109 matches
-
diverse "discuții între regățeni și ardeleni"; într-un exemplu e sugerată și întrebuințarea depreciativă a termenului - "nu-l putuse suferi niciodată pe G.T., un "regățean"". Utilizările actuale ale cuvîntului se bazează pe aceeași opoziție clară - "simplul fapt că te declari regățean deranjează pe ardeleni" (arhiva on-line Adevărul); "prezența în primele două posturi din partid a unui ardelean și a unui regățean" (arhiva on-line Cotidianul); "despre deosebirile dintre ardeleni și regățeni se discută doar prin bancuri (arhiva.gds); "altcineva i-a învinuit
"Regățean" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16081_a_17406]
-
niciodată pe G.T., un "regățean"". Utilizările actuale ale cuvîntului se bazează pe aceeași opoziție clară - "simplul fapt că te declari regățean deranjează pe ardeleni" (arhiva on-line Adevărul); "prezența în primele două posturi din partid a unui ardelean și a unui regățean" (arhiva on-line Cotidianul); "despre deosebirile dintre ardeleni și regățeni se discută doar prin bancuri (arhiva.gds); "altcineva i-a învinuit pe "regățeni", și mai ales pe bucureșteni, că nu simt pulsul real din Ardeal" (arhiva on-line Monitorul) etc. Cuvîntul e
"Regățean" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16081_a_17406]
-
pe ardeleni" (arhiva on-line Adevărul); "prezența în primele două posturi din partid a unui ardelean și a unui regățean" (arhiva on-line Cotidianul); "despre deosebirile dintre ardeleni și regățeni se discută doar prin bancuri (arhiva.gds); "altcineva i-a învinuit pe "regățeni", și mai ales pe bucureșteni, că nu simt pulsul real din Ardeal" (arhiva on-line Monitorul) etc. Cuvîntul e folosit și ca adjectiv ("expresii neaoșe luate din folclorul contemporan regățean" (Curierul românesc 4, 1997, 10). O analiză mai atentă a uzului
"Regățean" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16081_a_17406]
-
real din Ardeal" (arhiva on-line Monitorul) etc. Cuvîntul e folosit și ca adjectiv ("expresii neaoșe luate din folclorul contemporan regățean" (Curierul românesc 4, 1997, 10). O analiză mai atentă a uzului actual ar putea stabili în ce măsură polemicile interregionale au identificat regățeanul (din cauza Capitalei) în primul rînd cu munteanul și mai ales cu bucureșteanul (deși un mic dicționar român-englez disponibil în Internet oferă în mod straniu pentru regățean traducerea "Moldavian"!). O ciudățenie este și pătrunderea termenului - citat probabil din comoditate sau pentru
"Regățean" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16081_a_17406]
-
analiză mai atentă a uzului actual ar putea stabili în ce măsură polemicile interregionale au identificat regățeanul (din cauza Capitalei) în primul rînd cu munteanul și mai ales cu bucureșteanul (deși un mic dicționar român-englez disponibil în Internet oferă în mod straniu pentru regățean traducerea "Moldavian"!). O ciudățenie este și pătrunderea termenului - citat probabil din comoditate sau pentru culoare locală - în unele texte istorice pe teme interetnice redactate în engleză: "the Regatean majority", "Regatean ethnicity", "the Regatean elite", "most Regateans" etc. (date culese tot
"Regățean" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16081_a_17406]
-
ieșiri în oraș pentru tratament medical, detenția într-o "celulă-apartament" în afara închisorii S.S.I., fără pază, unde locuia împreună cu soția și personalul de serviciu 24. Probabil situația lor de "români de peste munți", atașați civilizației occidentale, dar aflați la București, în mijlocul orientalilor "regățeni", i-a apropiat pe bănățeanul Manolescu și pe ardeleanul Rebreanu. Pe de altă parte, amândoi făceau parte din cercul apropiaților lui Iuliu Maniu, al membrilor ori simpatizanților Partidului Național țărănesc. Deși strădaniile fruntașilor P.N.ț. de a-l atrage pe
