45 matches
-
situat între 46ș35’ - 46ș50’ latitudine N și 27ș52’ - 28ș02’ longitudine E. În trasarea limitelor hidro-morfologice ale acestei unități naturale, interferențe de ansamblu ale condițiilor fizico-geografice induc unele dificultăți, dar linia cumpenelor de apă poate contura totuși o personalitate distinctă. În conformitate cu regionarea fizico-geografică menționată, se pot semnala următoarele diviziuni naturale învecinate: • Depresiunea Huși - la est; • Dealurile Fălciului - la sud-est; Culoarul Bârladului - la sud; • Culmile mai înalte ale dealurilor ce despart bazinul Lohan de cel al Crasnei (Dealul Vinețești, Dealul Berbeceni, Dealul Cimitirului
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
5. Chirita C.D. - Pădurile României, Ed. Acad. R.S.R. 1981 ... 6. Constantinescu N. - Conducerea arboretelor, vol. II 1976 ... 7. Damian J. - Împăduriri, Ed. Didactica și pedagogica, 1978 ... 8. Dinu V. Pădurea - Apa - Mediul înconjurător, 1974 ... 9. Donita N. + colectiv - Zonarea și regionarea ecologica a pădurilor - 1980 ... 10. Giurescu C. Istoria pădurii românești ... 11. Giurgiu V - Conservarea pădurilor, Ed. Ceres - 1978 ... 12. Giurgiu V. - Biometria arborilor și arboretelor din România - 1972 ... 13. Giurgiu V. - Amenajarea pădurilor cu funcții multiple, Ed. Ceres - 1982 ... 14
AMENAJAMENT SILVIC din 18 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296021]
-
migration distance in the agile frog (Rana dalmatina) in a floodplain, Archiv fur Hydrobiologie, 142 (3), pp: 343-352 Posea G., 2006 - Geografia Fizică a României, Ed. Fundației România de mâine, ed. II, București Posea G. and Badea L., 1984 - România, regionare geomorfologică, Editura Științifică și Enciclopedică, București Proiectul "Enhancing conservation efforts in the bat diversity hotspot of South-Western România", implementat de Centrul pentru Cercetarea și Conservarea Liliecilor, cu Grupul Myotis pentru Conservarea Liliecilor, finanțat de Columbus Zoo & Aquarium, în perioada 2018-2019
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
Capitolul 5 Regionarea politico-geografică și geopolitică a spațiului arab 5.1. Principii, criterii și parametri de regionare Individualizarea unităților teritoriale suprastatale cu trăsături de comuniune ale genezei, evoluției și caracteristicilor diferitelor elemente ale cadrului politico geografic, reprezintă unul dintre dezideratele întreprinderii de față
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
Capitolul 5 Regionarea politico-geografică și geopolitică a spațiului arab 5.1. Principii, criterii și parametri de regionare Individualizarea unităților teritoriale suprastatale cu trăsături de comuniune ale genezei, evoluției și caracteristicilor diferitelor elemente ale cadrului politico geografic, reprezintă unul dintre dezideratele întreprinderii de față și presupune aplicarea unui set de principii, criterii și proceduri de lucru, menite a
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
cadrului politico geografic, reprezintă unul dintre dezideratele întreprinderii de față și presupune aplicarea unui set de principii, criterii și proceduri de lucru, menite a conduce la configurarea proiectului tipologic și taxonomic de bonitare a spațiului politico-geografic arab. A. Principiile de regionare Stabilirea unităților politico-geografice regionale pe baza caracteristicilor comune ale elementelor lor componente, ține cont de principiul unicității, ca principiu general de regionare folosit în științele geografice și aplicabil și în domeniul geografiei politice. Într-adevăr, elementele cadrului politico geografic și
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
menite a conduce la configurarea proiectului tipologic și taxonomic de bonitare a spațiului politico-geografic arab. A. Principiile de regionare Stabilirea unităților politico-geografice regionale pe baza caracteristicilor comune ale elementelor lor componente, ține cont de principiul unicității, ca principiu general de regionare folosit în științele geografice și aplicabil și în domeniul geografiei politice. Într-adevăr, elementele cadrului politico geografic și geopolitic, precum și componentele registrului geostrategic prezintă, după cum am văzut în capitolele anterioare, particularități diferențiate spațial, ale căror integrare în limitele acelorași unități
