214 matches
-
multe ori, un autor postmodern(ist), scriitura sa trimite irevocabil către această asociere; el e, însă, chiar într-o mai mare măsură, central-european, iar apartenența la acest spațiu (contestată ca grilă de interpretare pentru că ar fi limitativă, în sens negativ regionalistă) dă cititorului - dacă e familiarizat cu problemele zonei - o cheie în plus și, să-i spunem, mai riscantă către înțelegerea operei sale. Nádas Péter, Sfîrșitul unui roman de familie, traducere și note de de Anamaria Pop, prefață de Daciana Branea
Istoria într-o țară mică by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15212_a_16537]
-
prompt reciclate ale fostului regim abia prăbușit, anii fulminantelor lovituri bănești ("inginerii financiare"), cu nenumărate victime printre naivi (aluziile la "fenomenul Caritas" nu lipsesc), anii în care, în zona politicii, la Cluj, câștigă teren tot mai mult populismul naționalist și regionalist. Acesta speculează conflictele locale și incită abil la ostilitate nu doar față de unguri care, firește, vor să înhațe Ardealul, ci și față de "miticii din sud", care îi spoliază, chipurile, pe vrednicii ardeleni. Acestea sunt împrejurările de viață exterioară ( politică și
Putere și destin by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13955_a_15280]
-
Cristian Popescu (1959-1995), singurii dintre nouăzeciști. Bibliografia reține doar cinci optzeciști, e adevărat, pe cei mai buni: Ștefan Agopian, Mircea Cărtărescu, Bedros Horasangian, Mircea Nedelciu și Matei Vișniec. Nu zic alte nume posibile, dar nu-mi pot reprima un comentariu ...regionalist: nici un ardelean între optzeciști și doar un moldovean? Se poate discuta la nesfârșit. Selecția e mai generoasă cu șaptezeciștii: Gabriela Adameșteanu, Emil Brumaru, Mircea Dinescu, Dana Dumitriu, Dinu Flămând, Cezar Ivănescu, Virgil Mazilescu, Marian Papahagi, Dorin Tudoran, Daniel Turcea, Laurențiu
Un of: bibliografiile by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12212_a_13537]
-
multitudinea contribuțiilor sale de istorie literară. S-ar putea trage concluzia că bibliografii bucureșteni nu prea (re)cunosc contribuțiile ardelenilor, fie că le neglijează sau le uită, fie că nu le consideră ...esențiale. Dar salvarea dintr-o astfel de interpretare regionalistă vine din alte lacune: la I. D. Sîrbu, lipsesc toate cărțile consacrate scriitorului (de Nicolae Oprea, Sorina Sorescu, Lelia Nicolescu, Elvira Sorohan, Antonio Patraș); la Marin Sorescu, nu sunt înregistrate nici măcar toate cărțile autorului. Ar mai fi multe de spus. Actualizarea
Un of: bibliografiile by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12212_a_13537]
-
publicate în 2004 de Editura Știința-Arc în colecția "Literatura din Basarabia în secolul XX"), dar romancieri de vocație și de anvergură nu are mai mulți de doi sau trei (dacă îl socotim și pe ereticul Paul Goma). Viitorul unei literaturi regionaliste Între cele două extreme (poli sau antipozi) - Paul Goma și Ion Druță - unul cosmopolit și prooccidental, celălalt naționalist și (paradoxal) promoscovit, văd desfășurându-se celelalte avataruri ale romanului basarabean. Constantin Stere e sentimental și memorialistic în Smaragda Theodorovna, George Meniuc
Ieșirea în larg a romanului basarabean (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12353_a_13678]
-
Muntenia, Dobrogea și Moldova. Înclin să cred că, dacă nu s-au pierdut de tot, semnele culturale distinctive ale provinciilor istorice s-au estompat foarte mult, până la a fi inoperante estetic. Dacă poate exista o literatură nu doar regională ci regionalistă (una dialectală noi nu am avut decât sporadic), o critică regionalistă mi se pare un nonsens, atâta vreme cât una din menirile ei este să faciliteze dialogul valorilor, peste limitele provinciilor și chiar peste limitele militantismelor naționale. Discuția ar merita redeschisă (a
Există o critică regională? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11540_a_12865]
-
au pierdut de tot, semnele culturale distinctive ale provinciilor istorice s-au estompat foarte mult, până la a fi inoperante estetic. Dacă poate exista o literatură nu doar regională ci regionalistă (una dialectală noi nu am avut decât sporadic), o critică regionalistă mi se pare un nonsens, atâta vreme cât una din menirile ei este să faciliteze dialogul valorilor, peste limitele provinciilor și chiar peste limitele militantismelor naționale. Discuția ar merita redeschisă (a mai fost purtată), din moment ce s-a putut observa un paradoxal fenomen
Există o critică regională? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11540_a_12865]
-
atât în România, cât și în Basarabia. Interesant în 1973 prin conflictele mocnite și prin dezvăluirile lui, Unchiul din Paris e astăzi vetust. Aureliu Busuioc e un prozator meritoriu pentru etapa reformatoare ce urmează realismului socialist. Fără a fi un regionalist, e un scriitor basarabean de importanță regională semnificativă. Dar nu mai mult decât atât.
