211 matches
-
noi coordonate universale ale gloriei în artă sub binefăcătoarea influență a unei linii fundamentale trasate în timp de repere artistice de importanța Haricleei Darclée și a Marianei Nicolesco. Stephan Poen este medic fonilatru stabilit la Roma, cercetător în muzicologie, soțul regretatei mezzosoprane Elena Cernei.
Festivalul Darclée by Stephan Poen () [Corola-journal/Journalistic/11327_a_12652]
-
Cred că Dragoș Bucurenci are în minte modele democratice în care stânga poate avea un “glas”!! NU!? Ca să încerc un răspuns la comentariul dvs., de-aia a scris articolul: a simțit că Parlamentul se comportă că fosta (și de unii regretată) Mare Adunare Națională. Nu trebuie să îi iau eu apărarea, dar mă enervează suită de articole care o tot dau înainte cu chestii de genul: au fost respectate procedurile, e un exercitiu democratic etc. Cadrul poate vi se pare democratic
Siluirea Constitutiei din respect pentru Constitutie by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82981_a_84306]
-
de a scrie. Cu o excepție, n-a scris nimic. În afara excelentelor interviuri din Dilemă anilor din urmă. Țîța era un povestitor înnăscut. Istoriile ei, cu oameni celebri sau cu anonimi, cu trecutul Bucureștiului pe care il stăpînea cum numai regretată noastră colega, Andriana Fianu, o mai făcea, cu pitorești evenimente literare, erau captivante. Avea o memorie, îndeosebi a amănuntului, fără egal. Dacă citise o dată o carte, n-o mai uita. Pe vremea cînd scriam studiul despre Sadoveanu, am avut multe
Tita by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14811_a_16136]
-
merite, iar căpeteniilor lui longevivi li se acordă spațiu prioritar la televiziune, ca să ne învețe cum să gândim - istoricește. A deschide televizorul și a nu-i întâlni - cum să le spunem? - pe d-nii Niculescu-Mizil, Cioară, Burtică, pe Adrian Păunescu, după regretata plecare dintre noi a lui Ion Gheorghe Maurer, Ilie Verdeț, iar mai demult a energicului general Nicolski - nu se cunosc motivele pentru care acesta a păstrat tăcerea - produce inconfortul așteptării înșelate. Dar poate că nici unul dintre ei n-a bătut
Bătaia la români by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15061_a_16386]
-
scrisori strict ocazionale, însă, pe care Soarta mi le hărăzi tocmai mie, poartă marca acelei nobleți, pe care franțuzul o numește La patte du lion. Nu ne-am cunoscut, pro-priu-zis, niciodată. Legătura avea să ne-o facă, fără voia noastră, regretata Andriana Fianu de la România literară, - cea mai bună prietenă din țară a lui Petru Dumitriu, - după ce apăruse în revistă articolul amintit. Prima scrisoare a fost trimisă din Metz la 2 iulie 1996: Dragă Constantin Țoiu, ți-am citit cu mult
Petru Dumitriu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15134_a_16459]
-
scria Monica Pillat, îl individualizează puternic în poezia română actuală. Editarea unei selecții din scrierile sale de sertar, intitulate Terfelogul (în- tr-un interviu cu Ileana Verzea, publicat în 1999 în revista "Lupta" de la Paris, al cărei unic redactor a fost regretata lui soție, Antonia Constantinescu, scriitorul spunea că s-au adunat cam 2000 de pagini) ar releva complexa personalitate a lui Daniel Constantin-Dan Constantinescu-Daniel Boc etc., admirabil prin rectitudine morală, cît și prin profunzime și originalitate de expresie. Și ca document
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13728_a_15053]
-
religios la Eminescu”. Cu mulțumirea de a o fi avut alături la eveniment pe prietena noastră prof. Mariana Cernea și cu emoția de fi putut vorbi de la microfonul Galei și despre Bucovina, și despre extraordinara ziaristă Maria Toacă, și despre regretata Dany Madlen Zărnescu, prima artistă plastică profesionistă cu o expoziție personală la Cernăuți, a cărei “Cruce” ne luminează cartea premiată, încheiem scurta noastră relatare, dând cuvântul dlui Benone Neagoe, cu fragmente din calda, bogata prezentare a lucrărilor premiate. (Doina Cernica
