189 matches
-
din sângele periferic. 3. Grefa de celule stem fetale. 4. Indicațiile grefei de celule stem. 5. Complicațiile imediate grefei de celule stem. 6. Prognosticul pe termen lung al bolnavilor cu Transplant de celule stem hematopoietice. 7. Celulele stem în medicina regenerativă 4.8.2. Tematica activităților practice 1. Tehnici de recoltare și conservare ale grefei de celule stem 2. Tipizarea HLA și selecția donorului compatibil 3. Controlul calității celulelor stem 4. Principiile politicii transfuzionale la bolnavii imunodeprimați 5. Principii și masuri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266238_a_267567]
-
oferă o durată de functionare cuprinsă între 3-5 ani. Datorită temperaturii ridicate de functionare cerută, gazele reziduale trebuie să fie reîncălzite după spălarea gazelor. Pentru această se folosesc gazele arse, schimbătorii de căldură ai gazelor arse sau preincălzitorii de gaze regenerative. Se folosește echipament rezistent la coroziune după spălarea umedă a gazelor arse, cănd limită de temperatură a echipamentului este sub punctul de condensare. Gazul rezidual emis de catalizator constituie sursă de căldură. Pentru menținerea temperaturii de lucru a catalizatorului se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155060_a_156389]
-
drept carburant comprimat pentru vehicule. Partea 1: Desemnarea calității) și trebuie controlată permanent. (2) Uscarea trebuie să se efectueze atât în faza de precomprimare (presiune joasă), cât și în faza de post comprimare (presiune înaltă), pentru sisteme statice și/sau regenerative. ... (3) Eficiența uscării este afectată de punctul de rouă al GN, presiunea de intrare și debitul mediu al compresorului (conform SR EN ISO 15403-1). ... (4) Punctul de rouă al GN de alimentare a stației de depozitare și distribuție a GNCV
EUR-Lex () [Corola-website/Law/244923_a_246252]
-
proiectelor Se ia în considerare sensibilitatea mediului în zona geografică posibil a fi afectată de proiect, avându-se în vedere în special: 2.1. utilizarea existentă a terenului; 2.2. relativa abundență a resurselor naturale din zonă, calitatea și capacitatea regenerativă a acestora; 2.3. capacitatea de absorbție a mediului, cu atenție deosebită pentru: a) zonele umede; ... b) zonele costiere; ... c) zonele montane și cele împădurite; ... d) parcurile și rezervațiile naturale; ... e) ariile clasificate sau zonele protejate prin legislația în vigoare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213257_a_214586]
-
parodonțiului marginal. Complicatiile parodontopatiilor marginale cornice. 12. Orientări, direcții și etape principale ale tratamentului parodontal. Profilaxia prin igienizare în inflamațiile parodonțiului marginal.Importanța debridării gingivo-parodontale în prevenirea îmbolnăvirilor parodonțiului marginal și pentru pregătirea unei stări morfofuncționale susceptibile unui eficient răspuns regenerativ. 13. Particularități ale tratamentului medicamentos antimicrobian și antiinflamator în gingivitele cronice și al parodontopatiile marginale cronice și agresive. 14. Modalități de aplicare a substanțelor medicamentoase în tratamentul antimicrobian și antiinflamator al gingivitelor și parodontitelor marginale cronice și agresive. 15 Modalități
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237660_a_238989]
-
2. Localizarea proiectelor Se ia în considerare sensibilitatea mediului în zona geografică posibil afectată de proiect, avându-se în vedere în special: 2.1. utilizarea existența a terenului; 2.2. relativă abundență a resurselor naturale din zonă, calitatea și capacitatea regenerativă a acestora; 2.3. capacitatea de absorbție a mediului, cu atenție deosebită pentru: a) zonele umede; ... b) zonele costiere; ... c) zonele montane și cele împădurite; ... d) parcurile și rezervațiile naturale; ... e) ariile clasificate sau zonele protejate prin legislația în vigoare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181050_a_182379]
-
