733 matches
-
islamic etc. Factorii care stimulează și agravează conflictele religioase: polaritatea sistemului politic (cristalizarea și funcționarea unei puteri centrale omnipotente și exclusiviste); instituții politico-administrative slabe, ineficiente, corupte, nefuncționale; gradul slab de materializare a coerenței social-economice (decalaje sociale periculoase, grefate pe tribalism, regionalism, antagonisme etno-culturale și religioase). Diferențe de status; slăbiciunile regimului democratic, ale societății civile și anemica dezvoltare a spiritului public; un grad sporit de inamiciție între grupările etnoreligioase între frontierele unui stat sau între state ori între provincii din state diferite
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
părinților la câmp, unde i-a prins o ploaie torențială, împreună cu copiii, apoi dialogurile închipuite ale bunicii materne cu un vecin, Stoian, convorbire nu lipsită de oarecare umor specific țărănesc, cu vorbe spuse pe șleau, în limbaj colorat, presărat cu regionalisme și cu specificul moldovenesc al zonei. Istoria familiei Corban se derulează sub ochii noștri. Filmul amintirilor continuă cu alte scene din localitatea unde părinții se stabilesc, în casa din Negroponte, apoi cea din Ghica Vodă. Arta naratorului este uluitoare, în pofida
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Calator_pe_meridiane_launtr_cezarina_adamescu_1383944526.html [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
l-a considerat esențial în definirea specificului limbii poetice sau, cu un termen mai cuprinzător, al limbii artistice. Cuvintele unei limbi potfi, după Aristotel, comune și diferite de uzul general, așa cum specifică în Poetica. Printre acestea din urmă el include regionalismele, metaforele, podoabele și în general toate mijloacele de expresie care se abat de la exprimarea obișnuită și curentă. Limba poetică va trebui să fie un complex format din mai multe elemente. Claritatea, însușire fundamental a exprimării, inclusive în limba poetică, este
ASEMĂNĂRILE DINTRE ALEGERE, NORMĂ ŞI EXPRESIVITATEA POETICĂ ŞI RAPORTURILE DINTRE ELE. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Asemanarile_dintre_alegere_al_florin_tene_1385191823.html [Corola-blog/BlogPost/347267_a_348596]
-
capătă mereu noi preocupări adecvate vârstei, lăsând în urmă gândurile și preferințele tinereții. Tot astfel și limba unui popor, evolueză odată cu el, îmbogățindu-se cu neologisme, modificându-și mereu fondul principal de cuvinte, lăsând în urmă, un lexic pasiv, arhaismele, regionalismele, un fond lexical depășit de realitățile sociale, economice, politice și mentalitățile comunităților. În contextul noii tendințe globalizatoare, de uniformizare a limbii sau standardizarea limbilor, unul din semnele că un vorbitor este posesorul unei culturi cuprinzătoare este numărul de cuvinte autohtone
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_varvara_magdalena_d_varvara_magdalena_maneanu_1377592669.html [Corola-blog/BlogPost/364944_a_366273]
-
multitudinea de sensuri ale unor cuvinte obișnuite(polisemia) pe care le utilizează (sau al căror sens îl cunoaște) pentru a evocă o situatie specifică unei regiuni, epoci sau comunități. Cuvintele folosite azi doar în graiul popular sau în regiuni limitate (regionalismele),după cum arată lingviștii români- constituie o tradiție a graiului local , diferit de limbajul standard, modern, de uz curent în toate raporturile sociale, culturale și administrative’’1 iar acestea devin în gură vorbitorilor o marcă identitara, semnul de apartenență la o
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_varvara_magdalena_d_varvara_magdalena_maneanu_1377592669.html [Corola-blog/BlogPost/364944_a_366273]
