1,126 matches
-
fost aliata prețioasă a Occidentului, apărătoarea valorilor creștine și europene, în colțul nostru de continent"1. Modernizarea României, perioada interbelică, si actul de la 23 august, au fost, rând pe rând, asimilate unei orientări pro-vestice a țarii. De toate se leaga regalitatea și formulele sale politice. Ultimul rege al României a făcut, prin vocația să, discursul său și prin opțiunea de a se stabili definitiv după exil într-o țară ancorată profund în valorile occidentale, un arc peste vremuri identificându-se pe
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
22 Idem, Nimic fără Dumnezeu: Noi Convorbiri cu Mihai I al României, ed. cît., p. 151. 23 Pentru detalii și pentru o amplă descriere a acestui fenomen vezi Alexandru Muraru, Cum supraviețuiește monarhia într-o republică? Regele Mihai, românii și regalitatea după 1989, Prefață de Emil Hurezeanu, Curtea Veche Publishing, București, 2015, pp. 78-96. 24 "Din partea Biroului de Presă al Majestății Sale Regelui Mihai", Revista 22, anul I, nr. 34, 7 septembrie 1990, p. 16. 25 Victor Neumann, "Laudațio", ed. cît
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
românilor în timpul celor patru regi,Volumul IV: Mihai I, ediția a II-a, Editura Enciclopedica, București, 2004, pp. 57-93; Guy Gauthier, Acvile și lei: O istorie a monarhiilor balcanice, trad. de Ludovic Skultéty, Humanitas, București, 2004, p. 213; Ion Mamina, Regalitatea în România, Compania, București, 2004, pp. 176-179; Keith Hitchins, Românii: 1866-1947, trad. de Delia Răzdolescu, Humanitas, București, 2004, pp. 569-570 ș.a. 28 Liviu Vălenaș, op. cît., p. 46. 29 Ibidem, pp. 52-53. 30 Vezi în acest sens, spre exemplu, "Mesaj
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
2003, pp. 49-55.). GOULD LEE, Arthur, Coroană contra secera și ciocanul: Povestea regelui Mihai al României, trad. de Maria Bica, ediția a II-a, Humanitas, București, 2001. HITCHINS, Keith, Românii: 1866-1947, trad. de Delia Răzdolescu, Humanitas, București, 2004. MAMINA, Ion, Regalitatea în România, Compania, București, 2004. MIHAI I al României, M.S. Regele, O domnie întreruptă, Convorbiri cu Philippe Viguié-Desplaces, trad. de Ecaterina Stamatin, Libra, București, 1995. MURARU, Alexandru, "Mesaje pe calea undelor. Elemente de hermeneutica în discursurile Regelui Mihai către români
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de hermeneutica în discursurile Regelui Mihai către români (1948-1989)", Analele Universității Alexandru Ioan Cuza, Serie nouă, Științe Politice, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza, tom IV, anul V (2009). MURARU, Alexandru, Cum supraviețuiește monarhia într-o republică? Regele Mihai, românii și regalitatea după 1989, Prefață de Emil Hurezeanu, Curtea Veche Publishing, București, 2015 RADU, Principe al României (ed.), Lumea Regelui (The King`s world), Polirom, Iași, 2011. RĂDOI, Ecaterina, Viața Regelui Mihai I, Editura Mașină de scris, București, 1998. SCURTU, Ioan, Istoria
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
preoți și s-a putut intitula, după ce s-a sfințit obiectul cu pricina, rege internațional al rromilor. După părerea Cronicarului în biserică ar trebui să fie loc pentru toată lumea, iar ideea că Ilie Stănescu și-a bătut joc de sacralitatea regalității românești ar trebui privită cu mai multă relaxare. În anii ’90, cînd a apărut pe firmament regele Cioabă, e drept că fără a se încorona la biserică, dar încurajat politic să se dea în stambă, pentru a compromite regalitatea în
Revista Revistelor by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13560_a_14885]
-
sacralitatea regalității românești ar trebui privită cu mai multă relaxare. În anii ’90, cînd a apărut pe firmament regele Cioabă, e drept că fără a se încorona la biserică, dar încurajat politic să se dea în stambă, pentru a compromite regalitatea în ochii cetățenilor, n-a izbucnit un scandal de o asemenea amploare. Azi în schimb, cînd regalitatea a devenit istorie, presa nu mai poate de grija sacralității istoriei României. Ne supără azi că rromul Stănescu și-a sfințit coroana la
Revista Revistelor by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13560_a_14885]
-
firmament regele Cioabă, e drept că fără a se încorona la biserică, dar încurajat politic să se dea în stambă, pentru a compromite regalitatea în ochii cetățenilor, n-a izbucnit un scandal de o asemenea amploare. Azi în schimb, cînd regalitatea a devenit istorie, presa nu mai poate de grija sacralității istoriei României. Ne supără azi că rromul Stănescu și-a sfințit coroana la Curtea de Argeș. S-o poarte sănătos. Într-un fel acest bulibașă a luat mai în serios un loc