din sângele periferic. 3. Grefa de celule stem fetale. 4. Indicațiile grefei de celule stem. 5. Complicațiile imediate grefei de celule stem. 6. Prognosticul pe termen lung al bolnavilor cu Transplant de celule stem hematopoietice. 7. Celulele stem în medicina regenerativă 4.8.2. Tematica activităților practice 1. Tehnici de recoltare și conservare ale grefei de celule stem 2. Tipizarea HLA și selecția donorului compatibil 3. Controlul calității celulelor stem 4. Principiile politicii transfuzionale la bolnavii imunodeprimați 5. Principii și masuri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266259_a_267588]
-
proiectelor Se ia în considerare sensibilitatea mediului în zona geografică posibil a fi afectată de proiect, avându-se în vedere în special: 2.1. utilizarea existentă a terenului; 2.2. relativa abundență a resurselor naturale din zonă, calitatea și capacitatea regenerativă a acestora; 2.3. capacitatea de absorbție a mediului, cu atenție deosebită pentru: a) zonele umede; ... b) zonele costiere; ... c) zonele montane și cele împădurite; ... d) parcurile și rezervațiile naturale; ... e) ariile clasificate sau zonele protejate prin legislația în vigoare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239066_a_240395]
-
rezultate dintr-un proces de cogenerare și utilizate în mod direct pentru procese de încălzire sau uscare. Nu poate fi considerată energie termică utilă: căldura evacuată la coșul de fum, la condensatoare sau radiatoare, căldura utilizată în circuitul de preîncălzire regenerativă al unei turbine cu abur, căldura aburului injectat într-o turbină cu gaze, căldura condensului returnat care nu se ia în considerație nici ca aport de energie în consumul de energie primară. Energia termică livrată de o unitate de cogenerare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275655_a_276984]
-
parodonțiului marginal. Complicatiile parodontopatiilor marginale cornice. 12. Orientări, direcții și etape principale ale tratamentului parodontal. Profilaxia prin igienizare în inflamațiile parodonțiului marginal.Importanța debridării gingivo-parodontale în prevenirea îmbolnăvirilor parodonțiului marginal și pentru pregătirea unei stări morfofuncționale susceptibile unui eficient răspuns regenerativ. 13. Particularități ale tratamentului medicamentos antimicrobian și antiinflamator în gingivitele cronice și al parodontopatiile marginale cronice și agresive. 14. Modalități de aplicare a substanțelor medicamentoase în tratamentul antimicrobian și antiinflamator al gingivitelor și parodontitelor marginale cronice și agresive. 15 Modalități
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
minoră a membranei bazale glomerulare , însoțită de o afectare tubulară ușoară , nefiind asociată cu modificări ale parametrilor chimici serologici . La șobolani au fost observate efecte hepatice în urma administrării cronice de clofarabină . Cel mai probabil , acestea reprezintă rezultatul modificărilor degenerative și regenerative suprapuse , apărute ca rezultat al ciclurilor terapeutice , nefiind asociate cu modificări ale parametrilor chimici serologici . La câini au fost observate semne histologice de afectare hepatică în urma administrării acute de doze mari , dar care , de asemenea , nu au fost asociate cu
Ro_327 () [Corola-website/Science/291086_a_292415]
-
de cord. Înfometarea măduvii osoase ca și consecință a microangiopatiei poate conduce la o vindecare mai puțin rapidă la pacienții diabetici. De asemenea, celulele stem din măduva osoasă a unui pacient sunt cele mai folosite în testele clinice din medicina regenerativă pentru a vindeca inimile afectate de atacuri de cord. Rezultatele acestui studiu evidențiază un deficit semnificativ de celule stem și micromediu înconjurător care poate reduce potențialul terapeutic al celulelor stem la pacienții diabetici. Echipa de cercetare, condusă de profesorul Paolo
Diabetul afecteaza celulele stem din maduva osoasa prin deterioarea micromediului lor [Corola-website/Science/91999_a_92494]
-