-
acestea devin în gură vorbitorilor o marcă identitara, semnul de apartenență la o comunitate subzona sau zona etnografica. Toate aceste cuvinte, arată autorii unui recent și bine venit Dicționar de Arhaisme și Rgionalisme (de Gh. Bulgar, Gh. Constantinescu-Dobridor) - arhaisme și regionalisme, fac parte dintr-un mare fond de rezervă, util limbii noastre literare, pentru că scriitorii recurg uneori la cuvinte vechi și regionale, pentru a evocă oameni și realități din alte medii (din trecut ori din locuri limitate regional). Tudor Vianu subliniind
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_varvara_magdalena_d_varvara_magdalena_maneanu_1377592669.html [Corola-blog/BlogPost/364944_a_366273]
-
evolutiv al limbii că reflex al realităților în continuă mișcare, a modului de viață, a mentalităților, mai ales din a doua jumătate a sec. al XIX-lea și întreg secolul XX. NOTE Gh. Bulgar, Gh. Constantinescu-Dobridor, Dicționar de Arhaisme și Regionalisme, I, Ed. Saeculum Vizual, București, 2003.p.1 Ibidem. Am avut în vedere Dicționarul Limbii Române , Editura Academiei, București, 1965, p.561 cât și versiunea DEXonline. 4. Obiceiul a fostcules de noi în 2008 de la Eufrosina Duplea, 55 ani, Smadovița
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_varvara_magdalena_d_varvara_magdalena_maneanu_1377592669.html [Corola-blog/BlogPost/364944_a_366273]
-
Au o frumusețe aparte. Cuvântul care este păstrat, creat acolo de țăranul român, care are frumusețea farmecului, de multe ori trebuie să cauți în dicționar ca să înțelegi ce vrea să spună versul pentru că se pierde sensul, sunt folosite foarte multe regionalisme. Cele din Ardeal sau din Bihor au unele cuvinte, cele de Maramureș au alte cuvinte și toate contribuie să creeze acest frumos și inedit pe care îl poartă colindul. AGERPRES: Unde sunt mai apreciate colindele, în țară sau peste hotare
A DEVENIT O TRADIŢIE CA, DE ZIUA LUI, HRUŞCĂ SĂ COLINDE ROMÂNII (INTERVIU) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 695 din 25 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Stefan_hrusca_a_devenit_o_traditi_mihai_marin_1353878790.html [Corola-blog/BlogPost/351110_a_352439]
-
l-a considerat esențial în definirea specificului limbii poetice sau, cu un termen mai cuprinzător, al limbii artistice. Cuvintele unei limbi potfi, după Aristotel, comune și diferite de uzul general, așa cum specifică în Poetica. Printre acestea din urmă el include regionalismele, metaforele, podoabele și în general toate mijloacele de expresie care se abat de la exprimarea obișnuită și curentă. Limba poetică va trebui să fie un complex format din mai multe elemente. Claritatea, însușire fundamental a exprimării, inclusive în limba poetică, este
ASEMĂNĂRILE DINTRE ALEGERE, NORMĂ ŞI EXPRESIVITATEA POETICĂ ŞI RAPORTURILE DINTRE ELE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_asemanaril_al_florin_tene_1376573299.html [Corola-blog/BlogPost/366470_a_367799]
-
măguri stins și prefirat în cețuri de cenușă.” Am citit cartea într-o noapte. Nu am putut s-o las din mână. Pe lângă rafinamentul limbajului, lexicul bogat și colorat cu expresii uzitare folosite în cel mai neașteptat mod și multe regionalisme, felul cum alcătuește personajelele, fără a face exces de descrieri impresionează făcându-te să treci de la râs la plâns, pe parcursul unei singure povestiri. Natura pe care ne-o releva ca fiind parte dintr-un întreg ce se numește viață, este
„PE VREMEA CAILOR PĂGÂNI” DE SIMION BOGDĂNESCU EDITURA „CRONEDIT” 2015 de DORINA STOICA în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1443985089.html [Corola-blog/BlogPost/380555_a_381884]