Liviu Rebreanu - Ultimele zile by Traian D. LAZĂR () [Corola-journal/Journalistic/7106_a_8431]
-
la o populație mai atentă la vibratorul Nadinei decât la propria bunăstare, o adevărată obsesie... sexuală! Argumentul d-lui Lăcătușu e la fel de relevant ca și acelea că în județul Vaslui moldovenii dictează în politica locală ori că în Călărași conduc "regățenii"! Păi, cine să conducă, dacă nu cei care locuiesc acolo?! Poate "lăcătușii" de la centru? Nu cel european, firește! Cât privește diversiunea de a vedea în efectul democrației o simplă excrescență "etnocratică", logica ar fi trebuit dusă până la capăt: în europenitatea
România la ora vibratocrației biruitoare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16816_a_18141]
-
puțin alți doi ardeleni cu greutate, frații Boilă: ar putea apărea o schisma între ardeleni și regățeni în privința PNȚCD? Dacă va fi așa, Victor Ciorbea cu siguranță că nu va descoperi spiritul lui Maniu, care nu s-a rupt de regățeanul Mihalache nici în cele mai neplăcute momente ale coabitării lor.
PNTCD si spiritul lui Maniu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17959_a_19284]
-
din vecini. Ager, argint viu, scria despre curaj în epoca lașităților și despre tinerii poeți când aceștia nu puteau să debuteze, firesc, cu o carte a lor, ci doar în grup, în antologii. Morgă, nu, ținută, da. Baston, politețe de regățean care știe din familie franceza de salon. Și răspunsul la întrebarea mea, când îl cercetam, împreună cu Teohar Mihadaș, la Clinica Medicală a III-a (altfel medicii, profesorii, vezi Zaciu, și poeții clujeni sunt de încredere) că ar vrea “biscuiți de
Semicentenarul unei reviste - La „Steaua“ care a răsărit by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13044_a_14369]
-
Împrejur săpară pământul în parcele lungi și semănară legume, astfel că în vară sătucul era la fel de vesel între verdețuri și araci ca și vechea așezare din văioaga Rodopilor. Primii Badislavi strămutați în Muntenia și deveniți, peste un sfert de veac, regățeni, aveau să trăiască, să plodească, să-și uite limba și s-o-nvețe pe-a celor din jur, să-și întindă pământurile, să-și bea mințile la bodega apărută curând în inima satului, loc de-nchinăciune pentru Diavol, frățânele Domnului - cum
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
război, dar ca la pacea rusească: beau vin, spirt, până se Înecau În beciurile inundate, Împușcau tot ce le ieșea În cale... Rus și gata! - Deci, știați, din ’17’18 cine-s bolșevicii... - Bolșevicii... Nu cuvântul ne speria, Îl tociseră regățenii tot aruncându-ni-l - dar când auzeam de colhoz... De parcă nu primul Îl născuse pe al doilea, dar așa suntem noi, țăranii... - Voi, țăranii! Nu mai erai țăran, n-aveai pământ de luat la colhoz - sau tocmai de asta ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
exagera foarte. După Războiul cel Mare, România nu avea destui luminători pentru ea, floarea nației era Îngropată la Mărășești, la Oituz, la Cașin... Dar tot adevărat că Basarabia a fost „ajutată”, nu după nevoile ei, ci după aranjamentele necinstite ale regățenilor. Elementele cele mai rele: Începători, incapabili, pedepsiți - ca În colònii, vorba lui Moș Iacob - ne fuseseră trimise nouă, În deportare, ca pedeapsă... Basarabenii așteptaseră căldură, frățietate, ajutor - primiseră picioare-n cur de la jandarm, jupuială de la perceptor, suduială de la „intelectualii” regățeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
