44 matches
-
de 22 decembrie 2009, și decizia luată de Consiliul de Miniștri la 25 octombrie 2010 de a cere Comisiei să analizeze cererea Serbiei. Aș dori să felicit Serbia în privința progreselor realizate în cadrul procesului de reformă. Aș sublinia faptul că dezvoltarea cooperării regionare rămâne o prioritate-cheie pentru UE și scopul acesteia este de a acționa ca un catalizator pentru reconciliere, buna vecinătate și contacte interpersonale sporite în Balcanii de Vest. Prin urmare, solicit Serbiei să adopte o abordare constructivă către o cooperare regională mai
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
eroziune (în formele vulcanice). Relieful deserturilor, relieful glaciar (montan și de calota), relieful periglaciar. Relieful litoral: procese, forme, tipuri de țărm. 5. Biogeografie. Factorii ecologici (abiotici, biotici) și rolul lor în distribuția latitudinala și altitudinala a organismelor vii. Arealul biogeografic. Regionarea biogeografica. Regiunea Holarctica. 6. Geografia solurilor Componentele și proprietățile solului. Răspândirea geografică a solurilor pe Glob. Profilul de sol. Solul că resursă naturală. Utilizarea și protecția solurilor. 7. Geografia mediului Factorii geoecologici. Tipuri de mediu și distribuția lor latitudinala (medii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172186_a_173515]
-
suprafețe de nivelare, piemonturi, terase, lunci; relieful glaciar carpatic, relieful vulcanic, vai carpatice transversale. Procesele geomorfologice actuale diferențiate pe treptele majore de relief: munți, podișuri și dealuri, câmpii. 2. Climă. Factorii genetici ai climei. Principalele caracteristici climatice: temperatura; precipitațiile; vântul. Regionarea climatică a teritoriului României. 3. Hidrografia. Apele subterane. Tipuri de izvoare și răspândirea lor. Configurația rețelei hidrografice și modul ei de organizare. Regimul scurgerii. Fluviul Dunărea (caracteristici hidrologice). Tipuri genetice de lacuri și repartiția lor teritorială. Marea Neagră. 4. Biogeografie. Succesiunea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172186_a_173515]
-
organizare. Regimul scurgerii. Fluviul Dunărea (caracteristici hidrologice). Tipuri genetice de lacuri și repartiția lor teritorială. Marea Neagră. 4. Biogeografie. Succesiunea zonelor și etajelor de vegetație în România (zona stepei, zona silvostepei, zona pădurilor nemorale, etajul pădurilor, etajul subalpin și etajul alpin). Regionarea biogeografica a României. Protecția și conservarea biodiversității în România. Parcurile naționale. Rezervațiile biosferei: Delta Dunării, Retezat și Rodna. 5. Solurile. Zonalitatea, intrazonalitatea și azonalitatea. Solurile din România: clase, tipuri și răspândirea lor. 6. Geografia mediului. Categorii de medii naturale în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172186_a_173515]
-
eroziune (în formele vulcanice). Relieful deserturilor, relieful glaciar (montan și de calota), relieful periglaciar. Relieful litoral: procese, forme, tipuri de țărm. 5. Biogeografie. Factorii ecologici (abiotici, biotici) și rolul lor în distribuția latitudinala și altitudinala a organismelor vii. Arealul biogeografic. Regionarea biogeografica. Regiunea Holarctica. 6. Geografia solurilor Componentele și proprietățile solului. Răspândirea geografică a solurilor pe Glob. Profilul de sol. Solul că resursă naturală. Utilizarea și protecția solurilor. 7. Geografia mediului Factorii geoecologici. Tipuri de mediu și distribuția lor latitudinala (medii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172538_a_173867]
-
suprafețe de nivelare, piemonturi, terase, lunci; relieful glaciar carpatic, relieful vulcanic, vai carpatice transversale. Procesele geomorfologice actuale diferențiate pe treptele majore de relief: munți, podișuri și dealuri, câmpii. 2. Climă. Factorii genetici ai climei. Principalele caracteristici climatice: temperatura; precipitațiile; vântul. Regionarea climatică a teritoriului României. 3. Hidrografia. Apele subterane. Tipuri de izvoare și răspândirea lor. Configurația rețelei hidrografice și modul ei de organizare. Regimul scurgerii. Fluviul Dunărea (caracteristici hidrologice). Tipuri genetice de lacuri și repartiția lor teritorială. Marea Neagră. 4. Biogeografie. Succesiunea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172538_a_173867]
-