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94360_a_95652]
-
când noile montări cu Regele moare și Rinocerii reprezintă adevărate triumfuri ale sezonului teatral, este salutară apariția acestui mic volum, scris într-un stil percutant, fără patimă, dar cât de pasionant!". Cartea semnată de fiica lui Eugčne Ionesco și dedicată regretatei Irina Nicolau a avut ca punct de pornire intenția Gabrielei Adameșteanu de a realiza în iarna anului 2002 un interviu cu Marie-France Ionesco (a se vedea, în acest sens, suplimentul "22 literar", nr. 29/3-9 septembrie 2002). Între timp apărând
Călătorind prin Ionesquie by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12144_a_13469]
-
roman avangardist din 1943. În schimb, nu pot spune peste câte romane am dat în dicționar despre care nu am știut nimic! Cine sunt autorii acestei performanțe bibliografice și care sunt intervalele lor istorice de aplicație? Mircea Popa (pentru 1705-1899), regretata Elena Stan (pentru anii 1900-1919), Doina Modola, Aurel Sasu și Mariana Vartic (1920-1944), Ion Istrate (1945-1964), Valentin Tașcu (1965-1980), cărora li s-au adăugat Ioan Milea și prea repede dispărutul Augustin Pop (pentru perioada 1981-1989, bibliografiată de întregul colectiv). O
Un monument dedicat romanului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12184_a_13509]
-
poposit la unele institute Goethe și centre culturale germane din țară. Tot Aglajiei, anul trecut, Centrul Cultural German din Timișoara împreună cu fundația Triade i-a consacrat un simpozion soldat și cu editarea unui volum bibliofil cu texte de și despre regretata autoare, o expoziție de texte inedite Geschenke (cadouri) ilustrate de gravurile în lemn semnate de Jean Jacques Volz și traduse în română de Nora Iuga. Cu aceeași ocazie teatrul Odeon din București, care a pus în scenă primul roman al
Marea dereticată, șosetele închiriate și Doamna Untură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12502_a_13827]
-
Bucovină, de la Gura Humorului, Suceava loc încărcat cu tradiții, obiceiuri, dar și spiritualitate! Laureat la numeroase festivaluri de gen cu trofee și premii întâi dintre care amintim Trofeul Festivalului Mamaia 2008 și premiul 1 la concursul Moștenitorii - Tezaur Folcloric alături de regretata Mărioara Murărescu! Oana Tomoioagă și Șerban Horj formează un cuplu muzical care reprezintă esența cântecului autentic maramureșan. Oana, originară din comuna Moisei județul Maramureș, este absolventă a prestigiosului Colegiu național de muzică “Dinu Lipatti” din București. S-a făcut remarcată
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93924_a_95216]
-
inițiativa din urmă cu mai mulți ani, inițiativa revistei de literatură, artă și cultură transfrontalieră „Lumina”, și din inițiativa colegului nostru Ioan Baba, să aducem în Sala cu portrete a Casei „Libertatea”, unde ne găsim astăzi, portretul colegei noastre, a regretatei Mărioara Baba Vojnović, portretul care rămâne să ne amintească de cea care a fost Mărioara Baba, ziaristă, în primul rând, un ascuțit critic de teatru și film, și, desigur, poeta care ne-a dăruit atâtea pagini de poezie. Mărioara Baba
Un an editorial, într-o singură zi [Corola-blog/BlogPost/93949_a_95241]
-
mine cu cele mai frumoase cântece, începând cu cele de leagăn, mai târziu, cu cântece pentru copii, apoi cântece populare românești. Ea m-a învățat și apostolul, pe care l-am „citit” în timpul sfintei liturghii, duminica și de sărbători, împreună cu regretata Lia Baloș, fiica preotului Todor Baloș. Participarea la oficierea liturghiilor m-a ajutat prin anii ’90, în calitate de redactoare muzicală, la realizarea emisiunilor religioase. Au fost mai multe momente care m-au orientat spre muzică. Însă atunci când am înscris Școala Normală