măduvii osoase, cauzând o senectute precoce a celulelor stem. Patologii mai severe ale măduvii osoase pot cauza sau pot contribui la boli cardiovasculare și pot conduce la rezultate mai rele după un atac de cord, din cauza deficitului de celule vasculare regenerative. Probele clinice indică că atingerea unui bun control al nivelul de glucoză este fundamentală pentru prevenirea complicațiilor cardiovasculare, dar este mai puțin eficientă în corectarea microagiopatiei. Trebuie să muncim mai mult pentru a găsi terapii noi pentru vindecarea microvaselor de
Diabetul afecteaza celulele stem din maduva osoasa prin deterioarea micromediului lor [Corola-website/Science/91999_a_92494]
-
Costanza Emanueli, directorul Catedrei de Patologie Vasculară și Regenerare de la Universitatea Bristol și co-autor al articolului, a adăugat: ”MicroARNul reprezintă o modalitate atractivă de a repara afecțiunile măduvii și de a genera celule stem ”mai bune” pentru aplicații în medicina regenerativă. Lucrăm la protocoale care folosesc microARN pentru îmbunătățirea potențialului terapeutic al celulelor stem înainte de transplantare, pentru a vindeca ischemia cardiacă și a membrelor, care sunt adeseori asociate cu diabetul. Mai multe studii sunt totuși necesare, înainte de folosirea acestei strategii la
Diabetul afecteaza celulele stem din maduva osoasa prin deterioarea micromediului lor [Corola-website/Science/91999_a_92494]
-
a membrelor, care sunt adeseori asociate cu diabetul. Mai multe studii sunt totuși necesare, înainte de folosirea acestei strategii la pacienți.” Rezultatele cercetării avansează gradul actual de înțelegere a mecanismelor patologice care cauzează căderea nișei vasculare și disponibilitatea scăzută a celulelor regenerative. Datele sunt o cheie pentru interpretarea defectelor asociate cu diabetul în mobilizarea celulelor stem după un atac de cord. În plus, cercetările au arătat un nou mecanism molecular care ar putea, în viitor, să devină ținta tratamentelor specifice pentru reducerea
Diabetul afecteaza celulele stem din maduva osoasa prin deterioarea micromediului lor [Corola-website/Science/91999_a_92494]
-
reciprocă a acțiunii medicamentelor administrate sau efecte secundare mai pronunțate. Există studii clinice pentru terapia combinată, dar niciunul dintre acestea nu a indicat suficiente rezultate pozitive pentru a fi considerat un tratament eficient pentru SM. Cercetările privind neuroprotecția și tratamentele regenerative, precum terapia cu celule stem, deși extrem de importante, se află în stadii incipiente. În același timp, nici pentru formele progresive ale bolii nu există tratamente eficiente. Multe dintre medicamentele cele mai recente, precum și cele la care se lucrează în prezent
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
a este perioada apropiată de sfârșitul duratei medii de viață și reprezintă ultima parte a ciclului vital uman. De obicei se preferă utilizarea eufemismelor pentru a indica faptul că o persoană este bătrână. Bătrânii au capacități regenerative limitate și sunt mai vulnerabili decât adulții din punct de vedere imunitar. a nu poate fi definită cu precizie, deoarece acest concept nu are aceeași conotație în toate societățile. În multe locuri din lume oamenii sunt considerați bătrâni ca urmare
Bătrânețe () [Corola-website/Science/318511_a_319840]
-
Frânarea regenerativă este un procedeu de frânare al unui vehicul prin conversia energiei sale cinetice într-o altă formă, energie care poate fi reutilizată imediat sau stocată. Procedeul diferă de metoda de frânare convențională, care disipează în mediu această energie sub formă
Frânare regenerativă () [Corola-website/Science/335177_a_336506]
-
care poate fi reutilizată imediat sau stocată. Procedeul diferă de metoda de frânare convențională, care disipează în mediu această energie sub formă de căldură prin frecare în frâne. În afară de mărirea eficienței energetice a vehiculului prin evitarea risipirii acestei energii, frânarea regenerativă menajează sistemele de frânare convenționale. În mod obișnuit un sistem de frânare regenerativă este format dintr-o mașină electrică care poate fi un motor electric care funcționează în regim reversibil sau un generator electric. Acestea sunt antrenate de roțile trenului