-
era curcanul care ne făcea masaj nouă, copiilor, pe spate. Ne așezam în mijlocul curții, cu burta în jos și el venea, se urca pe noi și ne bosolea[ Bosoleală = călcat mărunt și apăsat pe spate, cu mâinile sau picioarele, frământat - regionalism (n.aut.)] cu picioarele pe tot spatele. Mama și bunica se distrau văzându-l pe Samson cu câtă sârguință își îndeplinea misiunea. Cum începea să ne doară spatele de greutatea lui, sau din cauza ghiarelor care pătrundeau prin cămășile noastre subțiri
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471023191.html [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
care stimulează și agravează conflictele religioase: a) Polaritatea sistemului politic (cristalizarea și funcționarea unei puteri centrale omnipotente și exclusiviste). b) Instituții politico-administrative slabe, ineficiente, corupte, nefuncționale c) Gradul slab de materializare a coerenței social-economice (decalaje sociale periculoase, grefate pe tribalism, regionalism, antagonisme etno-culturale și religioase). Diferențe de status. d) Slăbiciunile regimului democratic, ale societății civile și anemica dezvoltare a spiritului public. e) Un grad ridicat de inamiciție între grupările etno-religioase, între frontierele unui stat, între state sau între provincii din state
PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_ii_a.html [Corola-blog/BlogPost/361493_a_362822]
-
ritualurile „trecerii“, în rama cărora sunt „prinse” bocitoarele, slujbele de pomenire, toate acestea mărturisind atât iminența morții, dar și credința întru nemurirea sufletului. Ca de fiecare dată, Cornel Boteanu reușește să dea scrierii în sine subtile nuanțe arhaice, prin folosirea regionalismelor în relatările sau dialogurile personajelor, ce conferă culoare și autenticitate ansamblului. O VARĂ LA PARALELA 45˚ este o îmbinare eclectică de epic și dramatic, peste care strălucește, din când în când, ubicuul lirism specific autorului. O lectură interesantă și atractivă
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 26 MAI 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1432644614.html [Corola-blog/BlogPost/343363_a_344692]
-
și preotul) bucurându-se de o atenție sporită. Obiceiurile legate de momentele importante din viață sunt descrise cu lux de amănunte și sunt învestmântate într-un vocabular neaoș oltenesc, îmbogățind astfel cunoștințele cititorului și plasându-l parcă în mijlocul evenimentelor narate. Regionalismele, cuvintele populare și formele verbale specifice zonei, exprimarea directă, fără ocolișuri stilistice, dialogul viu, spontan, dau farmec și autenticitate scriiturii. Nunta dascălului Ion Găvănescu cu Elisabeta Grofu, unica fiică a unui negustor bogat, este o adevărată pagină etnografică. Cununia religioasă
NOTE DE LECTURĂ LA ROMANUL „COPIL NEDORIT” DE ION ŞI NELLY GOCIU de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/domnita_neaga_1491298394.html [Corola-blog/BlogPost/374574_a_375903]
-
în maghiară, ca să mă autoexcit! (Râdem) Să-i înjur! [27] GN: Ce ziceți: alia în Israel a fost o hotărâre bună? Iudit: Pentru mine, sută la sută. Duci: Dar prețul a fost totuși destul de ridicat... SFÂRȘIT ----------------- NOTE [1] Chiloți largi (regionalism). [2] Vezi interviul cu Andrei Weisz. [3] Cu sensul de „microfoane”. Calc după maghiară sau germană. [4] Piață (ebraică) [5] „Neevreul ăla”. Goy (idiș) = neevreu, de obicei folosit cu sens peiorativ. [6] Actor și regizor de teatru; directorul Teatrului de
DIALOG CU IUDIT ŞI DUCI COHEN (2) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 by http://confluente.ro/getta_neumann_1487713129.html [Corola-blog/BlogPost/382804_a_384133]