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
vânturarea grandilocventă a erudiției proprii"). În ce privește relevanța sintezei lui D. Popovici, locul ei în istoria criticii și istoriei literare românești nu este deloc de neglijat. În primul rând o transmitere a pasiunii și lucrului responsabil asumat, chiar în sânul familiei: regretata Ioana Em. Petrescu, fiica profesorului Popovici și îngrijitoarea edițiilor tatălui, rămâne un nume de referință în școala eminescologică clujeană. Problema titaniană, circumscrierea cadrului, a "fabulei titaniene", cu tot instrumentarul aferent (revolta titaniană, timp-spațiu titaniene, stare de spirit titaniană, expresia titaniană
Centenar Dimitrie Popovici - Receptarea lui Eminescu by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/14651_a_15976]
-
spre inima publicului cititor. Antologii, ediții, articole, conferințe, - iată aspectele unei activități febrile, depusă în slujba literelor, cum nu le-a fost dat multor poeți români. Este exact conținutul tomului V (pe copertă 6) al ediției de Opere, îngrijită de regretata Cornelia Pillat, nora poetului, cuprinzând în afară de volumul Tradiție și literatură (1943) și un altul proiectat, Răsfoind clasicii noștri, ce urma să reproducă cele 43 de prefețe ale celor 50 de broșuri, apărute între 1933-1942, în colecția ,Pagini alese", Seria nouă
Ion Pillat,critic literar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/11411_a_12736]
-
Rebreanu” din Prislop și la Băile Sângiorz, vizitând și chioșcul În care se Întâlneau, la Începutul secolului trecut, oamenii de litere, precum: Mihail Sadoveanu, Gheorghe Topârceanu, Alexandru Vlahuță și mulți alții. Reveniți la Cluj, Împreună cu profesorul Crișan Mircioiu, Nicolae Trifoi, regretata profesoară din Feleac, Eugenia Moraru și alții, la inițiativa profesorului Augustin Z. N. Pop, am realizat și instalat, În locul unde a fost fierăria tatălui său, o „stelă funerară” În amintirea lui Ștefan Micle, primul rector al Universității din Iași, azi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Cronicar Pictură și reverie Poeta Monica Pillat a preluat de la mama ei, regretata Cornelia Pillat, ștafeta "decotamentului cu care membrii familiei s-au susținut reciproc într-un proiect comun, făcînd ca torța spirituală a fiecăruia și a tuturor împreună să ardă mai departe." Ceea ce realizează ea acum este nu doar un gest de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10058_a_11383]
-
la Campionatele Mondiale și 8 la întrecerile olimpice. Anul viitor, la Atena, ea ar putea participa pentru a șaptea oară la Jocurile Olimpice de Vară, ceea ce ar însemna un adevărat record pentru atletism. Momentan, Merlene împarte acest privilegiu cu o româncă, regretata Lia Manoliu, fostă campioană olimpică în 1968 la aruncarea discului și apoi președinte al Comitetului Olimpic Român, ambele având câte șase prezențe la întrecerile sub semnul celor cinci cercuri. Meci dificil în Cupa Davis Tragerea la sorți a meciurilor de
Agenda2003-38-03-22 () [Corola-journal/Journalistic/281490_a_282819]
-
aproape numai bombe incendiare. Pierderile materiale au fost însă deosebite, în numai trei zile, 22-24 iunie, fiind lovite 138 de case. Cunoscutul bombardament din 3 iulie a fost devastator. „Metodic și violent - consemnează Monografia Timișoarei semnată de Ioan Munteanu și regretata Rodica Munteanu - valuri succesive de avioane aruncă bombe incendiare și explozive, lovind centrul orașului, zona Gării de Nord, Mehala și Iosefin. [...] Potrivit fișelor înregistrate la Primărie, în lunile iunie-august au fost incendiate sau distruse de bombe 650 de case particulare, mai multe