Frânare regenerativă () [Corola-website/Science/335177_a_336506]
-
convențională, care disipează în mediu această energie sub formă de căldură prin frecare în frâne. În afară de mărirea eficienței energetice a vehiculului prin evitarea risipirii acestei energii, frânarea regenerativă menajează sistemele de frânare convenționale. În mod obișnuit un sistem de frânare regenerativă este format dintr-o mașină electrică care poate fi un motor electric care funcționează în regim reversibil sau un generator electric. Acestea sunt antrenate de roțile trenului de rulare cuplate la ele, producând curent electric. La , inclusiv la tramvaie, electricitatea
Frânare regenerativă () [Corola-website/Science/335177_a_336506]
-
sistemele electrice, energia recuperată poate fi stocată și ca energie cinetică în . Vehiculele hibride care dispun de sisteme de acționare hidraulice sau pneumatice pot stoca energia recuperată în sistemele de alimentare ale acestora. Vehiculele care dispun de sisteme de frânare regenerativă trebuie echipate și cu frâne clasice cu fricțiune deoarece: Pentru a obține efectul de frânare dorit este nevoie de un sistem de coordonare între frânarea regenerativă și cea convențională. General Motors a produs primul automobil, , echipat astfel. În 1997 și
Frânare regenerativă () [Corola-website/Science/335177_a_336506]
-
recuperată în sistemele de alimentare ale acestora. Vehiculele care dispun de sisteme de frânare regenerativă trebuie echipate și cu frâne clasice cu fricțiune deoarece: Pentru a obține efectul de frânare dorit este nevoie de un sistem de coordonare între frânarea regenerativă și cea convențională. General Motors a produs primul automobil, , echipat astfel. În 1997 și 1998 inginerii Abraham Farag și Loren Majersik au înregistrat două patente în acest sens. Coordonarea sistemelor de frânare a fost mult timp o problemă. La început
Frânare regenerativă () [Corola-website/Science/335177_a_336506]
-
de același sistem, care era comutat. Erorile de comutare au determinat accidente prin accelerare când de fapt se dorea frânarea, cum a fost de exemplu accidentul de tren din 1948 de la Wädenswil. La vehiculele propulsate de motoare electrice, în timpul frânării regenerative motoarele lucrează în regim de generator, curentul produs fiind aplicat unui consumator, care astfel joacă rolul de frână. Frânarea regenerativă electrică este un proces în trei etape, etapa de recuperare a energiei cinetice prin generarea energiei electrice, etapa de stocare
Frânare regenerativă () [Corola-website/Science/335177_a_336506]
-
cum a fost de exemplu accidentul de tren din 1948 de la Wädenswil. La vehiculele propulsate de motoare electrice, în timpul frânării regenerative motoarele lucrează în regim de generator, curentul produs fiind aplicat unui consumator, care astfel joacă rolul de frână. Frânarea regenerativă electrică este un proces în trei etape, etapa de recuperare a energiei cinetice prin generarea energiei electrice, etapa de stocare a ei în acumulatori sau supercondensatori și etapa de utilizare a energiei prin transformare din nou în energie cinetică. În
Frânare regenerativă () [Corola-website/Science/335177_a_336506]
-
a vehicului: unde: Dacă formula 5 este randamentul generatorului, formula 6 cel al acumulatorului și formula 7 cel al motorului electric, atunci lucrul mecanic recuperat va fi: iar randamentul global al procesului este: Ca ordin de mărime, acest randament este de 60-70 %. Frânarea regenerativă a fost mult folosită pe calea ferată. În anii 1930 a fost folosită de pe linia Baku-Tbilisi-Batumi, în special în abruptul și periculosul pas Surami. În Scandinavia, pe linia Kiruna-Narvik se transportă minereu de fier de la minele din Kiruna, din nordul
Frânare regenerativă () [Corola-website/Science/335177_a_336506]