Un romancier basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11748_a_13073]
-
pe larg în ediția citată de Opere I, 1987). Un document ce ar merita analizat pe îndelete e scrisoarea polemică de răspuns, adresată susținătorilor bucovineni ai Lepturariului lui Aron Pumnul, contestatari ai Crestomației cipariene (p. 458-470). E deopotrivă un conflict regionalist, ce implică valorile acceptate, versiunile filologice ale textelor și cercurile de influență didactică ale celor două antologii. Stela Toma, editoare a Psaltirii lui Coresi (1976), a Istoriei ieroglifice (1973) și a Hronicului... cantemirian (I-II, 1999-2000), realizează cu mari eforturi
Un savant de secol XIX by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10558_a_11883]
-
îi privesc pe moldoveni ca pe niște invadatori enervanți. În sfîrșit, moldovenii fac haz la ei acasă de tot ceea ce li se pune în spate, fiind singurii care au o atitudine fundamental pozitivă asupra coeziunii naționale. Apropo de aceste prostii regionaliste: înainte de unirea lui Cuza, moldovenii, boieroși și culți, aveau o părere proastă despre incultura și lipsa de civilizație a regățenilor. De altfel, după Unire, Bucureștiul a fost literalmente colonizat de reprezentanții elitei Moldovei. O deplasare care a sărăcit pentru moment
Oala sub presiune by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10004_a_11329]
-
gândirii ultimilor decenii. Conform unor opinii divergențe, postmodernul semnifică astfel fie o pierdere a subecitivității, fie o revenire la această; sfțrșitul noului sau mai noul; retragerea avangardei sau o avangardă contemporană: fie o antiestetica, fie o nouă estetică; o concepție regionalista sau globală; o logică culturală a «capitalismului întârziat» sau opoziția față de el etc. "<footnote "... le post-modernisme se constitue-t-il comme quelque chose de radicalement nouveau, ou est-il plutôt l'expression radicalisée du moderne? Leș réponses offertes ont marqué la multiplicité typologique
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
caracteristicile celor două școli de pictură, fără excese și fără falsificări născute din lecturi voluntariste, rămîne cea de-a treia , pe care, de fapt, d-na Ruxandra Ionescu a și pus-o în practică. Fără sentimentalism, dar și fără crispări regionaliste, expoziția a fost concepută că un dialog firesc, purtat cînd în coduri asemănătoare, cînd în perspective diferite, așa cum decurge el din însăși ordonarea lucrărilor și din încadrarea lor în timp. Construită după criterii oarecum exterioare, logice și didactice în aceeași
Confruntări româno-belgiene by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18073_a_19398]
-
a fost conducătorul de fapt al țării, mai puternic fiind decît chiar regele Ferdinand, a procedat prin nesocotirea indicațiilor condiționate ale Conferinței de la Paris. Dl. Sorin Alexandrescu numește asta, pe drept, "cecitatea" lui Brătianu. El a refuzat, cu superbie, autonomia regionalista, înfăptuind repede (prea repede) centralizarea integrală a țarii prin legi, reforme, legea învățămîntului din 1922, instituții. E adevărat, crede autorul nostru, prin această "cecitate" s-a înfăptuit unificarea politică a țării, încît guvernarea liberală din 1922-1926, desi n-a fost
De la exegeza literară la cea istoriografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18068_a_19393]
-
vede? Încă și mai dificil de răspuns. Îmi pot imagina tot soiul de scenarii. O supraviețuire destul de amărâtă, de sărăcăcioasă și de izolată. O pierdere deplină a identității într-o universalitate apăsătoare. O abilă "descurcare" individualistă și localistă. Un joc regionalist cu amăgiri îndemânatice (pontic, central-european, balcano-levantin, estic?). Probabil încă vreo jumătate de duzină de opțiuni. Stagnarea momentană ("momentană" de peste 10 ani!!) pare tocmai un fel de evitare a oricărui scenariu de acest fel, pare o dorință de a păstra deschise
