211 matches
-
lovea, la Moscova și în provincie, ofițerii. Țara era cuprinsă de revoltă. Adversarii lui Petru, mai ales sora sa vitregă Sofia, impuse alegerea, alături de Petru, a unui pretendent olog Ivan. Șapte ani a durat această dualitate, Sofia fiind, de fapt, regentă și atotstăpînitoare, rău sfătuită de amantul ei Golițîn. Și, în plus, Sofia nu se pricepu să-și alcătuiască o puternică alianță a susținătorilor ei, iar Golițîn pierdu toate bătăliile în care se angajase. Petru și mama lui avură din nou
Țarul care a europenizat Rusia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15728_a_17053]
-
sau anti-dreyfusard?" Surâzând și mângâindu-și lunga sa pălărie diplomatică, el a răspuns fără nici cea mai mică ezitare: "Mulțumesc, domnișoară, nici ceai, nici ciocolată." El sosise în S.U.A. a doua zi după victoria acestora în războiul cu Spania. Regina regentă a rugat guvernul republicii de a interveni la Washington, pentru a facilita încheierea păcii. Aflat la ambasada din Alger, Jules Cambon, care obținuse pacea la Paris între cele două părți, și-a inaugurat prima sa funcție realizând pacea între două
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
asupra noastră. Fiul și urmașul împăratului Vatatzes, Theodoros Laskaris, a fost încuscrit de aproape cu regele bulgar Ioan Asan, iar fiica lui Asan, în calitatea ei de soție a lui 122 {EminescuOpXIV 123} Theodor, se numește și este la romei regentă. S-alergăm dar la împăratul romeic și să ne plecăm cerbicea sub domnia lui; căci jugul unui principe cu minte și în vrâstă e folositor și în orice caz cu mult mai ușor decât jugul unui stăpânitor copil". Acest cuvânt
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Bălenilor). Cronicarii și-au ales cu multă parcimonie figurile de prim plan: femei care s-au impus prin exercitarea puterii, precum Elina Basarab („Iar doamna Elena a lui Matei vodă venit-au în scaun în București, marți dechemvrie 18 dni”), regentă în locul soțului ei plecat la Stambul după confirmare (cronicarul nu uită nici să consemneze moartea învățatei soții a lui Matei Basarab: „Iar când au fost la august murit-au și doamna Elena. Și cu mare cinste fu îngropată în biserica
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
afacerea era de fapt un complot regizat de ea și de Ranjit Singh. O prințesă cu ascendență regală murise și, potrivit obiceiului acelei țări, averea ei urma să treacă În posesia lui Gulbegun, care se bucura de titlul de prințesă regentă. Moștenirea, care cuprindea În special bijuterii, nu era suficientă pentru a acoperi deficitul financiar al lui Ranjit Singh, iar ministrul căruia maharajahul Îi ceru ajutorul nu putea sau nu-și permitea să-i dea suma cerută. Aflându-se la strâmtoare
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
un bal, într-o grădină publică, într-o sală de teatru. Când nu are nimic din cruzimea asta tragică, individul e un farsor sau un emasculat. Și femeile îl tratează în consecință. 1Soția lui Ludovic al XIII-lea, rgele Franței, regentă în timpul minorității lui Ludovic al XIV-lea (1601-1666). 2Om politic englez, favorit al regelui Iacob I (1592-1628). Pânda de a acapara o femeie, consimțirea ori refuzul ei, ne-siguranța dacă-ți dă sau îți ia viața, țipătul de bucurie când
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
decizii, Ana ar fi fost returnată Spaniei, sau, într-un caz mai fericit, ar fi fost trimisă să guverneze Olanda Spaniolă (Belgia de azi, n.n.). În conformitate cu Legea Salică, regina căpătase autoritate absolută, datorită nașterii moștenitorului tronului, și putea acționa ca regentă la moartea soțului său. De această poziție beneficiase atât mama lui Ludovic al XIII-lea, Maria de Medicis, cât și autoritara și intriganta Caterina de Medicis, bunica sa. Prin această naștere, harta dinastică a Europei se transformase complet. Fratele mai
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
mai pragmatic. Parlamentarii și aristocrația nu aveau încredere în capacitatea reginei de a controla intrigile politice de la curte. Pe perioada cât soțul ei a fost rege, a avut o viață retrasă, obscură, lăsând treburile statului în grija cardinalului Richelieu. Devenind regentă era mult mai ușor de anihilat politic. Astfel, puterea urma să fie preluată fie de ducele de Orlèans, fie de alt pretendent la tron. Nimeni nu bănuia ce forță se ascundea în această femeie, care a apărat până în ultima clipă
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
să-și aducă fiul pe tronul Angliei (eliminîndu-l pe Richard "Uzurpatorul"). Romanul lui Gregory nu merge pînă în 1509, cînd, după moartea lui Henric (Tudor) al VII-lea, protagonista devine pentru scurt timp într-adevăr (numai două luni), datorită morții regentă pentru nepotul Henric al VIII-lea. Epicul se oprește în 1845 tocmai pentru a subli nia apogeul acestei inițiatoare de veritabil "matriarhat" politic în Albion (continuat, cum spuneam, de străneapoata Elisabeta I). Intersant îmi apare stilul confesiv (puternic introspectiv!) al