regățenilor. Elementele cele mai rele: Începători, incapabili, pedepsiți - ca În colònii, vorba lui Moș Iacob - ne fuseseră trimise nouă, În deportare, ca pedeapsă... Basarabenii așteptaseră căldură, frățietate, ajutor - primiseră picioare-n cur de la jandarm, jupuială de la perceptor, suduială de la „intelectualii” regățeni, cei ajunși la sate fiind mai analfabeți decât bieții localnici, dar Îi tratau de „Moldovean cap de bou”...Și se plângeau de glodurile de la noi (e drept, la ei noroaiele se cheamă: tină, clisă). Și din pricina asta În multe case
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
tocmai, ca să capete pământ mai mult: «lucra ca mașâna», după unii; după alții «robotea ca on prost, doar n-a să ieie pe lumea cealaltă mai mult ca noi...» - Oricum, acel Ion aplica asolamentul, zic. - Aplica... asoilimentu’, cum spun, acuma, regățenii. Bună, reforma, dar făcută ca dracu și ca săracu. Buuun, pământul - dar cu ce să-l lucrezi? Animale de tracțiune nu mai aveau nici țăranii-țărani, din satele așezate, darmite Mănenii... Caii fuseseră rechiziționați, toți, Încă din ’14, de cum s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
mușama, ciubote, Nagan la șold. Altă dată n-ar fi apucat el al doilea pas: l-aș fi scos de guler din clasă, cu-un picior În cur, cum mai făcusem, Înainte de Cedare, cu-un puțoi de inspector, atât că Regățeanul, nepot de jandarm de pe la Bălți, purta pălărie nouă, nu șleapcă proletară... Da, dar se terminase cu „altă dată”... În șase luni de regim sovietic Învățasem câte ceva - așa că am strâns din dinți și din toate celea și m-am adresat clasei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
n-au deschis gura ca să-l disculpe, doar ei Îl rugaseră să rămână În Bucureștiul ocupat de nemți, ca să-i apere pe români... Dar chiar așa: subțiat, stors, adus la nivelul Regatului: noi nu uitasem programul acela. Și ce dacă regățenii ziceau că a fost inspirat de bolșevici? De Lenin? Uite că, o dată-viața lui, Lenin făcuse ceva ne-rău... Și să-mi vină mie Sapșa-al lui Avrum, pe care l-am avut elev, să-mi spună că... Că... sunt antisemit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
fispus: «neomule!»; ori: «spionule!». În lagăr, fiind un caz, eram băgat la ofițeri. Pe nici un prizonier ofițer nu l-au bătut - pe mine, da. Fiindcă eram... basarabean! Ca și cum noi, Basarabenii, i-am fi cedat, dat, dăruit Rușilor pe ei, pe Regățeni, cu tot cu Regatul lor! Domnule! Atunci mi-am zis că prostia omenească n-are granițe, că nu contează limba În care prostul rage, Înjură - ba chiar prostia Românului e mai... - Te ascult, zic. Deci, prostia Românului e... - ...Spre deosebire de a Rusului - care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
fi trecut, Însă, Între timp, „bolnavul” se Însurase cu fata gazdei, avea chiar și nepoți... - Orice se poate. Mai ales că n-avem hârtii. Nu-i mai bine așa? Când nu știi de unde vii și al cui tată ești, vorba regățenilor, poți pretinde orice - pe bază de... fără-hârtii... - Dar dinspre mama? Cum stăm? - Vorbește cu ea. O să vorbești tu, ea o să tacă. La ea e altă poveste. FĂRĂNUMELE Tocmai, pentru că știam că mama are să tacă, n-am Întrebat-o. Credeam că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
