109 matches
-
Fane de la sculărie, ca să fac chestia asta?" Fane nu are funcții de răspundere, el mătură și cară șpanul. Un lucru făcut rudimentar i se atribuie - ,Așa ți-o făcea și Fane de la sculărie!" Mitică e mai glorios. Mitică sîntem toți regățenii pentru ardeleni. Mai ales bucureștenii. De unde pluralul ,mitici". Numele generice ale persoanelor necunoscute sînt precedate de pejorativul ,nea" Nea Castană, Nea Caisă, Nea Frînă (cu varianta Gigi Frînarul) sau chiar Nea Pastilă. ,Spune-i lui Nea Castană să-și ia
De la lume adunate by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11337_a_12662]
-
superioritate calmă a conlocuitorilor mei de provincie istorică, mă refer la Transilvania și Banat, care mă cam plictisește, are și ea o anume suficientă, mai ales că avem încă de perseverat spre occidentalismul revendicat de unii (ardelenii) în dauna altora (regățenii)". Dimensiunea teoretică a cărții este dominată de contradicțiile fundamentale din istoria culturii române: tradiție și modernitate, forme și fond, semănătorism și Lovinescu, acceptarea sau neacceptarea Occidentului. Orientalismul, se situează printr-un soi de încăpățânata "logică himenală", cum ar spune Derrida
Tentatii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17570_a_18895]
-
la maturitate, a revenit mereu cu plăcere în urbea studenției, ca-ntr-un spațiu cu totul familiar, pînă cînd s-a și stabilit aici, către sfîrșitul vieții, cred că în toamna anului 2000. „Ardeleanul” era - prin urmare - în egală măsură „regățean” și a evitat să contribuie la noua pseudo-mitologie postcomunistă a „transilvanismului” ca variantă „superioară” a „românismului” (de fapt, o formă - inabilă... - de disimulare a unui complex provincial de inferioritate). Se proclama cîteodată „ardelean” cu strictă referire la ideea de temeinicie
Talent și tenacitate Un crochiu biografico-stilistic by Ion Bogdan Lefter () [Corola-journal/Journalistic/3511_a_4836]
-
ardelenismul” lui Gheorghe Crăciun se cuvin privite cu o doză mare de relativism. Tenacitatea caracteristică i-a fost - în fond și la urma urmei - trăsătură temperamentală, de structură a personalității: ca și alți cetățeni de extracție rurală sau urbană, „ardeleni”, „regățeni”, din orice colț al lumii, și spre deosebire de restul, era înzestrat cu perseverență. A lui era formidabilă: se străduia să ducă la bun sfîrșit tot ce începea, nu abandona la jumătate, nu improviza superficial, nu „dădea rasol”, nu „fușerea” nimic. Ca
Talent și tenacitate Un crochiu biografico-stilistic by Ion Bogdan Lefter () [Corola-journal/Journalistic/3511_a_4836]
-
pe ardeleni, pe care îi consideră mai puțin importanți decît ei, se felicită că i-au asimilat pe moldoveni și pe olteni, dar fără a uita să se diferențieze disprețuitor de ei și, în sfîrșit, au o părere infectă despre regățeni. Aceștia din urmă îi iau pe ardeleni peste picior, deoarece ar fi înceți la minte și îi privesc pe moldoveni ca pe niște invadatori enervanți. În sfîrșit, moldovenii fac haz la ei acasă de tot ceea ce li se pune în
Oala sub presiune by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10004_a_11329]
-
li se pune în spate, fiind singurii care au o atitudine fundamental pozitivă asupra coeziunii naționale. Apropo de aceste prostii regionaliste: înainte de unirea lui Cuza, moldovenii, boieroși și culți, aveau o părere proastă despre incultura și lipsa de civilizație a regățenilor. De altfel, după Unire, Bucureștiul a fost literalmente colonizat de reprezentanții elitei Moldovei. O deplasare care a sărăcit pentru moment, mișcarea intelectuală a Iașiului, încît cei care au rămas își plîngeau singuri de milă. Cînd Creangă se dădea de ceasul
Oala sub presiune by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10004_a_11329]