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
cu monarhiile peninsulei arabe, integrate prioritar în cadrul structurilor regionale din Golful Persic (Consiliul de Cooperare al Golfului ș.a.) și cu relații economice preponderente cu spațiul Asiei orientale. Această realitate atestă obiectivitatea unui alt principiu pe care ne bazăm demersul de regionare politicogeografică și anume principiul omogenității, în virtutea căruia unitățile-unicat pe care ne propunem să le stabilim trebuie să aibă valorile și caracteristicile parametrilor luați în calcul, cât mai puțin diferențiate în interiorul “unicatului” regional. În baza acestui principiu pot fi identificate o
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
majoritatea elementelor în cauză sunt relativ similare: modul de constituire a teritoriului statal, tipologia frontierelor, modelul politicoadministartiv, prioritățile de integrare regională, orientarea spațială a opțiunilorstrategico-economice șistrategicomilitare. Totodată, derivat din coroborarea primelor două principii enumerate, avem în vedere în procesul de regionare principiul comunității teritoriale, pentru stabilirea unităților spațiale caracterizate prin integralitate teritorială, respectiv mari ansambluri politico-geografice cu continuitate spațială, nefragmentate de bariere naturale, așa cum sunt cele două componente majore ale spațiului arabofon - arealul arabo-asiatic și arealul arabo-african. Pe lângă cele trei principii
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
teritoriale, pentru stabilirea unităților spațiale caracterizate prin integralitate teritorială, respectiv mari ansambluri politico-geografice cu continuitate spațială, nefragmentate de bariere naturale, așa cum sunt cele două componente majore ale spațiului arabofon - arealul arabo-asiatic și arealul arabo-african. Pe lângă cele trei principii statice de regionare amintite, am ținut cont și de dinamica proceselor ce au loc în spațiul politico-geografic arabofon și care conferă alura și profilul funcțional al diferitelor unități teritoriale. Așadar, principiul funcționalității este responsabil de obligația noastră de a identifica ansamburi politicogeografice specializate
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
și arii periferce cu caracter marginal, precum aria arabofonă mixtă din Cornul Africii sau arii periferice intermediare, după modelul arealului arabo mediteraneean de pe bordura nordică a Africii (vezi Cap. 3.3.3. Lumea arabă - un “continent intermediar”). B. Criteriile de regionare utilizate Particularizarea concretă a principiilor enunțate mai sus configurează ansamblul criteriilor de regionare în baza cărora s-a următit “bonitarea” efectivă a domeniului arabofon. Un primcriteriu avut în vedere este criteriul genetic și evolutiv, care, în virtutea principiului funcționalității, individualizează unități
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
sau arii periferice intermediare, după modelul arealului arabo mediteraneean de pe bordura nordică a Africii (vezi Cap. 3.3.3. Lumea arabă - un “continent intermediar”). B. Criteriile de regionare utilizate Particularizarea concretă a principiilor enunțate mai sus configurează ansamblul criteriilor de regionare în baza cărora s-a următit “bonitarea” efectivă a domeniului arabofon. Un primcriteriu avut în vedere este criteriul genetic și evolutiv, care, în virtutea principiului funcționalității, individualizează unități spațiale ale căror trăsături comune sau asemănătoare, derivă din similitudinile genezei și evoluției
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
