10 matches
-
capitolul final al acestei perioade. Cucerirea normandă a instaurat cu fermitate creștinismul romano-catolic în regiune, după ce creștinismul ortodox predominase în perioada stăpânirii bizantine și chiar în cea a dominației musulmane. A urmat convertirea pe scară largă, fapt care, dublat de relatinizarea locuitorilor, a condus la dispariția Islamului din Sicilia către anii '80 ai secolului al XIII-lea. O ultimă încercare musulmană de cucerire în Italia a fost cea a turcilor otomani, care au reușit în 1480 să își stabilească un avanpost
Istoria Islamului în sudul Italiei () [Corola-website/Science/324649_a_325978]
-
scrie, pentru că n-a studiat-o niciodată, organizat, în școală, dar pe care o cunoștea perfect în aspectele ei dialectale, așa cum a deprins-o din copilărie, pe cale empirică". M-au frapat unele neologisme curajos introduse de Ion Budai-Deleanu, confirmate de relatinizarea limbii de-a lungul secolului XIX: "prioecturile nu i-s coapte" ( p. 343); Eu nu vă grăiesc din teorie,/ ci din practeca de toate zilele" ( p. 331). Regret că nu a fost urmată întrebuințarea infinitivului lung în poezie, atât de
Darul postum al Poetului by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/14009_a_15334]
-
a perfecționă, a omorî; parentela = părinție, rudenie, cumnăție, consînginitate; sortilegio = sortilegiu, vraja, farmec; sospendere = a suspinde, a spînzura, a atîrnă, a ridica, a susținea), dar plasarea aproape consecventă a echivalentului italienizant pe primul loc poate fi considerată o tentativă de relatinizare a lexicului românesc prin intermediar italian. Cea mai importantă lucrare a lui Frollo rămîne însă O nouă încercare de soluțiune a problemului ortografic, tipărită în volum în 1875, după ce unele capitole ale sale văzuseră lumină tiparului în Columna lui Traian
Un dascăl uitat: Gian Luigi Frollo by Dumitru Cârstocea () [Corola-journal/Memoirs/17919_a_19244]
-
francezei. Este momentul să reluăm discuția privitoare la structura și Înfățișarea limbii române. Româna de astăzi nu mai este chiar româna din secolul al XVIII-lea, dat fiind că În secolul al XIX-lea a trecut printr un proces de „relatinizare“. S-a manifestat astfel și În limbă voința de despărțire de spațiul slav și oriental. Începutul Îl făcuse Școala ardeleană (prelungită prin curentul latinist al secolului al XIX-lea), apelând la limba latină pentru completarea vocabularului românesc sau Înlocuirea unor
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
secolul al XVI-lea, evreii (atestați pe la 1600, veniți aici, masiv, după ce au fost alungați din Galiția). Din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea a avut loc un proces de orientare a culturii române spre Occident și de relatinizare a limbii, sub influența limbii franceze și italiene: tinerii proveniți din rândul elitelor se duceau la studii la Paris, Viena și Berlin, aplicând la întoarcerea în țară modelul cultural occidental în reformarea instituțiilor, a comportamentelor sociale, în politică, literatură și
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
care a funcționat în planul mentalităților a însemnat în limbă conservarea caracterului său latin, în ciuda influențelor diverse, exercitate de idiomuri non-romanice. O dată cu Școala Ardeleană (a doua jumătate a secolului al XVIII-lea) a început reorientarea culturii spre culturile occidentale și relatinizarea limbii române ca urmare a contactelor directe (studii, călătorii) și livrești (traduceri, manuale) cu culturile neolatine. Formele care siluiau „firea limbii” au fost înlocuite cu altele, „în haine latinești”. A fost o mișcare politică și culturală conștientă, dirijată de cărturarii
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
modernitatea, inclusiv ortografică... V. N. : ... prin italienizare. S. A.: Da. Văd asta acum și în limbă: se înmulțesc italienismele. Iar cultura populară include tot mai multe influențe italiene, de la muzică și modă la bucătărie. Se poate spune că asistăm la o relatinizare tardivă și spontană; azi, oricum, nimeni nu ar mai asculta discursul normativ al vreunui for academic pe filieră italiană... V. N.: Așa e. Să dau și eu niște exemple "anecdotice". Știu precis că Biserica Romano-Catolică italiană insistă pe lângă autoritățile italiene
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
arătând că, în procesul romanizării, populațiile autohtone nu au intrat în contact nemijlocit cu latina lui Cicero, ci cu cea populară, vorbită de coloniști. Astfel încât atitudinea sa față de latinismul intransigent, dominant la Blaj, nu poate fi decât una critică, de vreme ce „relatinizarea” limbii române se dorea a fi făcută pe baza latinei clasice, îndepărtată evident de spiritul latinei populare din care se alimentează limba română. (Aici ar trebui, poate, să deschidem și o discuție despre cauzele fricțiunilor care i-au îndepărtat pe
Ion Budai-Deleanu în ediție critică (II) by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5133_a_6458]
-
Rodica Zafiu Procesul desfășurat în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și care a fost de preferință fixat în cultura românească în genere prin formula "arderea etapelor", iar în cazul special al limbii prin cea a "reromanizării", a "relatinizării", constînd în adaptarea rapidă la cultura occidentală, în preluarea unor forme (cu sau fără fond), e tratat adesea sub categoria miraculosului, ceea ce exclude analiza fenomenului și a urmărilor lui. Ruptura modernizării bruște a însemnat totuși și crearea sau acutizarea unor
Neologismul și purismul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15729_a_17054]
-
Matei Basarab (1632 1654) în țara Românească. Prima gramatică românească se datorește lui Samuel Micu și Gheorghe șincai. Datează din anul 1780, se intitula “Elementa linguae daco romanae sive valachicae” și a fost tipărită la Viena. A urmat o perioadă de relatinizare, spre secolul al 19-lea. Pe la anul 1800, lingviștii români au lucrat pentru crearea unei limbi mai frumoase, nobile... prin anumite modificări, eliminând unele cuvinte dure, de origine slavă. în prima jumătate a secolului al 19-lea a început o
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]