organizare. Regimul scurgerii. Fluviul Dunărea (caracteristici hidrologice). Tipuri genetice de lacuri și repartiția lor teritorială. Marea Neagră. 4. Biogeografie. Succesiunea zonelor și etajelor de vegetație în România (zona stepei, zona silvostepei, zona pădurilor nemorale, etajul pădurilor, etajul subalpin și etajul alpin). Regionarea biogeografica a României. Protecția și conservarea biodiversității în România. Parcurile naționale. Rezervațiile biosferei: Delta Dunării, Retezat și Rodna. 5. Solurile. Zonalitatea, intrazonalitatea și azonalitatea. Solurile din România: clase, tipuri și răspândirea lor. 6. Geografia mediului. Categorii de medii naturale în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172538_a_173867]
-
le-a avut în antenție se numără:rolul climatic al reliefului României,clima anilor intrați în istorie 1906-1907,durta la sol a stratului de zăpadă în Moldova,inplicații ale unor parametri climatici în construcțiile și nu a ocolor nici problemă regionării climatice a părții estice a țării noastre. A întocmit monografiile geografice ale orașului Focșani,fostelor raioane Huși,Murgeni,Bârlad,ale regiunilor Galați și Iași și județului Vaslui. A colaborat la lucrările "Contribuții la istoria dezvoltării Universității din Iași" în periodata
Ion Gugiuman () [Corola-website/Science/325168_a_326497]
-
sud depozitele siluriene, cretacice și saramațiene au aceeași înclinație spre sud, de 1-1,5 m la distanța de 1 km. Condițiile seismice ale teritoriului sunt determinate de focarul Vrancea situat la o distanță de aproximativ 250 km de oraș. După regionarea seismică a Moldovei, Bălțiul se află în zona cu intensitatea maximă posibilă de 7 grade, frecvența cutremurelor de această magnitudine este 1 la 15 ani. În municipiul Bălți predomină cernoziomurile tipice moderat humifere, formate pe argile și luturi argiloase. Vegetația
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
comunei a fost bazat pe fondurile UE. Teritoriul administrativ al comunei Luncavița se află situat pe unitățile geomorfologice ale Dobrogei de Nord. Relieful este caracterizat de asocierea a trei subunități morfostructurale bine diferențiate: "Lunca Dunării", "Munții Măcinului" și "Podișul Niculițelului". Regionarea morfologică face ca relieful comunei să fie, în general, ușor vălurit, coborând în trepte de la peste 360 m, în sud, până aproape de nivelul mării, în nord. Culmile înalte de la sud de zona studiată (Depresiunea Luncavița) sunt reprezentate prin Dealul Mare
Comuna Luncavița, Tulcea () [Corola-website/Science/310831_a_312160]
-
Nume: POSEA Prenume: GRIGORE Data nașterii: 15 (12) octombrie 1928; Locul nașterii: Nehoiașu, jud. Buzău; Starea civilă: căsătorit, un fiu (Aurora; Cristian) Funcția: • profesor universitar; Principalele domenii de interes: Relieful României, terase, piemonturi, pedimente, glacisuri, depresiuni, geografia munților, geografia câmpiilor, regionarea geografică, geomorfologie aplicată, relieful și mediul înconjurător, văile transversale, Geografia României, geopolitica, vulcanism environement, geografie didactică, preuniversitară. Studii: Titluri științifice Specializări Titluri didactice Funcții didactice - științifice și administrative Activitatea editorială Apartenență la societăți științifice Activitatea didactică Cursuri tipărite Laboratoare și
Grigore Posea () [Corola-website/Science/315565_a_316894]
-
pentru grădini irigate. Factorii restrictivi principali ai capacității productive a solurilor sunt: eroziunea, excesul de umiditate, procesele de sărăturare a solurilor pe dealurile Ciuluc-Soloneț (Sângerei), dehumificarea, compactarea secundară etc. Stepa Bălțului reprezintă o regiune de protostepă, înconjurată de silvostepă. Conform regionării geobotanice, Stepa Bălțului, în linii generale, coincide cu districtul Stepei Bălțului de păiuș-negară, în cadrul căruia se evidențiază două raioane: 1) al protostepelor și stepelor propriu-zise (Drochia); 2) al stepelor propriu-zise și luncilor halofite (Ciuluc).Ursu A. Raioanele pedogeografice și particularitățile
Stepa Bălților () [Corola-website/Science/310928_a_312257]
-
ce poate fi comparată cu cele geologice sau pedologice, de exemplu, atunci când sunt redate în culori. Harta generală a expunerii terenurilor la risc se bazează pe parcugerea câtorva etape: analiza potențialului morfodinamic, analiza proceselor geomorfologice și reprezentarea cartografică a acestora, regionarea morfodinamicii și factorilor de control ai acesteia și realizarea hărții expunerii la risc prin stabilirea în etapele anterioare a legendei. Regionarea factorilor de risc, a proceselor geomorfologice actuale și factorilor morfodinamici se realizează în etapa preliminară. Harta are la bază