-
moldovenesc. Le plăcea la nebunie să folosească expresii moldovenești, oltenești. Ascultăm fascinat poveștile lor de la Tecuci, Costești, Niculitel sau din Oltenia, povești despre boieri, despre pământ, despre moșii și alte asemenea”. Băiatului venit din București i se păreau chiar caraghioase regionalismele. Odată, Mircea și Christinel Eliade vorbeau despre o fotografie a Maestrului, în care apărea și Adriana Berger. “Nu vreau să păstrăm fotografia asta - pe care a și rupt-o imediat - deoarece față stă cam «răscrăcărata»” - ar fi zis Eliade. “Cum
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 by http://confluente.ro/Cum_au_trait_si_murit_sotii_el_stan_virgil_1360693010.html [Corola-blog/BlogPost/359345_a_360674]
-
noi pentru mine. Toate acestea contraziceau total modul în care eu fusesem instruit în țară. Nu știam foarte multe despre boieri, nu știam prea multe despre limba română vorbită cu înțelepciunea țăranului român, simpla, sensibilă, de multe ori caraghioasa datorită regionalismelor, foarte multe necunoscute mie. În casa la ei am realizat cât de bogată este limba română, cât de variată, unica. Mă identificăm cu o identitate nouă. Învățăm să mă exprim că un roman și să mă comport că un roman
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 by http://confluente.ro/Cum_au_trait_si_murit_sotii_el_stan_virgil_1360693010.html [Corola-blog/BlogPost/359345_a_360674]
-
american „sprijin pentru asigurarea securității personale” și a reclamat că a fost amenințat cu expulzarea din țară. 23 iunie 1991. Budapesta, Radio Kossuth. „În zilele noastre - spune episcopul Tőkés - pe frontispiciul gândirii internaționale se află probleme privind confederația, autonomia, autodeterminarea, regionalismul. Nouă nu ni se refuză doar autonomia ci drepturile umane, individuale și colective ale unei naționalități”. (s.n.) 3 iulie 1991. București. Romániai Magyar Szó, relatare din 20-21 iulie: La Reuniunea de drept internațional de la Geneva, László Tőkés a ținut un
Portretul neretușat al unui agent de influență, episodul 2 by http://uzp.org.ro/portretul-neretusat-al-unui-agent-de-influenta-episodul-2/ [Corola-blog/BlogPost/93276_a_94568]
-
de identitate. Comunitățile se fondează pe bază de etnii, națiune, așa cum sunt comunitatea ucrainenilor, rușilor, evreilor, bulgarilor etc. Noi avem o etnie-română și înseamnă, ca comunitățile noastre trebuie să se numească a românilor (bucovineni, ardeleni, moldoveni, dacă doriți să accentuați regionalismul. Dar, cred, ca cel mai bine s-ar înscrie în programul unirii că asociațiile să poarte un singur nume: românești, în care să se regăsească și ardeleanul cu munteanul și cu moldoveanul. Și că balada Miorița să rămână în legendele
A SOSIT TIMPUL de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1459111327.html [Corola-blog/BlogPost/380447_a_381776]
-
-mi dau seama de unde s-a plecat cu ideea aceasta, răspunse doamna doctor Elena Matei. Era și bunica mea după tată olteancă, dar nu vorbea repede. În schimb, pronunța cuvintele clar, apăsat, subliniindu-le sensul, mai ales acelora care erau regionalisme de ale lor. Ce a dorit de ați vorbit atât de mult, dacă-mi permiți? - Cum să nu-ți permit, draga mea? Au un pacient la terapie intensivă, este pe cale de vindecare și, pentru că este nevăzător, doresc să-l investigăm
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (10) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1431016914.html [Corola-blog/BlogPost/369568_a_370897]
-