Agenda2004-9-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282110_a_283439]
-
alături de Ilarie Voronca (de altfel, un volum al lui din 1927 purta numele ei). Am scris atunci un mic necrolog în Lupta, revista exilului românesc din Paris, condusă de dl. Mihai Korné și, de fapt, redactată aproape integral de mult regretata profesoară Antonia Constantinescu. O completare ,românească" la anunțul francez din Le Monde era necesară: nu trebuia ca memoria Colombei Voronca să nu rămînă încununată de adevăratele ei valori sufletești și intelectuale - cu care își împodobise viața... Ajuns în Franța în
Colomba by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Memoirs/11565_a_12890]
-
cu prefațe semnate de Dan Doboș. Cea mai bine vândută e „Copiii Dunei“, urmată de „Ereticii Dunei“, „Mântuitorul Dunei“, „Împăratul - zeu al Dunei“, „Canonicatul Dunei“, publicate în mai și iunie 2003, pentru ca al șaselea loc să fie deja ocupat de regretata scriitoare Rodica Ojog-Brașoveanu, cu reeditarea din mai 2004 a cărții „Vulturul dincolo de cornul lunii“, apărută în colecția Ora H a Editurii Nemira. Pe poziția imediat următoare se află o carte a aceleiași autoare, „Letopisețul de argint“, iar al optulea loc
Agenda2004-31-04-cultur () [Corola-journal/Journalistic/282706_a_284035]
-
apărut jurnalul lui Rebreanu am scris, în aceeași rubrică a revistei noastre, o cronică entuziasta. Și asta deși știam că textul trimis spre publicare fusese desfigurat. Îmi dădusem seama că ceva esențial nu e în regulă cînd, din partea redacției, cerusem regretatei Puia Rebreanu, fiica scriitorului, să ni se îngăduie efectuarea colaționării dactilogramei cu manuscrisul. Refuzul a fost categoric. Dl Niculae Gheran, editorul prin excelență al operei lui Rebreanu, îmi mărturisise, atunci, că nici el nu izbutise în această cerere firească. Cînd
Jurnalul lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17893_a_19218]
-
căreia, vezi Doamne, sânii se modifica din punct de vedere estetic. Cred că trebuie să ai o mare problemă ca viitoare mamă să te gândești la asta înaintea sănătății copilului tău", declara aceasta pe vremea când alăpta. De asemenea și regretata Mădălina Manole a preferat să își alăpteze copilul la sân. În perioada respectivă artista pierdea nopțile cu copilul, dar dorința de a avea grijă de bebeluș a învins toate greutățile. Maia Morgenstern este celebră în lumea artiștilor pentru că în vremea
Peste 80% dintre mame preferă să nu mai alăpteze. Vezi aici vedetele care apelează totuşi la metoda tradiţională () [Corola-journal/Journalistic/25556_a_26881]
-
de probleme din perspectiva vastei publicistici pe care a lăsat-o Sebastian (cronici și recenzii, note, articole de atitudine, eseuri culturale) din care o mare parte nici nu a putut fi introdusă în circuitul public, cu toate încercările repetate ale regretatei mele colege Cornelia Ștefănescu, primul editor care și-a luat dificila sarcină de a aduce la lumină textele unui autor mult invocat, dar puțin reeditat (cu excepția teatrului) până în anii șaptezeci, și chiar după aceea. Dana Pîrvan-Jenaru își propune deci să
Sebastian și lumea lui by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2379_a_3704]
-
ce selectează diferit și subiectiv lumea și imaginile. De pildă, altfel decît în cărțile pe care le-am citit, altfel decît m-au făcut părinții să-mi descopăr orașul natal, cu totul altfel m-a purtat prin București colega noastră, regretata Andriana Fianu. Cu ea am parcurs o istorie fascinantă a caselor, a arhitecților care le-au proiectat și, mai ales, a poveștilor alese sau tulburătoare, poveștile familiilor care le-au locuit. N-am mai întîlnit o enciclopedie, patetică, ca Adi
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15786_a_17111]