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
la risc se bazează pe parcugerea câtorva etape: analiza potențialului morfodinamic, analiza proceselor geomorfologice și reprezentarea cartografică a acestora, regionarea morfodinamicii și factorilor de control ai acesteia și realizarea hărții expunerii la risc prin stabilirea în etapele anterioare a legendei. Regionarea factorilor de risc, a proceselor geomorfologice actuale și factorilor morfodinamici se realizează în etapa preliminară. Harta are la bază metodele arealelor și a hașurilor, presupunând includerea unui volum bogat de informație structurată în hărți analitice cum ar fi procesele actuale
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
solurilor luvice și albice precum și pe unele areale, la formarea erodisolurilor sau a solurilor desfundate. În ceea ce privește solurile salinizate (datorită depozitelor salifere-marne salinizate) acestea au o răspândire limitată, în depresiunea de contact Hârlău-Cotnari (mai ales pe șesurile Ceplenița și Cotnari). IX. REGIONAREA FIZICO-GEOGRAFICĂ În urma evoluției îndelungate, a fragmentării și modelării diferențiate a reliefului, în bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari s-au individualizat mai multe subunități geografice cu trăsături proprii; unele înalte, masive, cu pregnant caracter structural (platourile structurale
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
și U.E., dar de dominanță a intereselor militare americane. Africa arabofonă în schimb, este un domeniu de emergență către U.E. sub aspect economic, însă în registrul relațiilor militare, este împărțit între interesele de securitate ale S.U.A., Rusiei și U.E. Pentru regionarea politico-geografică a spațiului arabofon am propus un proiect bazat pe patru categorii ierarhico-taxonomice, în care unitățile de ordinul I sunt cele două mari ansambluri regional-continentale (Asia arabă și Africa arabofonă), ce cuprind patru regiuni de ordinul II (regiunea peninsulei arabe
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
com.Șipote). În 1925, Gh. Munteanu-Murgoci își exprima opinia asupra originii tectono-erozive a acestei regiuni. Printre cercetătorii perioadei interbelice se remarcă Mihai David, primul geomorfolog care a studiat Podișul Moldovei; printre altele, în 1920,M. David a făcut o primă regionare a acestei părți a teritoriului țării noastre. Probleme care interesează întreaga zonă a Câmpiei colinare a Jijiei sunt abordate și de V. Mihăilescu (1922-1936). Un alt geograf de prestigiu al României, V.Tufescu, a studiat și unele aspecte fizicogeografice ale
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
sprijinul sistematizării teritoriului comunei Șipote a fost elaborată în 1978, de Maria Schram, M.Pantazica, I.Ungureanu :, ,Contribuții la studiul geohidromorfologic al teritoriului comunei Șipote, județul Iași”, în care se prezintă si o hartă geomorfologică, precum și o hartă a regionării terenurilor după gradul de stabilitate. ( Harta nr.3) Cercetările climatologice Dacă până la al Doilea Război Mondial au fost publicate numai studii cu caracter general asupra climei din Câmpia colinară a Jijiei, după 1950, cercetarea s-a făcut și în studii
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Câmpia colinară a Jijiei si inclusiv din zona studiată revine lui I. Gugiuman și V.Chiriac (1956), precum si El.Erhan (1960,1962, 1963, 1965, 1968) . Lucrarea elaborata de I.Donisă (1974) reușește să treacă în revistă, printre altele,tipologiile regionărilor climatice realizate pentru teritoriul României. Problemele climatice oferite de Câmpia colinară a Jijiei, ce include și teritoriul comunei Șipote au fost abordate și de M. Apetrei și N. A. Roman . Cercetările hidrologice si hidrogeologice În 1943, I. Gugiuman a studiat cauzele
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
studiu realizat în sprijinul sistematizării teritoriului comunei Șipote a fost realizat în anul 1978 de cercetătorii ieșeni: M.Schram,M. Pantazică, I.Ungureanu în lucrarea, ,Contribuții la studiul geohidromorfologic al teritoriului comunei Șipotejud.Iași”. Studiul cuprinde și o hartă a regionării hidrogeologice a teritoriului comunei Șipote . Cercetările biogeografice Lipsa unor studii care să se refere în mod special la zona Șipote se explică prin faptul că vegetația și fauna de aici sunt puțin spectaculoase. Lucrările de sinteză la nivel teritorial (jud.
