332 matches
-
cu cenzori și limitele libertății de expresie. Dintr-o simplă citare a titlurilor comunicărilor rezultă diversitatea punctelor de vedere: Cenzura comunistă și anticomunistă (Augustin Buzura), Cenzori, cenzurați și simpli privitori (Gabriel Coșoveanu), Libertatea cenzurii și cenzura libertății (Dumitru Radu Popescu), Relectura și postcenzura (Monica Spiridon), Autocenzura sau ceea ce ne lipsește (Ovidiu Ghidirmic), Mistificare, autocenzură sau rescrierea trecutului? (Adrian Cioroianu), Despre cenzură din mai multe direcții, toate personale (Gheorghe Păun), Cenzură și creație (Florentina Anghel), Cenzura, autocenzura și... bunul simț (Dumitru Radu
De la cenzura impusă la autocenzură by http://uzp.org.ro/de-la-cenzura-impusa-la-autocenzura/ [Corola-blog/BlogPost/93425_a_94717]
-
nouă cicluri, care mai de care mai semnificativ pentru imaginea de ansamblu a unei opere care merită aprecieri pentru unitatea în diversitate a creațiilor. Trebuie să mărturisesc că am citit multe dintre aceste poezii încă din faza de manuscris, dar relectura lor îmi creează aceeași stare de emoție, de satisfacție spirituală, ca de fiecare dată, deoarece ele mi-au mers la inimă prin sensibilitatea lor, prin prozodia tradițională în care sunt create cele mai multe, prin ineditul și frumusețea unor metafore, prin mesajul
DE LA VIS ȘI SPERANȚĂ LA ÎMPLINIRE de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1475415297.html [Corola-blog/BlogPost/369387_a_370716]
-
se dorește a fi ,,o sinteză critică”, o replică la prejudecățile, aprecierile închistate gen ,,Despre Creangă totul s-a spus, lucruri absolute noi nu mai sunt cu putință”(Nicolae Manolescu), argumentând că nu este ,,un subiect epuizat”. El ne propune relectura operei crengiene prin grilă filozofică, mai puțin observată până acum. Din aceeași dorință de recuperare culturală a unor scriitori cu notorietate unanim acceptată de critica literară serioasă, unii clasicizați, umbriți însă după 1990 și reevaluați, suspectați de „integrare ideologică”, publică
UN PORTRET ÎN MIŞCARE DE PROF.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1435152581.html [Corola-blog/BlogPost/376161_a_377490]
-
pe Nicolae Iorga, cel care afirma că „poezia lui Coșbuc este de o virtuozitate extraordinară”. Iar George Călinescu vine să pecetluiască o operă: „Coșbuc nu este numai un desăvârșit tehnician, dar nu rareori și un poet mare, profund original (...)”. La relectură, poezia lui George Coșbuc, oricât de grea este povara timpului care a generat-o, are suficiente virtuți care să o impună în continuare în conștiința unui public care va ști să ia din această poezie ceea ce e pulbere de aur
„SUNT SUFLET ÎN SUFLETUL NEAMULUI MEU...” de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_baciut_1474349889.html [Corola-blog/BlogPost/353456_a_354785]
-
sensibilă pe care Dylan o dă muzicii americane. De la 1 aprilie, ziua în care i-a fost înmânat în sfârșit Premiul Nobel la Stockholm, în cadrul unei ceremonii secrete, Bob Dylan străbate drumurile europene într-un turneu în care revarsă farmecul relecturilor din clasicii americani, dar reia și câteva dintre piesele sale clasice, ca Tangled Up in Blue, Highway 61 Revisited sau Desolation Row, extrase din ultimul său album de cântece originale, Tempest. Spre deosebire de cei mai mulți muzicieni americani care încântă publicul cu florilegii
Celebrii muzicieni Bob Dylan și Laurence Equilbey inaugurează Auditoriumul La Seine Musicale by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105592_a_106884]
-
lectură de un mundo cerrado que se derrumbó hace tiempo, pero que conserva ciertos privilegios políticos y económicos. Toda una estructura que por momentos cruje y muestra una dimensión que no se ve a simple vista. Cadă relato merece șu relectura. Siempre encontraremos mas detalles, mas elementos de un viaje por un mundo devastado que esconde todavia alguna secretă esperanza “. 15. Escritora y Editora Ana Muela Sopeña, en Antologia 2015: ”Cornelia, es bellisimo tu poema. Consigues una suavidad inusitada en tu
