13 matches
-
determinat pe Herseni să identifice „ prin logica problemelor și a problematicii sociologiei” o serie de paradigme în istoria sociologiei. Integrarea demersului său în istoria sociologiei, a însemnat lămurirea limitelor și a cadrului de manifestare al următoarelor paradigme: mecanicism, contractualism, psihologism, relaționism, naturalism, istoricism, sociologism, universalism, noologism, fenomenologism. El nu a identificat aceste paradigme pentru a le accepta, ci pentru a avea față de ele o poziție critică, dezvăluind astfel originalitatea gândirii sale. Astfel, pentru Herseni, mecanicismul este „poziția cea mai puțin întemeiată
Traian Herseni () [Corola-website/Science/302651_a_303980]
-
posibile. Psihologismul este criticat deoarece reduce totul doar la individual, dar acesta este supus influenței societății și, prin urmare, fenomenele sociale pot fi în atenția psihologiei numai ca rezultat al acțiunii indivizilor. Primul pas spre o sociologie propriu-zisă îl realizează relaționismul, numai că societatea nu se reduce doar la relații, ci „ea ne apare ca o realitate dincolo de ele”, iar relaționismul nu lămurește ce este societatea. În ce privește naturalismul, Traian Herseni are convingerea că „analogiile de suprafață cu natura organică nu contribuie
Traian Herseni () [Corola-website/Science/302651_a_303980]
-
sociale pot fi în atenția psihologiei numai ca rezultat al acțiunii indivizilor. Primul pas spre o sociologie propriu-zisă îl realizează relaționismul, numai că societatea nu se reduce doar la relații, ci „ea ne apare ca o realitate dincolo de ele”, iar relaționismul nu lămurește ce este societatea. În ce privește naturalismul, Traian Herseni are convingerea că „analogiile de suprafață cu natura organică nu contribuie la clarificarea realității sociale și a specificului ei”. Istoricismul reprezintă un plus pentru viața științifică a societății. Indubitabil, „societatea este
Traian Herseni () [Corola-website/Science/302651_a_303980]
-
cititor sau critic (oricare putând să joace rolul observatorului) și text (sistemul observat), după cum În fizică se cunoaște o perspectivă relațională Încă din secolul al XVIII-lea (G.W. Leibniz catalogând drept ilogică absolutizarea de către Newton a spațiului și timpului). Relaționismului fizic din secolul al XVIII-lea i se adaugă, Începând cu același secol, o modificare În teoriile estetice, În urma căreia legătura dintre literatură și realitate este fundamental rescrisă. Gândirea estetică, mizând pe ficționalizare, aduce o alternativă la discursul dominant, raționalist
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
în vederea aducerii de laude sau acuze, ci este necesară identificarea resorturilor ideologice și culturale active în anumite perioade și în diferite conjuncturi politice. În acest sens, consider potrivită metoda ideologică în forma pe care a propus-o Karl Mannheim, a relaționismului sau perspectivismului, ce urmărește "reconstrucția fundamentului teoretico-sistematic ce se află la baza judecăților sincere ale individului". Nu este vorba, deci, doar de o respingere a antieuropenilor și de o susținere necondiționată a celor ce s-au declarat sau poziționat ca
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Astfel "atomismul" este înlocuit de integralism - potrivit căruia semnul nu poate semnifica nimic singur și nici nu poate exista ca semn izolat, pentru că existența sa și capacitatea de a semnifica este determinată de existența sistemului semnificant; substanțialismul este înlocuit de relaționism - potrivit căruia semnificația este produsul diferențelor și 39 opozițiilor și nu al unor conținuturi indistinct și pentru sine prezente; iar istorismul este substituit de sincronism - pentru care efectul de sistem rezidă în sustragerea elementelor sale de sub acțiunea perturbatoare exterioară, în
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
