ar fi putut recolta asemenea opinii și În rândurile celor mai Înfocați naționaliști, fie ei transilvăneni sau „regățeni”, al căror respect pentru seriozitatea și spiritul de ordine al ardeleanului, contrapuse superficialității balcanice de la București, nu este cu nimic diferit de cel al autorilor sus-amintiți. Larga răspândire a unei atari opinii, În medii atât de diverse, pare să indice
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și o dorință, În locul căutării aplicate a adevărului. Voi insista așadar În concluzie, asupra faptului că particularismul ardelean se fundamentează astăzi doar pe un stereotip regional - Împărtășit, fără Îndoială, pe o scară largă, de români și maghiari, de ardeleni și „regățeni”, de naționaliști și liberali. Dar această imagine are o acoperire extrem de redusă În realitatea economică și socială, ca și În moștenirea concretă istorică, bazându-se doar pe rememorarea colectivă a unor tradiții erodate inițial de paradigma statului național unitar și
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
schimb, noi prieteni din Transilvania și mi-a consolidat relațiile cu cei pe care soarta mi-i dăruise deja. Când i-am predat lui Gabriel Andreescu articolul pe care mi-l ceruse, În care afirmam, printre altele, că diferențele dintre regățeni și ardeleni s-au cam estompat În ultima vreme, i-am mărturisit, În glumă, că Îmi voi pierde toți prietenii (firește, ardeleni) În momentul apariției sale. „E cel mai mic rău care ți se poate Întâmpla”, mi-a răspuns, zâmbind
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
unuia dintre informatorii șefului Prefecturii de poliție că sosise momentul corectării greșelii României de a nu fi acceptat, în 1928, "brațul păcii" întins de Ungaria (?). După aprecierea respectivului, numai românii transilvani erau de rasă pură, ei erau românii adevărați, în timp ce regățenii erau corciți. Conform cuvintelor acestuia, mișcarea nyilașistă "crea, în contextul unui partid legal, de dreapta, posibilitatea exprimării cât mai eficiente a voinței noastre naționale"63. De remarcat, în același timp că, în perioada respectivă, din conducerea organizației locale de partid
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
adunat În creștetul capului; abia putând să le deose bești cate goriile profesionale sau sociale numai după Încălță min tea lor, mai groasă sau mai subțire, și asta Încă cu aproximație; toți indiferenți sau resemnați În fața libertinajului exterior al rarilor regățeni rătăciți pe-aici, cuviincios, de altfel, manifestat prin moda la curent a femeilor noastre și prin acea mobilitate a noas tră, mult stingherită Însă de atmosfera locului. Austeritatea zidurilor, a chipurilor omenești și a moravu rilor din acest târg străvechi
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
treabă și de viață, însă cumpătat, destul de riguros ardelean (trecuse de tânăr în Regat, unde intrase în școala militară). Mică și fără pretenții la înfățișare, generăleasa, regățeancă, patrona agreabil și cu tact această societate, compusă totuși mai cu seamă din „regățeni“, dacă nu numai din militari. Aveau un băiat, tot ofițer, blond și frumos ca un prinț din romanele rusești, și două fete „serioase“, care nu jucau cărți (din care cauză mie îmi păreau mai moderne). Fratele lor, colonel încă tânăr
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
apoi, la Aiud, cu titlul neînțeles de pueril de Harap-Alb, unde am publicat o recenzie despre poetul Pajerelor. Șapirograf am împrumutat printr-un coleg. Din lumea lui Liviu Rebreanu, mai trăia în Aiud Victorița Slăvoacă, măritată cu un colonel Ștefan („regățean“ ca și colonelul Strat, ca și tatăl meu), cea mai bună prietenă a mamei atunci, singura persoană care se interesa de „creațiile“ mele literare, citindu-mă cu răbdare, comentându-mă, îndrumându-mă. Numai ea mă înțelege pe lume - gândeam eu
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
regăsirii după o sută de ani de despărțire. Nici Italienii, nici Francezii, nici Sârbii, nici Cehoslovacii n-au fost și nu sunt scutiți de ele. Năcazuri la fel sunt și în Bucovina și în Ardeal unde s-a creat cuvântul "regățean". Mai trage în cumpănă și însăși criza prin care trece întreaga Europă. Se mai adaogă în sfârșit, în Basarabia, ș-așa zisa propagandă a sovietelor, care nu-i o vorbă goală. Ani și ani, după unire, au lucrat subteran agenți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