CORNELIA PĂUN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Cornelia_P%C4%83un.html [Corola-blog/BlogPost/342836_a_344165]
-
lectură de un mundo cerrado que se derrumbó hace tiempo, pero que conserva ciertos privilegios políticos y económicos. Toda una estructura que por momentos cruje y muestra una dimensión que no se ve a simple vista.Cada relato merece șu relectura. Siempre encontraremos mas detalles, mas elementos de un viaje por un mundo devastado que esconde todavia alguna secretă esperanza “.„Colaborarea poetei și scriitoarei Dr. Păun Cornelia, la publicația noastră a fost primită cu mult entuziasm de cititorii și colaboratorii revistei
CORNELIA PĂUN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Cornelia_P%C4%83un.html [Corola-blog/BlogPost/342836_a_344165]
-
distinsă cu o “Diplomă de Excelență -, înseamnă deja numeroși cititori și nu puține cronici. Firește, aceasta nu a împiedicat la lansarea de acasă dese referiri la biografia literară și culturală a Luciei Olaru Nenati și prezentări atente, după lecturi și relecturi atente, ale volumelor menționate. Manifestarea a început cu o introducere muzicală în atmosfera eminesciană, grație coralei Liceului Pedagogic Botoșani, dirijată de prof. Laurențiu Palade, inspector școlar, și cu una vizuală în biografia Luciei Olaru Nenati pe axa iubirii sale pentru
Sărbătoarea Luciei Olaru Nenati, o mare sărbătoare Eminescu by http://uzp.org.ro/sarbatoarea-luciei-olaru-nenati-o-mare-sarbatoare-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/94209_a_95501]
-
presărat cu pulbere de timp Și cu chipuri taciturne... să-mi zâmbească himeric la fiecare gest: când le privesc, le aranjez sau le deschid. Iar mai apoi, într-un climax al trăirilor, să se identifice cu mine în timpul lecturii, al relecturii sau... în orice timp!” Prof. drd. Adina Sorohan Referință Bibliografică: Andreea-Maria Dănilă: „Femeia de zăpadă” sau „Funcția soteriologică a creației” - Recenzie de prof. drd. Adina Voica Sorohan / Gheorghe Stroia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 222, Anul I, 10 august
ANDREEA-MARIA DĂNILĂ: „FEMEIA DE ZĂPADĂ” SAU „FUNCŢIA SOTERIOLOGICĂ A CREAŢIEI” – RECENZIE DE PROF. DRD. ADINA VOICA SOROHAN de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/Andreea_maria_danila_femeia_de_zapada_sau_functia_soteriologica_a_creatiei_recenzie_de_prof_drd_adina_voica_sorohan.html [Corola-blog/BlogPost/360818_a_362147]
-
anvergură de la Cernăuți sunt doar patru exemple de necesară omagiere și neuitare a sa, mai ales de către românii care nu au privilegiul de a locui în rotundul patriei istorice. O ,,revalorificare critică a izvoarelor mai vechi” în receptarea eminesciană, o relectură s-a produs déjà în ultimele decenii, dar cu echilibrul și responsabilitatea criticului autentic. ,,Orice lectură nouă din Eminescu ne pune în fața aceleiași dileme: ce ne place din Eminescu, ce primește, azi, sensibilitatea noastră postmodernă din acest mare liric apărut
MITUL MIHAI EMINESCU ÎN POEZIA CONTEMPORANĂ ȘI MALAXORUL REVIZUIRILOR DE PROF.UNIV.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1434591623.html [Corola-blog/BlogPost/352923_a_354252]
-
neliniști, spaime, regrete și nostalgii, bucurii și iubiri diafane de esență eminesciană, dar și revolte de aceeași factură, rezultând în final, din întreg, un farmec cuceritor și imposibil de uitat. O poezie care pe drept cuvânt te invită necontenit la relecturi, la alte și alte degustări estetice savuroase și inconfundabile. Lucia Olaru Nenati se numără printre cei mai importanți poeți români contemporani. Victor TEIȘANU 30 iulie 2012 Referință Bibliografică: Victor TEIȘANU - CARTE DE POEZIE - LUCIA OLARU NENATI: „SENTIMENTUL SPIRALEI” / Victor Teișanu
CARTE DE POEZIE – LUCIA OLARU NENATI: „SENTIMENTUL SPIRALEI” de VICTOR TEIŞANU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/Victor_teisanu_carte_de_poezie_lu_victor_teisanu_1343826921.html [Corola-blog/BlogPost/360027_a_361356]