-
Dacă profesioniștii patriotismului și politicienii în criză de discurs l-ar fi ignorat pe dl Gherman, dar se poate așa ceva?, cazul se dezumfla de la sine. Unii au ajuns chiar la concluzia că patria e în primejdie. Conform unei logici de regățean, am crezut și cred că patria e în primejdie atunci cînd ne putem închipui că persoane ca dl Gherman o pot pune în primejdie. Într-un tren cum e România, nu poți trage semnalul de alarmă pentru că într-un compartiment
Cum a ajuns Sabin Gherman ceea ce nu e by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15895_a_17220]
-
ori ne trezim avînd o oarecare invidie. De ce spun o altă imagine? Pentru că nu academismul adormitor care bîntuia la un moment dat prin paginile Echinox-ului și nici aroganța seriozității pe care de multe ori ardelenii o afișează plicticos față de regățeni ar justifica acestă invidie, ci felul în care acestă seriozitate, atunci cînd e substanțială, reușește să se vîndă într-o formulă atrăgătoare. O văd pe Marta Petreu, înainte de orice, ca pe o mare negustoreasă de cultură, cea care a reușit
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
ce nu avu încă timpul, deocamdată, să fie imaginată. E ciudat că eu, deși prieten bun cu cerchiștii sibieni, nu am pătruns niciodată, de fapt, sau nu am fost cooptat în cercul lor. Una, probabil, că mi se păreau, - ca regățean ce eram, - cam greoi; a doua, că formația lor germană, mă diferenția de ei, pe mine, ca francofil, oricât de legați am fi fost. Dramaturgul I. D. Sârbu, însă, nu știu de ce, cu mandibulele lui dârze de miner scotocind adâncurile, mă
De Dincolo by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10825_a_12150]
-
Simona Vasilache Greu aș putea spune dacă, acum o sută de ani, sau poate și mai bine, obiceiul regățenilor de-a se retrage la moșii era sau nu un moft. Dacă îi toropea căldura și-i storcea de puteri o viață destul de sâcâitoare, la urma urmei, sau dacă făceau doar sluj bontonului. După cum nu știu dacă versul din Topârceanu
Dulceața traiului patriarhal by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4475_a_5800]
-
pregătind seringa: "să vezi, mamaie, că mînă ușoară ca a mea n-a mai întîlnit fundul matale de cînd e el". Dar Colecistul, o profesoară ardeleancă, fierbea de indignare și îmi împărtășea tot felul de replici pregătite pentru nesimțiții de regățeni, de la "nu-mi amintesc să vă fi permis să mă tutuiți", pînă la "mamaie e mumă-ta". Pe de altă parte, recunoșteam cu toatele că personalul era insuficient pentru puhoiul de bolnavi, că munca medicilor, asistentelor și infirmierelor era epuizantă, dură
Medicale by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/15138_a_16463]
-
o parte a ogrăzii unde se află un ARO și unde un ins meșterea la el ceva. Era Ghiță, nea Ghiță, el era șofer, șoferul gospodăriei, îi atrăsese atenția preotelului, care era și el ardelean de pe lîngă Lancrăm. Acest Ghiță, regățeanul, ialomițeanul era tot ce se poate mai invers, măi invers decît Capătă. Vorbareț, pilangiu, siret, mincinos, - toate păcatele imperiului otoman ce pecetluise rămășițele lui dunărene, pe care o tercuseră prima dată, grandios, românii... Că să vedeți ce se alesese de
Sapca de piele by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17735_a_19060]
-
cărțile Martei Petreu, precum și două excelente portrete făcute lui Livius Ciocârlie (comentariul la Trei într-o galeră este splendid) și lui Dan C. Mihăilescu. Îl citez pe acesta din urmă pentru savoarea lui torențială: „Dan C. Mihăilescu e, structural, un regățean prodigios, dual, robit de teatralism ironic și de locvacitate în foiletonistică, tumultuos și plastic în verb și percepție și-n volutele spectaculare ale unui scris senzual, spumos și neconvențional, disciplinat însă, în cărți, de vocația sintezei culturale temeinice și a