știi, unde-ți umblă mintea la meditații?" Unde să-i umble? De la o bancă la alta, stârnind râsete pe unde trecea. Ce le povestea? Avea un puternic accent ardelenesc, și în limbaj un argou de la el din sat, care nouă, regățenilor, ne stârnea o veșnică încîntare, mai ales când tăceam schimb de înjurături: el râdea de-ale noastre, neînțelegîndu-le încărcătura, noi de-ale lui, tot așa, fiindcă ne scăpa semnificația. Călca-te-ar vaca neagră! Sau, bolîndule! Ei și?! Mare lucru
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
mai slab, a preferat spânzurătoarea... Iar mărturia lui din Ion pledează pentru înțelegere... - Da, știu, e frumos, dar... Codrin se poticni. \ - Vreau să spun, reluă el, că Ardealul e al nostru. Și că e presărat de martiri, de care voi, regățenii, nu știți nimic. - Aflăm de la voi, i-am răspuns. Povestiți-ne! - Asta și facem! Tata, la Brașov, s-a dus la un ziar și a scris. - Bine, Codrine și tu ce faci în București? - Sunt pedagog într-un internat. Nu
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
strigă în gura mare că nu vor aglutinare cu "Țiganii de la Bucale", imagologia ne învață că Transilvanii mai sunt percepuți ca lenți în gândire, Oltenii drept ciclotimici și oportuniști, Moldovenii ca lirici și lenevoși, Bucovinenii drept mari gospodari, necompatibili cu Regățenii. Unde îți dau dreptate: că realitatea cuțovlahă începe să semene tot mai tare cu reprezentarea-i caragialiotă. Pentru aceasta nu i-aș face însă proces Grecoteiului Nepereche. Nici nu e vina lui că viața imită arta, lăsându-se modelată de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
călătoream pe Oceanul Atlantic: "Doi Români: unul din Ardeal și altul din Vechiul regat s-au luat la ceartă, pe vapor, din motive naive de politică și... regionalism. De la ceartă au ajuns la bătaie. Ardeleanul, mai voinic, trântește pe jos pe regățean, după ce-l snopise în bătăi, apoi îi pune mâna-n gât și vrea să-l sugrume. Un turc, mai voinic ca Ardeleanul, ce se plimba pe covertă c-un șirag de mătănii în mână, văzând că sub ochii noștri se
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
se plimba pe covertă c-un șirag de mătănii în mână, văzând că sub ochii noștri se va petrece o crimă. Sare deodată între beligeranți, despărțindu-i și dând voinicește un brânci Ardeleanului. Ca scăpat dintr-un vis urât, bietul regățean îi mulțumește și apoi venind spre mine, îmi spuse: "Vai.. Văzuși părinte, ce pății de la ticălosul asta? Dacă nu era "creștinul de păgân" mă omora "păgânul de creștin!..." Audiatur et altera pars. (Flacăra sacră, III, 4, 1936, pp. 3-5). Cremațiunea
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
milenarul amnar cu iască uscată... Dar frica a rămas. A fost o umbră intrinsecă condiției de refugiat, mulți ani după 1944. După frica mare de a nu fi „repatriat” prin 1945 cu forța de autoritățile sovietice (din fericire tatăl fiind „regățean” din Moldova opusă, peste Prut, Basarabiei), nu am avut nici un fel de probleme dar mulți au cunoscut experiența cumplită a dezmembrării familiei dar și deportarea în Siberia, Donbass sau Kazahstan. Mulți ani după război basarabenii, deși intrați prin ocupațiile lor
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Macarie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1705]
-
război, așa că le-a pus deoparte cîteva mănunchiuri de frunze bine ascunse sub grinzile de la șură. S-a trezit Însă Într-o după amiază cu finanțul În curte: — Unde ai ascuns tutunul? — Care? — Las’ că-ți arăt eu care, făcu regățeanul și se duse În tins la grinzile cu pricina. Negru de mînie și dîndu-și seama că cineva din sat Îl vîn duse, gîndindu-se că iar Își va pierde agoniseala, Gheorghe a apucat un topor care stătea din Întîmplare uitat pe
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]