Virgil Nemoianu - UN FENOMEN PRIMEJDIOS - UNIFORMIZAREA LINGVISTICĂ ȘI CULTURALĂ by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/16282_a_17607]
-
Ne simțeam rădăcini adânci și ne gândeam cu stăruință la Ťșcoala ardeleană și latinistăť, la Budai-Deleanu, la Ion Codru Drăgușanu. Aceste rădăcini erau, desigur, foarte fizice, în sens geografic, fiindcă atitudinea noastră însemna de fapt în primul rând denunțarea prejudecății regionaliste" (op. cit., p. 512). Prin urmare, apărarea de o închistare regionalistă se produce nu prin apelul la valori europene dinafară, ci prin apelul la valori europene transilvănene. După cum, apărarea de închistarea în specific național nu se va produce prin apelul la
Tradiția cerchistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8423_a_9748]
-
Ťșcoala ardeleană și latinistăť, la Budai-Deleanu, la Ion Codru Drăgușanu. Aceste rădăcini erau, desigur, foarte fizice, în sens geografic, fiindcă atitudinea noastră însemna de fapt în primul rând denunțarea prejudecății regionaliste" (op. cit., p. 512). Prin urmare, apărarea de o închistare regionalistă se produce nu prin apelul la valori europene dinafară, ci prin apelul la valori europene transilvănene. După cum, apărarea de închistarea în specific național nu se va produce prin apelul la valori din Europa contemporană, ci prin invocarea unor posibile modele
Tradiția cerchistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8423_a_9748]
-
politice ale textului inaugural al Cercului: "Cînd, în primăvara anului 1943, a apărut manifestul Cercului Literar, ca un elogiu al spiritului de libertate, ca o reintegrare a generației tinere în românitatea de perspectivă universală, ruptă de nebuloasele conjuncturi politice și regionaliste, împrejurarea a fost socotită, în lumea literaturii propagandistice și a ortodoxismului pe de o parte, în lumea stîngei oprimate pe de altă parte, ca un act de semnificații politice". Tocmai contestarea politicului, reducția Cercului la sfera literaturii surprinde într-un
Cercul Literar între două manifeste by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7082_a_8407]
-
Paradoxal, învinuirile îndreptate asupra acestuia din direcția dreptei pot dobîndi, acum, în ochii noștri, dincolo de dorința de culpabilizare în tonuri aspre, semnificația unui memento. În egală măsură, cu toate că de pe poziții energic deosebite, atît cerchiștii care deplorau "nebuloasele conjuncturi politice și regionaliste", cît și naționaliștii ce vituperau "comunismul estetic" se pregăteau, subliminal, am zice, dar cu accente premonitorii certe, să intre în marele tunel al opresiunii comuniste. Iată ce mai afirma Negoițescu, în 1945. "Au trecut aproape doi ani de cînd, în
Cercul Literar între două manifeste by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7082_a_8407]
-
sau din grupările pe afinități. Adoptă împărțirea cunoscută pe epoci și pe genuri literare, ține cont de cele trei mari provincii istorice, chiar peste limitele admisibile. De prea multe ori, când e vorba de scriitori contemporani, Ion Rotaru pune subtitluri regionaliste, ca, de pildă: "Ion Lăncrănjan - un ardelean ardelean" (repetiția aparține criticului), iar ceva mai încolo - "Un oltean: Dinu Săraru". Alte asemenea accente regionaliste sunt numerose și, cel mai adesea, inutile. Un indiciu care revine frecvent, întotdeauna cu conotații negative, privește
Tristetea istoriei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8936_a_10261]
-