Reverențele criticii by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12972_a_14297]
-
pentru că am intrat într-o regiune total necunoscută mie. Și de care m-am temut. Nu cunoșteam Moldova. Mă consideram definitiv legată de Ardeal, de Muntenia care m-a adoptat. Ardelenii sînt mai ficși, mai statornici. Nu-s cosmopoliți ca regățenii. Noi ieșim greu din bîrlogul ardelenesc... Am găsit un Bacău atît de cultural, nu mi-am putut închipui... oamenii sînt generoși, e un climat scriitoricesc nemaipomenit... suflete calde, pline de solicitudine și atenție... și asta m-a ajutat enorm să
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
de după 23 august? Păi, nimic. Dar chiar nimic. Unde mai pui... O.G.: Că sînteți... sau erați și ardeleancă... I.P.:Exact! Deja mă adaptasem odată... nu mai era loc de altceva. O.G.: Pentru că ardelenii... I.P.:...sînt mai cinstiți ca regățenii, spun în față ce și cum, ce vorbesc aia fac... vorba-i măsurată, nu aruncată ca pe Dîmbovița... aici era multă glumă și batjocură... ardeleanul își zicea zilnic la masă rugăciunea, sîmbăta... duminica mergea la biserică din respect față de Dumnezeu
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
multe... Cornel Regman, critic și el, dar alt fel decât Negoițescu... și încă vreo câțiva - să mă ierte dacă îmi amintesc de ei fugar... E ciudat cum eu nu am fost cooptat în cercul lor, al cerchiștilor. Una că, fiind regățean, ardelenii mi se păreau uneori cam greoi. A doua, că formația mea nu era germană - cum erau ei toți, niște germaniști - ci franceză. Singurul de care eram oarecum apropiat era dramaturgul I.D. Sârbu, francofil și el, dar care, cu mandibulele
Sibiul și cerchiștii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6930_a_8255]
-
minuna/ Privindu-ne chipul/ În apele clare răsfrînt,/ Atît de mult semănînd/ Unul cu altul" ( Chipul în ape răsfrînt). Nu sînt evitate nici momentele delicate ale ivirii unor opacități în relațiile dintre români și români, ale unei desconsiderări, din partea unor "regățeni" mărginiți, a Basarabiei "umile", îngropate în roadele pămîntului său, roade nebăgate în seamă pe tarabele cosmopolite ale "Pieții Obor sau Matache". Anecdotica e spălată de undele elegiei etnice: Spuneau c-ai vîndut/ Românilor Basarabia./ Iată și/ Țărani cu cartofi/ Veniți
Poezia de patrie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13686_a_15011]
-
pradă vreunei năluciri, strig în fața cuptorului încins, când îmi vine rândul să dau și eu cu lopata - strig, și Van Gogh mai întâi se miră, - strig, Liber!, - pe urmă, obișnuit, el tace, se uită la mine, și-o fi zicând: regățenii ăștia îs cam aiuriți... Acum sunt de-ai casei. Am învățat rosturile electrice... contactorii... comenzile... controlerul... oprirea... pornirea... robinetul K 2... frâna directă Oerlikon... Când mai strig Liber!, să n-adorm, și-l văd, și mă aude, mecanicul râde la
Fochistul (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10454_a_11779]
-
război mondial (pînă la instituirea republicii) teritoriului României de dinaintea acestui război". Se recuperează astfel o informație importantă - sensul cuvintelor respective nu e istoric, ci geografic - dar se introduce (sub presiunea ideologică) o precizare falsă: de fapt, regatul și mai ales regățenii au continuat să fie numiți astfel - nu în discursul oficial, dar în vorbirea curentă - și "după instituirea republicii". în Dicționarul limbii române (DLR, Tomul IX, Litera R, 1975) definiția regățeanului e aproape identică cu aceea deja citată, dar este descrisă
"Regățean" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16081_a_17406]
-