șansă extraordinară să nu ne mai raportăm doar la „tribul” nostru, complexați față de lumea largă! Probabil mulți vom îngăima, asemenea dacilor: „barză, brazdă, viezure, mânz”. Foarte bine. Să ne gândim că încet, încet, micile noastre frecușuri între „olteni”, „ardeleni”, „moldoveni”, „regățeni” vor fi doar istorie înduioșătoare. Vom avea alți subiecți de ironie și, mai ales, vom deveni un vast subiect de ironie ca români. Probabil că, în acest mod, în sfârșit o bună parte din naționaliștii noștri se vor trezi frate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
și-n stânga, biserica ortodoxă se războiește cu papistașii, cu protestanții și cu greco catolicii, ungurii cu românii, românii cu ungurii, ungurii cu secuii și toți cu țiganii și cu ce a mai rămas din evrei. Ardelenii îi beștelesc pe regățeni (și viceversa) sau se coalizează cu ei contra moldovenilor, televiziunile se bat între ele, SRI e într-o surdă concurență cu SIE, patronii de cluburi sportive se încaieră piperat săptămână de săptă mână, ministrul justiției se ceartă cu magistrații, ministrul
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
Fane de la sculărie, ca să fac chestia asta?” Fane nu are funcții de răspundere, el mătură și cară șpanul. Un lucru făcut rudimentar i se atribuie - „Așa ți-o făcea și Fane de la sculărie!” Mitică e mai glorios. Mitică suntem toți regățenii pentru ardeleni. Mai ales bucureștenii. De unde pluralul „mitici”. Numele generice ale persoanelor necunoscute sunt precedate de peiorativul „nea” Nea Castană, Nea Caisă, Nea Frână (cu varianta Gigi Frânarul) sau chiar Nea Pastilă. „Spune-i lui Nea Castană să-și ia
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
dat, așa, o turnură filozofică, vrea să „tragem concluzii”, să comentăm evenimentul din mai multe unghiuri de vedere. „Vreau o opinie a românilor despre Trenul Literaturii”, așa se exprimă, adică ne invită la o discuție pe toți cinci, „basarabenii” și „regățenii”. O întreb cât va dura dialogul dat pe post. Aproape zece minute. Îi replic că suntem prea mulți vorbitori pentru doar câteva minute, dar insistă să venim. Nu o refuz direct, însă nu mă duc la ora fixată, pentru că mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
tragă dungi pe asfalt, în spatele rectoratului, să știe toată lumea că ăla-i locu' lui de parcare. O scârbă, o scârbă de moldovean împuțit!" "Nu-i moldovean, e oltean", observă neutru Băși. Dumnealui îi desconsidera, oricum, pe toți miticii ăștia de regățeni, fiind născut la Orțișoara, pe undeva, între Timișoara și Arad. Era bănățean și toată lumea știe că "Banatu-i fruncea!", nu? "Tot aia! Un țăran jegos cu rapăn între degete", decretă madam Săvulescu, femeie de mare excepție, venită pe lume la Dolhasca
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
Cronicar ARKȘI ARCA e îngrijită, echilibrată, civilizată ca un oraș ardelenesc față de - să-i zicem așa - pitorescul regățean. Asta nu înseamnă că e și bătrînicios-conservatoare, dimpotrivă, scriitorii arădeni aflați la bordul ei cunosc bine teoriile și practicile artistice occidentale novatoare, au fost printre primii la noi care au schimbat condeiul cu computerul și s-au pasionat de navigarea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17152_a_18477]
-
Mircea Mihăieș Ca ardelean lent, fascinat de brownianismul colorat și steril al regățenilor, ca bănățean "vândut miticilor" - după cum îmi reamintesc, gingaș, prieteni timișoreni -, evident că am avut o tresărire de interes aflând despre "Memorandum"-ul intelectualilor din jurul revistei "Provincia". Așa cum se întâmplă frecvent la noi, mai întâi am auzit comentariile și abia apoi
Federalizarea mafiilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15637_a_16962]
-
stofa. Mai curînd Ion Papuc e din categoria extravaganților cu destin inclasabil. Mai rar un spirit atît de desfăcut de servituți publice ca acest ardelean care a părăsit Clujul în 1968, pentru a se așeza în ticăloasă capitală dîmbovițeană, unde regățeni stricați de morbul levantin nu numai că respiră aerul mitocăniei oficiale, dar pe deasupra, mai fac și cultură de elită. A spune despre Ion Papuc că și-a trăit destinul în afara tiparelor obișnuite e un biet eufemism. Judecat după cursul insolit
Vultus importunus by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4692_a_6017]
-
cei din breasla mea, nu la politicieni. Aceștia din urmă vor renunța la falsele teme numai în măsura în care nu vor găsi în mass media ecouri prielnice pentru a se agăța de ele. Poate că vom vorbi mai puțin despre regionalism, despre regățeni, ardeleni și moldoveni pentru a cerceta în schimb, mai îndeaproape cele trei sau patru Românii care coexistă în toată țara și care tind să se îndepărteze tot mai mult una de alta. Româniile nivelului de trai, indiferent de regiune și
Concertul pocnitorilor de Anul Nou by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15635_a_16960]