Revista Revistelor by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13560_a_14885]
-
istorie, presa nu mai poate de grija sacralității istoriei României. Ne supără azi că rromul Stănescu și-a sfințit coroana la Curtea de Argeș. S-o poarte sănătos. Într-un fel acest bulibașă a luat mai în serios un loc simbolic al regalității românești decît au făcut-o mulți dintre noi după 1989. În afară de EVENIMENTUL ZILEI, nici un ziar nu s-a revoltat că Sergiu Nicolaescu a atîrnat pe holurile Senatului tablouri care îl înfățișează în chip de Mircea cel Bătrîn, tablouri pictate de
Revista Revistelor by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13560_a_14885]
-
Telefil Scriu aceste rânduri având ochii încărcați de lacrimi, iar mintea și sufletul clocotind de fericire. Am trăit să văd materializată dragostea românilor pentru animale într-un reportaj căruia regalitatea suedeză îi va decerna la Oslo Premiul Nobel, iar americanii îl vor trece pe listă cu 7-8 Oscar-uri. Generic: Observator Antena 1. Data: seara zilei de 17 iulie 2003. Prim plan Alessandra Stoicescu, frumoasă, încordată la maximum și gata
Oscar pentru un pisic by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13674_a_14999]
-
Tratatul de la Trianon), de specificul și tradițiile poporului român ( S. Mehedinți, Le pays et le peuple roumain, G. Dem. Teodorescu, Vasilca, Plugușorul, Orații de nuntă), de românii din alte țări, ca cei din Valea Timocului, de religie, de biserică, de regalitate etc. Victor Frunză constată în același timp caracterul antisemit al volumului Publicații interzise, situație paradoxală, întrucât în conducerea P.C.R. și a administrației de stat existau în acea perioadă mulți evrei. Astfel, se interzic toate lucrările privind rolul economic și cultural
Cum se distruge o cultură by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13762_a_15087]
-
din comun». Conform tradiției, oamenii liberi alegeau prin tragere la sorți un Rege al Saturnaliilor care îl întruchipa pe zeul Saturn a cărui domnie a însemnat Vîrsta de aur pe pămînt. Regele Saturnaliilor se bucura de toate privilegiile unei provizorii regalități, totul îi era permis pentru ca apoi, cînd i se încheia mandatul, să fie dat morții". Din sînul masei răsculate la Amara se aleg trei astfel de pseudomonarhi: Trifon Guju, Petre Petre și Toader Strîmbu, care, după ce-au cunoscut cîteva
Un soi de revizuiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13817_a_15142]
-
astfel noaptea mopeteină/ arde cu flăcări mici. iar el midoff trece - regească felină" (prezentarea lui el midoff). E un duel între două naturi artistice mult deosebite, precum de pildă Van Gogh și Gauguin. "Felinei" Dimov îi revenea, hărăzită de sus, regalitatea concretului cu toate prestigiile sale energetice, cu toate sortilegiile sale preapitorești...
Jocul de-a impersonalizarea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10432_a_11757]
-
Nu e prea înalt pentru vârsta sa, nu e nici prea voinic, Dar are ochii deja deschiși spre miracole. Dacă pe cântărețul-cu harfă, viteazul cu praștie, Sculptorii Florenței, acolo, la Curtea Medicilor mei, L-au plăsmuit plin de o regalitate adolescentină, Pe el numai Angela ar putea să-l deseneze, tremurat, Siluetă parelnică, pășind alunecat mereu pe vârfuri... Poate, nici nu are nevoie de prea mult pământ, de sprijin. Pronunță unele sunete mai greu, e drept, Dar e însuflețit de
David by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6162_a_7487]
-
convins că nu toată lumea, poate nici măcar majoritatea, nu știa ce sărbătorește de fapt - Independența?, Ziua Regelui?, a căruia dintre ei? Și aceasta pentru că nu asistam la o sărbătorire, ci participam la o Sărbătoare, percepută de toți ca stând sub semnul Regalității, ca sub veghea unui Zeu nevăzut, dar binevoitor și prielnic bucuriei. A urmat apoi ce a urmat și, din 1948, România n-a mai avut parte de vreo Sărbătoare. Au fost 1 Mai, 23 August, ba până prin 1964 și 7
Recuperarea Sărbătorii by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/12729_a_14054]
-
mare Sărbătoare a bucuriei unanime, care să-și merite numele de Zi a României, nu avem altă cale decât reașezarea cu roșu în calendar a zilei de Zece Mai sub semnul acelui "Zeu absent" care trebuie să rămână ideea de Regalitate.