ideologică) o precizare falsă: de fapt, regatul și mai ales regățenii au continuat să fie numiți astfel - nu în discursul oficial, dar în vorbirea curentă - și "după instituirea republicii". în Dicționarul limbii române (DLR, Tomul IX, Litera R, 1975) definiția regățeanului e aproape identică cu aceea deja citată, dar este descrisă, în plus, acoperirea geografică a sintagmei Vechiul regat - "nume dat Olteniei, Munteniei și Moldovei după primul război mondial". Dicționarul furnizează mai multe citate lămuritoare și cuprinde și familia lexicală a
"Regățean" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16081_a_17406]
-
acestea s-au dezvoltat din perspectiva unor stereotipuri polemice, bazate în primul rînd pe opoziția dintre ardeleni și regățeni. Acest fapt e deja limpede în citatele din DLR, în care e vorba despre un ardelean care constată "sprinteneala mobilă a "regățenilor""; despre regățeanul care "vorbea cu "puștiule" și cu "bă""; despre regățeanul confruntat cu "oamenii mari ai Ardealului", despre diverse "discuții între regățeni și ardeleni"; într-un exemplu e sugerată și întrebuințarea depreciativă a termenului - "nu-l putuse suferi niciodată pe
"Regățean" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16081_a_17406]
-
au dezvoltat din perspectiva unor stereotipuri polemice, bazate în primul rînd pe opoziția dintre ardeleni și regățeni. Acest fapt e deja limpede în citatele din DLR, în care e vorba despre un ardelean care constată "sprinteneala mobilă a "regățenilor""; despre regățeanul care "vorbea cu "puștiule" și cu "bă""; despre regățeanul confruntat cu "oamenii mari ai Ardealului", despre diverse "discuții între regățeni și ardeleni"; într-un exemplu e sugerată și întrebuințarea depreciativă a termenului - "nu-l putuse suferi niciodată pe G.T., un
"Regățean" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16081_a_17406]
-
primul rînd pe opoziția dintre ardeleni și regățeni. Acest fapt e deja limpede în citatele din DLR, în care e vorba despre un ardelean care constată "sprinteneala mobilă a "regățenilor""; despre regățeanul care "vorbea cu "puștiule" și cu "bă""; despre regățeanul confruntat cu "oamenii mari ai Ardealului", despre diverse "discuții între regățeni și ardeleni"; într-un exemplu e sugerată și întrebuințarea depreciativă a termenului - "nu-l putuse suferi niciodată pe G.T., un "regățean"". Utilizările actuale ale cuvîntului se bazează pe aceeași
"Regățean" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16081_a_17406]
-
deja limpede în citatele din DLR, în care e vorba despre un ardelean care constată "sprinteneala mobilă a "regățenilor""; despre regățeanul care "vorbea cu "puștiule" și cu "bă""; despre regățeanul confruntat cu "oamenii mari ai Ardealului", despre diverse "discuții între regățeni și ardeleni"; într-un exemplu e sugerată și întrebuințarea depreciativă a termenului - "nu-l putuse suferi niciodată pe G.T., un "regățean"". Utilizările actuale ale cuvîntului se bazează pe aceeași opoziție clară - "simplul fapt că te declari regățean deranjează pe ardeleni
"Regățean" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16081_a_17406]
-
care "vorbea cu "puștiule" și cu "bă""; despre regățeanul confruntat cu "oamenii mari ai Ardealului", despre diverse "discuții între regățeni și ardeleni"; într-un exemplu e sugerată și întrebuințarea depreciativă a termenului - "nu-l putuse suferi niciodată pe G.T., un "regățean"". Utilizările actuale ale cuvîntului se bazează pe aceeași opoziție clară - "simplul fapt că te declari regățean deranjează pe ardeleni" (arhiva on-line Adevărul); "prezența în primele două posturi din partid a unui ardelean și a unui regățean" (arhiva on-line Cotidianul); "despre
"Regățean" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16081_a_17406]