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
ca și raportul dintre regentă și o subiectivă de tipul: Cine-și pune boii în cârd cu dracu' îi scoate fără coarne, pe când în cazul unui enunț ca: Se spune că X a scris un roman raportul dintre subiectivă și regentă ar fi de dependență unilaterală obligatorie, pentru că în enunțuri ca ultimul citat cele două propoziții nu s-ar presupune reciproc, ci „numai prima o cere în mod necesar pe a doua”. Neajunsul principal al teoriei că subiectul și predicatul se
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
aprobi. O primă constatare este aceea că în enunțurile 1-5 nu există subiect. În situații de felul acestora, relația subiect-predicat nu se realizează. În enunțurile 9-15 și 17-26 există și subiect și predicat verbal sau nominal (respectiv propoziție subiectivă și regentă), în enunțurile 4 și 5 predicatul este deductibil: (4') Să fie(Faceți) liniște! și (5') E noapte., iar în enunțul 16 subiectul este inclus: Seara (eu) citesc romane de aventuri. Pentru identificarea tipului de raport sintactic dintre subiect și predicat
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
aceea că numai în cazul interdependenței subiect-predicat restricțiile formale sunt bilaterale”, mai precis numai termenul subiect (subiectivă) impune și el o restricție formală termenului predicat (predicatului din regentă), în cadrul relației de interdependență dintre ei. Relația de interdependență subiect (subiectivă) predicat (regentă) se caracterizează prin restricții formale reciproce (manifestate prin acord, recțiune și selecția anumitor tipuri de termeni), pe când interdependența dintre diversele tipuri de complemente (completive) și predicat (regentă) se caracterizează prin lipsa restricțiilor formale cu direcția complement (completivă) → predicat (regentă). În ceea ce privește
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
regentă), în cadrul relației de interdependență dintre ei. Relația de interdependență subiect (subiectivă) predicat (regentă) se caracterizează prin restricții formale reciproce (manifestate prin acord, recțiune și selecția anumitor tipuri de termeni), pe când interdependența dintre diversele tipuri de complemente (completive) și predicat (regentă) se caracterizează prin lipsa restricțiilor formale cu direcția complement (completivă) → predicat (regentă). În ceea ce privește enunțurile (21-26) construite cu verb copulativ + nume predicativ ( = predicat nominal) sau verb copulativ în regentă + propoziție predicativă, constatăm că, pe de o parte, subiectul poate fi exprimat
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
predicat (regentă) se caracterizează prin restricții formale reciproce (manifestate prin acord, recțiune și selecția anumitor tipuri de termeni), pe când interdependența dintre diversele tipuri de complemente (completive) și predicat (regentă) se caracterizează prin lipsa restricțiilor formale cu direcția complement (completivă) → predicat (regentă). În ceea ce privește enunțurile (21-26) construite cu verb copulativ + nume predicativ ( = predicat nominal) sau verb copulativ în regentă + propoziție predicativă, constatăm că, pe de o parte, subiectul poate fi exprimat prin verb la infinitiv, dar și prin substantiv, și, pe de altă
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
interdependență completivă”. „Relația de interdependență subiectivă se caracterizează prin caracterul nonomisibil al celor doi termeni și prin restricții formale reciproce”. Relația de interdependență completivă se caracterizează prin nonomisibilitatea celor doi termeni și prin restricții formale unilaterale, numai cu direcția predicat (regentă) → complement (completivă). Relația de interdependență predicativă se caracterizează prin nonomisibilitatea celor doi termeni și prin faptul că ea apare numai dacă în enunț mai există o relație de interdependență, și anume relația subiect-predicat; restricțiile formale caracteristice acestei relații sunt unilaterale
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
cu care stabilesc relații sintactice subiectivele, predicativele și completivele obligatorii, de vreme ce relația sintactică identificată este de interdependență. Credem că s-ar putea adopta termenul de propoziție inerentă pentru propoziția interdependentă față de subiectivă, predicativă și completivele obligatorii, în opoziție cu propoziția regentă, pentru propoziția determinată de completive facultative etc. În concluzie, s-ar putea vorbi, credem, de următoarele tipuri de relații sintactice, caracteristice pentru determinanții predicatului (sau ai verbului la moduri nepersonale): Relații de dependență ( = determinare) 1. Interdependență conform a. subiectivă criteriului
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