individualizează ca o unitate caracterizată prin valori apropiate ale acelorași parametri: rate ridicate similare ale conflictualității, ponderi extrem de reduse ale investițiilor de capital, ale fluxurilor comerciale și ale asistenței militare străine primite. Una dintre fațetele cele mai delicate în domeniul regionării teritoriale este problema limitelor unităților (regiunilor) identificate. În cazul demersului de față, acest aspect își pierde însă o parte din încărcătura problematică menționată, întrucât nivelul taxonomic elementar cu care lucrăm este cel al entităților statale, care beneficiază de limite politico-administrative
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
cu menținerea unui numitor cât mai comun al particularităților elementelor-reper ale statelor ce alcătuiesc unitatea spațială în cauză. Pentru respectarea acestor exigențe de stabilire cât mai coerentă a limitelor, avem în vedere două criterii inseparabile și indispensabile oricărui demers de regionare: criteriul corologic și criteriul discontinuității relative a componentelor din spațiul politico-geografic. Criteriul chorologic vine ca o normă de aplicare a principiului comunității teritoriale, ce permite identificarea unităților teritoriale compacte, ce acoperă suprafețe bine definite, fără discontinuități teritorial geografice. Pe baza
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
central-nordică și cea sudică (yemenito-omaneză) a peninsulei arabe, dintre arealul levantino-iordanian și cel mesopotamian (irakian) a regiunii circumisraeliene sau limita dintre subunitatea est-sahariană (ciadiano-sudaneză) și subunitatea Eritreanosomaleză din cuprinsul ariei arabofone mixte est-africane. C. Parametrii de referință și procedeele de regionare folosite Pentru operarea criteriilor de regionare specificate la punctul B., au fost luate în calcul un număr de șase elemente de referință ale cadrului politico-geografic (parametri reper), utilizați drept “materie primă” de lucru pentru aplicarea criteriilor respective și anume: - direcția
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
peninsulei arabe, dintre arealul levantino-iordanian și cel mesopotamian (irakian) a regiunii circumisraeliene sau limita dintre subunitatea est-sahariană (ciadiano-sudaneză) și subunitatea Eritreanosomaleză din cuprinsul ariei arabofone mixte est-africane. C. Parametrii de referință și procedeele de regionare folosite Pentru operarea criteriilor de regionare specificate la punctul B., au fost luate în calcul un număr de șase elemente de referință ale cadrului politico-geografic (parametri reper), utilizați drept “materie primă” de lucru pentru aplicarea criteriilor respective și anume: - direcția spațială dominantă de relaționare complexă a
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
local (Somalia, Sudan, Eritrea, Mauritania, Teritoriile Palestiniene, Sahara Occidentală) - vezi Tabelul nr. 117 și fig. 177 de la Cap. 4.3.2. Lumea arabă în geostrategia principalilor centri de putere - o geografie a intereselor strategice economice și militare. Metodologia de realizare a regionării în baza celor șase parametri de referință menționați, a cuprins trei procedee de lucru, respectiv procedeul suprapunerii hărților tematice, procedeul primațialității elementului dominant și procedeul repetării complexelor caracteristice. Individualizarea subdiviziunilor (unităților spațiale de rangurile II și III) din cadrul Asiei arabe
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
și U.E., dar de dominanță a intereselor militare americane. Africa arabofonă în schimb, este un domeniu de emergență către U.E. sub aspect economic, însă în registrul relațiilor militare, este împărțit între interesele de securitate ale S.U.A., Rusiei și U.E. Pentru regionarea politico-geografică a spațiului arabofon am propus un proiect bazat pe patru categorii ierarhico-taxonomice, în care unitățile de ordinul I sunt cele două mari ansambluri regional-continentale (Asia arabă și Africa arabofonă), ce cuprind patru regiuni de ordinul II (regiunea peninsulei arabe
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