-
B.: Shunyata!!! Ce simbol solar, câtă lumină!”[28] Sunt destule motive pentru Mirela-Ioana Borchin să constate că poezia lui Eugen Dorcescu nu admite o lectură literară obișnuită, sau, dacă o admite, nu se relevă în toată splendoarea. Ea invită la relectură, la întâmpinarea elementelor-surpriză, cu turnúri spre liricul ascendent, la respectul pentru cultura limbii în care scrie poetul, fără a o silui: „Eu simt că am ceva de spus, nu am nevoie să chinuiesc cuvintele. Găsesc, pentru orice gând, singura exprimare
PREFAŢĂ LA VOLUMUL „ETERN, ÎNTR-O ETERNĂ NOAPTE-ZI” de IULIAN CHIVU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/iulian_chivu_1473250740.html [Corola-blog/BlogPost/360926_a_362255]
-
o naveta spațială cu verzișori), ci ea vine de pe pământ (așa cum afirmi apoi), dar numai în sensul armaghedonic (ca să fiu mai precis). Mai pe șleau, o să ne-o cam producem și asta o știm sigur de 2000 de ani. O relectura a apocalipsei lipsită de stereotipuri (și mai ales de cele ale unor “popi de țară”) poate ajuta. Apocalipsa, dacă luăm sensul grecesc - adica revelare, vine sigur din “ceruri”, dar că salvare. Fii verde! (nici monetar, nici legionar, ci mental) http
Linia verde – Delta Dunarii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82953_a_84278]
-
diversitate. Valentin Marica urmează în cercetările sale dascăli și critici literari clujeni afini, într-un registru al relațiilor magister - discipol: Ion Vlad, Mircea Zaciu, Mircea Muthu, Ioana Em. Petrescu, Petru Poantă, Mircea Vaida, citiți și invocați adesea. Valentin Marica propune relecturi, utilizând abil arta citării, evitând traseele bătătorite și locurile comune, cu unghiuri noi, îndrăznețe, de interpretare. Referințele sale critice ne relevă largul orizont dinspre care autorul se caută/se regăsește pe sine. În cele mai multe cazuri, cercetarea lui Valentin Marica, preocupat
Valentin Marica () [Corola-website/Science/307932_a_309261]
-
a lingvistului și filologului Al. Andriescu, un cunoscător, îndoielnic, al creației lui Gib. I. Mihăescu, așa cum a probat-o, recent, și criticul literar Ion Simuț în paginile revistei România literară. Aceste sumare și indulgente observații mi-au fost sugerate de relectura celor două tomuri, indigeste, care nu au contribuit cu nimic la cunoașterea, înțelegerea și situarea operei lui Gib I. Mihăescu, din punct de vedere estetic, într-un topos ce i se cuvine și pe care cei doi cercetători literari încă
O scrisoare necunscută a lui Gib. I Mihăescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/12378_a_13703]
-
își păstrează intacte virtuțile, cu savuroase aluzii și trimiteri la strictă actualitate. Apărut în 1987, Calpuzanii a fost curînd retras din circulație și nu s-a bucurat de ecouri criticie pe masura (unele vor fi reluate abia în 1990). La relectura, uimirea noastră unește admirația pentru perfectă asimilare a materiei istorice, cu sinceră invidie confraterna a îndrăznelii scrierii și publicării unui text lesne descriptabil în săgețile lui trimise către realitatea sociopolitica imediată. Întorcîndu-mă la manuscrisul azi restituit circulației, al poetului și
O comedie nestiută a lui Rigas Fereos by Mircea Zaciu () [Corola-journal/Memoirs/17748_a_19073]
-
tânărului său confrate, Constantin Noica îi transmite opiniile și observațiile sale prin cele două epistole. Gândurile lui Constantin Noica privitoare la biografia lui Eminescu, așa cum a elaborat-o criticul literar George Munteanu, s-au cristalizat în urma lecturii și, uneori, a relecturii unor capitole și părți însemnate ale cărții. Nimic convențional, nici o amabilitate ci, dimpotrivă, o privire lucidă și câteva considerații ce se cuvin a fi reținute. * București, 9 iulie [1]973 Mult stimate domnule Munteanu, Îmi doream cartea d[omniei] voastre
Două scrisori ale lui Constantin Noica by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3010_a_4335]
-