-l Cum din chaos face mumă, iară el devine tatăl (M. Eminescu, op. cit., p. 100) Propoziția atributivă circumstanțială - mai puțin frecventă decât atributul circumstanțial și mai greu de identificat datorită lipsei unor indici formali specifici - poate fi joncțională cu propoziția regentă sau poate fi juxtapusă acesteia. Elementele de relație subordonatoare în frază prin care se realizează joncțiunea dintre atributiva circumstanțială și regenta ei pot fi: a) Conjuncțiile subordonatoare universale că, dacă, de, ca ( + conjunctivul). Exemplu: Acolo, sub ocrotirea munților, își întocmi
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
realizată cu ajutorul acelorași mijloace joncționale ca ale atributivei. După cum atributiva circumstanțială formează o unitate de înțeles mai strânsă sau mai slabă cu regentul nominal, ea nu este sau este izolată prin intonație și pauză(în scris prin virgulă) de propoziția regentă. Altfel spus, atributiva circumstanțială arată tot o caracteristică suplimentară a obiectului, dar exprimă în același timp și un raport circumstanțial față de un verb sau un adjectiv din propoziția regentă: Țiganca,1/care știa blestămăția 2/ ce făcuse 3/, se temu
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
izolată prin intonație și pauză(în scris prin virgulă) de propoziția regentă. Altfel spus, atributiva circumstanțială arată tot o caracteristică suplimentară a obiectului, dar exprimă în același timp și un raport circumstanțial față de un verb sau un adjectiv din propoziția regentă: Țiganca,1/care știa blestămăția 2/ ce făcuse 3/, se temu, văzând frumusețea merilor.1/. Referindu-se la un verb sau un adjectiv, ea exprimă diferite nuanțe circumstanțiale: cauzală - Câinele care flămânzește tot la oase se gândește.; El,1/care
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
două propoziții din structura de bază are ca efect o concentrare semantico-sintactică. Subliniem că, între cele două propoziții din structura de adâncime (în cazul tiparului cu verb impersonal) se stabilește, de fiecare dată, un raport de subordonare. Legătura dintre propoziția regentă și cea subordonată (subiectivă) se realizează conjuncțional. Dintre acestea, este acceptată conjuncția compusă ca...să sau conjuncția să, iar pentru verbul a (se) părea, atât conjuncția să, cât și că. Spre exemplu: 1) Trebuie / ca cineva să trimită contractul spre
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
foarte suspicios, care se enerva repede și care era încăpățânat. Aceste caracteristici psihologice i-au influențat întreaga domnie. în 1610, după asasinarea tatălui său, este înscăunat rege la numai opt ani, însă regina mamă, Maria de Medici, preia puterea, fiind regentă până când fiul său ajunge la vârsta de treisprezece ani. Pe parcursul regenței, Maria de Medici a adoptat o poziție politică precaută, respectând Edictul de la Nantes. Dorința Reginei era să armonizeze relațiile dintre Spania și Austria, iar pentru a cimenta pactul de
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
a acceptat. Câteva zile mai târziu, Mazarin a primit mult mai mult decât oferise. Astfel a fost recunoscut ca fiind favorit al Regelui, al curții și, mai presus de orice al Anei de Austria, care în curând urma să devină regentă“.(trad. n.) Mazarin nu a uitat niciodată de familia sa de care era foarte legat și cu care se purta foarte afectuos. I-a trimis tatălui său mereu sume mari de bani și o ladă cu bijuterii drept zestre pentru
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
decizii, Ana ar fi fost returnată Spaniei, sau, într-un caz mai fericit, ar fi fost trimisă să guverneze Olanda Spaniolă (Belgia de azi, n.n.). în conformitate cu Legea Salică, regina căpătase autoritate absolută, datorită nașterii moștenitorului tronului, și putea acționa ca regentă la moartea soțului său. De această poziție beneficiase atât mama lui Ludovic al XIII-lea, Maria de Medicis, cât și autoritara și intriganta Caterina de Medicis, bunica sa. Prin această naștere, harta dinastică a Europei se transformase complet. Fratele mai
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
mai pragmatic. Parlamentarii și aristocrația nu aveau încredere în capacitatea reginei de a controla intrigile politice de la curte. Pe perioada cât soțul ei a fost rege, a avut o viață retrasă, obscură, lăsând treburile statului în grija cardinalului Richelieu. Devenind regentă era mult mai ușor de anihilat politic. Astfel, puterea urma să fie preluată fie de ducele de Orlèans, fie de alt pretendent la tron. Nimeni nu bănuia ce forță se ascundea în această femeie, care a apărat până în ultima clipă
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
și de fiecare dată arunca o privire semnificativă către Maître Tristan. Momentul culminant al astrologiei în Franța l-a reprezentat epoca în care a trăit Catherina de Medicis. Această fiică de rege, soție de rege, mamă a trei regi și regentă ea însăși, a hrănit flacăra superstițiilor franceze cu zgură proaspăt adusă din Italia, patria tuturor practicilor oculte. In zestrea cu care a venit la nunta lui Henric al II-lea, se găsea Cossimo Ruggieri, cel care a știut să insufle
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]