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
apoi: A.ProcopianuProcopovici(1902), care a elaborat, ,Harta generală pentru vegetațiunea Țărilor dacice”, P.Enculescu (1938),cu, ,Harta zonelor de vegetație a României”, în care este evidențiată strânsa legătură dintre vegetație și celelalte învelișuri geografice. T. Săvulescu a elaborat o regionare a vegetației pe baza corelării strânse cu clima. În 1941, M.Răvăruț elaborează teza de doctorat:, ,Flora și vegetația județului Iași”. V.Butnaru, în 1959, într-un studiu asupra solurilor din regiunea Belceștișipote,realizează o privire de ansamblu asupra cadrului
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
aspecte ale vegetației din regiunea respectivă. În monografia geografică a județului Iași (,,Județul Iași ”,1972) realizată de I. Șandru, V.Băcăuanu și Al.Ungureanu găsim informații și asupra vegetației și faunei din zona Șipote, aici fiind caracteristică vegetația de silvostepă. Regionarea făcută în tratatul de, ,Geografie a României” (vol.I, 1983) plasează zona studiată în regiunea fitogeografică central-europeană, provincia est-carpatică, subprovincia podolico- moldavă și districtul Podișul Moldovei. Cercetările asupra solurilor Asupra solurilor din regiunea Șipote există o lucrare care se referă
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Acestea se alimentează din apele nivale și pluviale, mai ales primăvara și la începutul verii, din afluența straturilor acvifere limitrofe situate la altitudini mai mari și din aportul antropic al apelor menajere și al celor utilizate la grădinărit. Pe harta regionării hidrogeologice a teritoriului localității Șipote se disting următoarele unități hidrogeologice: I. Unitatea apelor freatice înmagazinate în nisipuri,nisipuri argiloase și luturi nisipoase aluvio- coluviale din complexul teraselor și al glacisurilor de racord este localizată pe stânga Miletinului în dealurile Schinăria
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Ed.Acad.R.S.R., București. BARBU N. (1984), Considérations pédogéographiques générales sur les Carpates Roumaines, Rev.roum.de géol., géoph. et géogr., t.28, București. BARBU N. (1984), Considerații geografice asupra "Sistemului român de clasificare a solurilor", Terra nr.3. BARBU N. (1985), Regionarea pedogeografică a Podișului Moldovenesc, St.și cercet., sr.geogr., t.XXXII. BARBU N. (1987), Geografia solurilor României, Centr.de multipl. Univ.Iași (225 p.). BARBU N. (1988), Regionarea pedogeografică a teritoriului României, Terra, nr.2. BARBU N. (1988), Les unités
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Sistemului român de clasificare a solurilor", Terra nr.3. BARBU N. (1985), Regionarea pedogeografică a Podișului Moldovenesc, St.și cercet., sr.geogr., t.XXXII. BARBU N. (1987), Geografia solurilor României, Centr.de multipl. Univ.Iași (225 p.). BARBU N. (1988), Regionarea pedogeografică a teritoriului României, Terra, nr.2. BARBU N. (1988), Les unités pédogéographiques de la Roumanie, Rev.roum.de géol., géoph. et géogr., t.32. BARBU N. (1988), 100 de ani de la nașterea lui Simion Mehedinți, Lucr.Sem. Geogr. "D.Cantemir
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]