la viața înconjurătoare, la istoria neamului, la legendele populare și la obiceiurile strămoșești; înzestrată cu o putere aproape paranormală de percepere și vizualizare a vibrațiilor pământului și oamenilor, Ioana Stuparu ne surprinde cu viziunile sale artistice și limbajul colorat cu regionalisme, utilizat deseori, desprinse dintr-o lume a satului românesc, pe care majoritatea dintre noi, orășenii, nu am întâlnit-o decât în literatura marilor clasici. Conștientă de acest lucru, Ioana Stuparu încearcă și reușește cu succes să conserve, între coperțile cărților
LANSAREA CĂRŢII DE TEATRU MINIONA DE IOANA STUPARU (RECENZIE DE FLORICA GH. CEAPOIU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Eveniment_cultural_lansarea_cartii_de_teatru_miniona_de_ioana_stuparu_recenzie_de_florica_gh_ceapoiu_.html [Corola-blog/BlogPost/356553_a_357882]
-
și preotul) bucurându-se de o atenție sporită. Obiceiurile legate de momentele importante din viață sunt descrise cu lux de amănunte și sunt învestmântate într-un vocabular neaoș oltenesc, îmbogățind astfel cunoștințele cititorului și plasându-l parcă în mijlocul evenimentelor narate. Regionalismele, cuvintele populare și formele verbale specifice zonei, exprimarea directă, fără ocolișuri stilistice, dialogul viu, spontan, dau farmec și autenticitate scriiturii. Nunta dascălului Ion Găvănescu cu Elisabeta Grofu, unica fiică a unui negustor bogat, este o adevărată pagină etnografică. Cununia religioasă
NOTE DE LECTURĂ LA ROMANUL „COPILUL NEDORIT” DE ION ȘI CORNELIA GOCIU de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496606408.html [Corola-blog/BlogPost/370600_a_371929]
-
rodul preaplinului sufletesc primit[...]în dar de la părinți și strămoși”. Cultivarea unui stil simplu, concis, „acuratețea limbii literare” îmbogățite cu „expresii neaoșe, amuzante”, un „umor sănătos, cu pilde de înțelepciune, cu ziceri românești, cu tezaurul proverbelor strămoșești, cu arhaisme și regionalisme” reprezintă temelia scrierilor sale. Drumul său a fost „ascendent” încă de la debutul fericit în „Observatorul” (revistă și cenaclu din Toronto cărora le va purta o recunoștință veșnică, deoarece acestea au rămas „oglinda vieții și preocupării românilor aflați pe meleagurile canadiene
PASIUNEA, TALENTUL ȘI DĂRUIREA ÎN SLUJBA CUVÂNTULUI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1474714439.html [Corola-blog/BlogPost/369390_a_370719]
-
însă nu cu sens adversativ, ci de conjuncție de legătură, necesară ca pauză între cuvinte, cu înțelesul „deci”, în poeziile: „Lucrătorul somnoros” și „Rugăciunea lui Agatonie” - este o notă de specificitate a scrisului autoarei, care se folosește de arhaisme și regionalisme în limbaj, pentru a da o coloristică și o tentă deosebită fiecărei creații. De la poveștile în versuri, autoarea trece la confesiuni actuale, întâmplări pilduitoare din viața creștinilor de azi, cum este întâlnirea cu o tânără în tren, care-i mărturisește
POEZII DE PUS LA ICOANĂ DORINA STOICA, IZVORUL ÎNDEPĂRTAT, (POEZIE ORTODOXĂ), Editura Pim, IAŞI, 2009 DE CEZARINA ADAMESCU de DORINA STOICA în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1414940266.html [Corola-blog/BlogPost/371538_a_372867]
-
la școala din Ardeal se deosebește de Hochdeutschul nemților din Reich, așa și româna vorbită în Ardeal are un mod de a compune propozițile oarecum diferit de cel al Românei din Regat (cuvânt echivalent germanului Reich). Nu mă refer la regionalisme sau accente, ci la hardware-ul limbii, la ordinea în care punem subiectul, predicatul și restul, o ordine deloc aleatoare, care spune multe despre modul nostru de a gândi. Noi, ardelenii, avem obiceiul să cântărim și vorba și fapta, cumpănind
COŞMAR ÎN BALCANI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1468594493.html [Corola-blog/BlogPost/370725_a_372054]