peste limitele admisibile. De prea multe ori, când e vorba de scriitori contemporani, Ion Rotaru pune subtitluri regionaliste, ca, de pildă: "Ion Lăncrănjan - un ardelean ardelean" (repetiția aparține criticului), iar ceva mai încolo - "Un oltean: Dinu Săraru". Alte asemenea accente regionaliste sunt numerose și, cel mai adesea, inutile. Un indiciu care revine frecvent, întotdeauna cu conotații negative, privește prolificitatea unui scriitor, penalizată de fiecare dată, fie că e vorba de D. R. Popescu, fie de alți scriitori, anunțați din subtitluri prin
Tristetea istoriei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8936_a_10261]
-
Mihai Zamfir Prezența lui Asachi în tabăra "poeților pașoptiști", în care majoritatea covîrșitoare erau munteni, se explică prin afinități elective netăgăduite, ca și prin spiritul operei asachiene: moldovean autentic - ba chiar regionalist, antiunionist spre sfîrșitul vieții -, Asachi se situează într-un frapant paralelism nu doar cu Heliade, ci și cu ceilalți poeți din grupul heliadesc. Atinge excelența în poezie și rămîne, primordial, poet; deși a mai scris proză și teatru, deși s-
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
În acest complex se varsă însă și ceea ce Adrian Marino numea „complexul Dinicu Golescu”. Interesant e faptul că Vartic însuși vădește, nu o dată, că nu s-a desprins de acest ultim complex, exteriorizîndu- l în mici aparteuri militante cu parti-pris-uri regionaliste, „ardeleniste” și „central-europene”, ca de exemplu în capitolul „Prusia” de la granița Kakaniei, de pus în relație cu eseurile post-habsburgice ale lui Kundera și Magris, ale lui Cornel Ungureanu și Livius Ciocârlie. Nostalgia Imperiului austroungar manifestată de filozoful născut la granița
Subteranele identității lui Cioran by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4606_a_5931]
-
anume secolul al XIX-lea românesc. Din care nu iese decât rar, înspre Secolul Luminilor (cu atât de frumoase împliniri în Transilvania), sau chiar înspre Evul Mediu, atunci când cercetarea o impune. Focalizarea asupra Transilvaniei nu presupune cantonarea într-o perspectivă regionalistă, ci, dimpotrivă, racordarea acesteia la peisajul întregii literaturi române. Cărțile, spune un înțelept dicton antic, au soarta lor, iar această soartă implică în primul rând circulația. În bibliotecile din Ardeal (și chiar din Ungaria) pe care le investighează Mircea Popa
Transilvania e o bibliotecă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5873_a_7198]
-
formă - inabilă... - de disimulare a unui complex provincial de inferioritate). Se proclama cîteodată „ardelean” cu strictă referire la ideea de temeinicie pe care gura lumii o atribuie mai degrabă românilor „intracarpatici” decît celor „extracarpatici”. De fapt, fără excese de „specifism” regionalist, nu făcea decît să-și recunoască felul de a fi și să-i aproximeze - mai în glumă, oricum nu foarte serios - o posibilă explicație biografico-geografică. Se înțelege din asemenea considerațiuni că și „țărănismul”, și „ardelenismul” lui Gheorghe Crăciun se cuvin
Talent și tenacitate Un crochiu biografico-stilistic by Ion Bogdan Lefter () [Corola-journal/Journalistic/3511_a_4836]
-
formarea unei personalități" (p. 572). Iar acest traseu formator, extrem de anevoios și de ezitant, relevă ,cel mai teribil spectacol al singurătății creatorului". Zeci de pagini de proiecte anoste, de schițe ce prefigurează nuvele sau romane, zeci de pagini de amintiri regionaliste, de exerciții de limbă română cu extrase din Creangă, de spicuiri și conspecte din presa literară (revista ,Viața românească" și G. Ibrăileanu se află la mare cinste), însemnări de critică teatrală ce se amestecă cu fragmente de proză, frământările de
A trăi pentru Rebreanu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11033_a_12358]