solurilor luvice și albice precum și pe unele areale, la formarea erodisolurilor sau a solurilor desfundate. În ceea ce privește solurile salinizate (datorită depozitelor salifere-marne salinizate) acestea au o răspândire limitată, în depresiunea de contact Hârlău-Cotnari (mai ales pe șesurile Ceplenița și Cotnari). IX. REGIONAREA FIZICO-GEOGRAFICĂ În urma evoluției îndelungate, a fragmentării și modelării diferențiate a reliefului, în bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari s-au individualizat mai multe subunități geografice cu trăsături proprii; unele înalte, masive, cu pregnant caracter structural (platourile structurale
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Ed.Acad.R.S.R., București. BARBU N. (1984), Considérations pédogéographiques générales sur les Carpates Roumaines, Rev.roum.de géol., géoph. et géogr., t.28, București. BARBU N. (1984), Considerații geografice asupra "Sistemului român de clasificare a solurilor", Terra nr.3. BARBU N. (1985), Regionarea pedogeografică a Podișului Moldovenesc, St.și cercet., sr.geogr., t.XXXII. BARBU N. (1987), Geografia solurilor României, Centr.de multipl. Univ.Iași (225 p.). BARBU N. (1988), Regionarea pedogeografică a teritoriului României, Terra, nr.2. BARBU N. (1988), Les unités
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Sistemului român de clasificare a solurilor", Terra nr.3. BARBU N. (1985), Regionarea pedogeografică a Podișului Moldovenesc, St.și cercet., sr.geogr., t.XXXII. BARBU N. (1987), Geografia solurilor României, Centr.de multipl. Univ.Iași (225 p.). BARBU N. (1988), Regionarea pedogeografică a teritoriului României, Terra, nr.2. BARBU N. (1988), Les unités pédogéographiques de la Roumanie, Rev.roum.de géol., géoph. et géogr., t.32. BARBU N. (1988), 100 de ani de la nașterea lui Simion Mehedinți, Lucr.Sem. Geogr. "D.Cantemir
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
com.Șipote). În 1925, Gh. Munteanu-Murgoci își exprima opinia asupra originii tectono-erozive a acestei regiuni. Printre cercetătorii perioadei interbelice se remarcă Mihai David, primul geomorfolog care a studiat Podișul Moldovei; printre altele, în 1920,M. David a făcut o primă regionare a acestei părți a teritoriului țării noastre. Probleme care interesează întreaga zonă a Câmpiei colinare a Jijiei sunt abordate și de V. Mihăilescu (1922-1936). Un alt geograf de prestigiu al României, V.Tufescu, a studiat și unele aspecte fizicogeografice ale
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
sprijinul sistematizării teritoriului comunei Șipote a fost elaborată în 1978, de Maria Schram, M.Pantazica, I.Ungureanu :, ,Contribuții la studiul geohidromorfologic al teritoriului comunei Șipote, județul Iași”, în care se prezintă si o hartă geomorfologică, precum și o hartă a regionării terenurilor după gradul de stabilitate. ( Harta nr.3) Cercetările climatologice Dacă până la al Doilea Război Mondial au fost publicate numai studii cu caracter general asupra climei din Câmpia colinară a Jijiei, după 1950, cercetarea s-a făcut și în studii
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Câmpia colinară a Jijiei si inclusiv din zona studiată revine lui I. Gugiuman și V.Chiriac (1956), precum si El.Erhan (1960,1962, 1963, 1965, 1968) . Lucrarea elaborata de I.Donisă (1974) reușește să treacă în revistă, printre altele,tipologiile regionărilor climatice realizate pentru teritoriul României. Problemele climatice oferite de Câmpia colinară a Jijiei, ce include și teritoriul comunei Șipote au fost abordate și de M. Apetrei și N. A. Roman . Cercetările hidrologice si hidrogeologice În 1943, I. Gugiuman a studiat cauzele
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
studiu realizat în sprijinul sistematizării teritoriului comunei Șipote a fost realizat în anul 1978 de cercetătorii ieșeni: M.Schram,M. Pantazică, I.Ungureanu în lucrarea, ,Contribuții la studiul geohidromorfologic al teritoriului comunei Șipotejud.Iași”. Studiul cuprinde și o hartă a regionării hidrogeologice a teritoriului comunei Șipote . Cercetările biogeografice Lipsa unor studii care să se refere în mod special la zona Șipote se explică prin faptul că vegetația și fauna de aici sunt puțin spectaculoase. Lucrările de sinteză la nivel teritorial (jud.
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]