Recuperarea Sărbătorii by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/12729_a_14054]
-
să trăiască. Superba Eneidă a lui Virgiliu este o comandă a suveranului, cu subiectul ei cu tot. Ovidiu face în exil o adevărată depresie, cum o va face și Racine după doar o clipă de dizgrație: în vremea sa, principiul regalității de drept divin prelungea vechea ambiguitate și dacă Ludovic al XIV-lea nu intervenea în chiar substanța scrierilor, dedicațiile și textele de mulțumire, tipărite pe vremea lui în primele pagini ale cărților, ne-ar putea face astăzi să roșim. În
Steaua Dubla by Annie Bentoiu () [Corola-journal/Journalistic/12741_a_14066]
-
păsărilor și zborului care erau evidente în simbolismul credinței creștine însăși. Imaginile iudaice și siriene au influențat această asimilare împreună cu conceptul platonic al sufletului înaripat. Imaginile de păsări din iudaism sunt în principal acelea ale vulturului ca simbol al adorației, regalității, al puterii și dispoziției supranaturale 15, și a lui Dumnezeu în forma unui vultur aducând Israelul la El. E. R. Goodenough consideră că vulturul din iudaism este o psihopompă, un purtător al sufletului spre lumea viitoare, și sugerează că însăși
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
evoluție / involuție au constituit motivele esențiale și contramotivele simpatiei față de ideea monarhiei. În clipa de față - o spun cu tristețe - soarta dinastiei românești mi-a ajuns absolut indiferentă. Când reprezentant de frunte al tradiției monarhice și principal promotor al imaginii regalității a ajuns dl Radu Duda, nu prea mai sunt multe de spus. Îmi propusesem, așadar, să tratez monarhia cam așa cum sunt tratate asociațiile filateliștilor sau ale columbofililor: cu umor și detașare - au și oamenii drept la preocupări relaxante! Chiar dacă lucrurile
Prinț și delator by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11533_a_12858]
-
în care m-au aruncat câteva din acțiunile familiei regale. Transformată în simplu ataș al politicii iliesciene, monarhia și-a spus, cel puțin pentru mine, ultimul cuvânt în materie de complicitate și renunțare la demnitate. Instrument docil în mâna pesedeilor, regalitatea română și-a pierdut ceea ce ar trebui să fie însăși esența sa ireductibilă: maiestatea. În ciuda celor scrise mai sus, nu pot să nu reacționez, plin de indignare, la acțiunea vicioasă, iresponsabilă și trădând, la rându-i, o enormă cupiditate, a
Prinț și delator by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11533_a_12858]
-
a determinat apariția volumului și oferă unele explicații de ordin metodologic. Prima parte poartă titlul de Getica (p. 15-70), fiind dedicată perioadei istorice cuprinse între colonizarea greacă în bazinul Mării Negre (sec. VIII-VII a.Chr) și sfârșitul secolului I a.Chr. (regalitatea lui Burebista). Primul subcapitol al acestei părți a fost intitulat de autor Străinii de peste mări, tratând foarte pe scurt problema colonizării grecești în Pontul Stâng și interacțiunea coloniștilor cu populația alogenă, apoi făcându-se referire la prezența Imperiului Persan la
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
tezaurele de la Agighiol, Rogozeni sau Vrața în sudul Dunării și Peretu sau Craiova la nord de fluviu. Nu este dată uitării nici monetăria geto dacă, tezaurele monetare descoperite și publicate în ultimul secol contribuind la cunoașterea acestui fenomen istoric. Perioada regalității lui Burebista este abordată separat, pornind de la izvoarele scrise și epigrafice (Strabo, Iordanes, inscripția de la Dionysopolis). Se recurge și la analiza numelui Burebista și se face referire la încadrarea cronologică a domniei acestuia (în special controversa asupra anului 82 a
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
romană pe țărmul de nord al Mării Negre; toată această largă expunere (p. 71-92) are rolul de a fixa condițiile geopolitice în care se vor desfășura războaiele dacice purtate de romani. După prezentarea contextului politic extern, au torul se referă la regalitatea dacică în perioada cuprinsă între moartea lui Burebista și urcarea pe tron a lui Decebal. Urmează războaiele dacice ale împăratului Domitian, ca un preambul al campaniilor militare ale lui Traian. Regatul dacic din timpul domniei lui Decebal este tratat din
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Descoperă, la Ziarul de Duminică și la multe alte publicații. A publicat volumele 1 decembrie 1918 Alba Iulia-București, Imnurile naționale la români, Bucureștii subt Guvernul Vremelnicesc, Marele foc și alte povești din București. Este coautor al volumelor Scurtă istorie a Regalității în România, Nicolae Ionescu. Bucureștii de altădată, De la Vatican la Ierusalim, Bucureștii în vremea lui Carol I (lucrare premiată de Uniunea Scriitorilor), Conspirația Securității, Carol Popp de Szathmári, fotograful Bucureștilor, ultima apariție editorială fiind De toate din vechiul București.`
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93901_a_95193]
-
și din altele publicate în revista “Manuscriptum”. Folosesc acest prilej pentru a face câteva considerații despre destinatarul epistolei de față, Nicolae Filodor. Căutând date despre familia lui, am constatat cât de puțin se știe despre ea, în ciuda apartenenței, în perioada regalității, la protipendada bucureșteană. Câteva lămuriri am primit de la doamnele Ioana Racottă și Maria-Luiza Flonta (n. Călugăreanu), nepoate de fiice ale lui Grigore Filodor și ale soției sale Sabina, născută Fotin. Brăileanul Grigore Filodor era fratele diplomatului Nicolae Filodor și al
O scrisoare de la diplomatul Lucian Blaga by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Imaginative/13011_a_14336]