sau epistemologică 112. În acest cadru, o altă problemă apare, aceea a relativismului cunoașterii, context în care nici ideologia, dar nici sociologia cunoașterii nu pot aspira la statutul de știință. Intuind această problemă, Mannheim răspunde propunând distincția dintre relativism și relaționism. În viziunea sa, relativismul este rezultatul combinării dintre ideea condiționării sociale a gândirii și o teorie depășită a cunoașterii, potrivit căreia propozițiile adevărate analitic reprezintă paradigma oricărei cunoașteri. Pe de altă parte, relaționismul își propune să demonstreze că toată cunoașterea
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Mannheim răspunde propunând distincția dintre relativism și relaționism. În viziunea sa, relativismul este rezultatul combinării dintre ideea condiționării sociale a gândirii și o teorie depășită a cunoașterii, potrivit căreia propozițiile adevărate analitic reprezintă paradigma oricărei cunoașteri. Pe de altă parte, relaționismul își propune să demonstreze că toată cunoașterea istorică este una relațională, putând fi formulată și înțeleasă numai prin referire la condițiile socio-istorice ale subiectului cunoscător sau ale observatorului. În plus, din punct de vedere metodologic, alternativa la relativism este posibilă
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
se pretinde a fi eliberată de orice partizanat, emite o reprezentare "falsă" asupra realității. Cu alte cuvinte, caracterul negativ al ideologiei se regăsește în însăși încercarea lui Mannheim de a neutraliza conceptul, astfel că nici apelul său la adevărul-coerență (propriu relaționismului pe care îl invocă) și nici acela la "totalitatea" sau "întregul" hegeliene (implicate de calitatea sintetică a sociologiei cunoașterii) nu par a fi suficient de convingătoare. Mai mult, nici pretenția că intelectualii sau, în cuvintele sale, "intelighenția social detașată" are
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
79, 84, 95, 97, 103, 107, 119, 120, 122, 140, 190, 191, 222-224, 229, 232, 265 realism, 49, 99, 290, 307 relativism, 37, 63, 77, 81, 88, 95-97, 99, 103, 104, 109, 305 relativism epistemologic, 102, 105 relativismul cunoașterii, 63 relaționism, 63, 65 reprezentări sociale, 35, 38, 179, 183, 310 revoluție, 86, 88, 91, 147, 240 S schimbare socială, 137, 170, 245, 258, 265, 270, 275 semnificație, 9, 10, 14, 22, 35, 53, 56, 71, 104, 107, 111, 117, 119, 126
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Filosofia banilor Simmel (1907 apud Deflem, 2003) a publicat o lucrare „Filosofia Banilor”, în care corelează banii cu aproape toate fenomenele sociale posibile, susținând ideea unei legături inexorabile între bani, individ și societatea modernă în totalitatea ei. Această caracteristică a relaționismului total se evidențiază în perspectiva lui Simmel asupra banilor (Turner, 1986 apud Deflem, 2003). La început Simmel are o abordare analitică și urmărește să studieze începuturile banilor, înainte de precondiționarea vieții sociale. De asemenea se mai avansează ideea unui studiu care
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
pe organicitatea părților. Conceptul de sistem al limbii cu toate implicațiile sale:separarea sistemului (sincroniei) de seria modificărilor (diacronie), impunerea formei și nu a substanței, caracterul imanent al analizei stau la baza structuralismului lingvistic și semioticii. Deci structuralismul reprezintă privilegierea relaționismului (față de substanțialism), a integralismului (față de atomism), a formalismului (față de empirism). Analiza structurală (începînd cu cea avant la lettre a formaliștilor ruși de începutul secolului) pune între paranteze conținutul povestirii (mit, basm, nuvelă etc.) și se concentrează exclusiv asupra formei. Figurile
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Filosofia banilor Simmel (1907 apud Deflem, 2003) a publicat o lucrare „Filosofia Banilor”, în care corelează banii cu aproape toate fenomenele sociale posibile, susținând ideea unei legături inexorabile între bani, individ și societatea modernă în totalitatea ei. Această caracteristică a relaționismului total se evidențiază în perspectiva lui Simmel asupra banilor (Turner, 1986 apud Deflem, 2003). La început Simmel are o abordare analitică și urmărește să studieze începuturile banilor, înainte de precondiționarea vieții sociale. De asemenea se mai avansează ideea unui studiu care
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]