cu farmecul său irezistibil, menționând întâmplări și fapte de istorie literară, precum impresia pe care i-a produs- o piesa lui Teodor Scorțescu, Le Miraje des Alpes, însemnările despre piesa Rodia de aur scrisă în colaborare cu Adrian Maniu sau relectura poeziei lui Horia Furtună, Balada lunii. Epistola aceasta se constituie, într-un veritabil document de istorie literară, în care autorul îmbină perfect stilul epistolar cu cel colocvial, comunicând, astfel, impresii și informații despre viața literară de la sfârșitul anului 1920. * Iași
O epistolă necunoscută a lui Păstorel Teodoreanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2412_a_3737]
-
să preocupe, intens, pe cercetătorii și istoricii literari, odată cu intrarea sa în eternitate. Necrotextele, amintirile, mărturiile și evocările care s-au publicat, la trecerea sa într-o altă lume, constituie, desigur, un moment important, de unde trebuie să înceapă lectura și relectura operei literare și teologice, spre o mai dreaptă receptare critică și estetică, precum și pentru o mai adecvată situare a acesteia în evoluția literaturii naționale. Literatura epistolară a lui Valeriu Anania, bogată și extrem de interesantă, conține știri și precizări de o
Întregiri la biografia lui Valeriu Anania by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5213_a_6538]
-
Nicolae Scurtu Istoric, teoretician și critic literar, comparatist, memorialist și epistolograf, Adrian Marino (1921-2005) reprezintă un caz special în literatura română. Instruit și format la școala de critică și estetică literară a revistei „Jurnalul literar” (1939), inițiat în arta lecturii, relecturii și a analizei literare de către G. Călinescu, care i-a fost dască l și mentor în același timp, Adrian Marino, grație unor împrejurări istorice și politice nefavorabile, a cunoscut, ani mulți, privarea de libertate, însingurarea și, firește, o izolare traumatizantă
Noi contribuții la biografia lui Adrian Marino by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5039_a_6364]
-
Paris, Bruxelles, Iași, Cernăuți și București, unde a ținut conferințe și cursuri universitare privitoare la istoria artei românești din toate timpurile. La trei decenii de la dispariția sa fizică, opera acestui istoric de artă și minuțios cercetător invită la lecturi și relecturi pentru a demonstra, cu argumente irefutabile, frumusețea, farmecul și permanența artei noastre religioase, și nu numai, în context european. O restituire, integrală, a notelor, articolelor, studiilor și cărților pe care le-a publicat, în țară și în Europa, în răstimpul
Câteva însemnări despre cărturarul I.D. Ștefănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5117_a_6442]
-
mai e nimic de remarcat, propune și susține o lectură provocatoare de autentice interpretări moderne. Apariția cărților istoricului și criticului literar Dumitru Micu (n. 1928), Modernismul românesc. Volumul I1 și Limbaje moderne în poezia românească de azi2, opere fundamentale, de relectură și exegeză a fenomenului poetic național, îi provoacă curiozitate și admirație colegială. Epistolele lui Mihai Drăgan, ce se transcriu mai jos, necunoscute până acum, sunt trimise profesorului și cărturarului Dumitru Micu și se constituie în veritabile mărturii ale unui intelectual
Întregiri la bibliografia lui Mihai Drăgan by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2604_a_3929]
-
ce, sub presiuni ideologice de inspirație naționalistă, s-a salvat o dată cu faimosul număr al Dilemei; dacă pe Caragiale cel menținut de memoria colectivă mai cu seamă prin micile scenete kitsch ale perioadei comuniste îl mai recuperăm de unii singuri la relectură; dacă - în sfârșit - poporanul Creangă a ajuns mai aproape de noi prin poveștile sale corozive citite pe sub mână în adolescență, ei bine, autorul ardelean al Junimii nu s-a primenit în vremea din urmă. Lovitura de grație dată de Călinescu a
Slavici, managerul nostru by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9351_a_10676]
-
Ilie Constantin Ideea acestor relecturi autocritice mi-a fost dată de Umberto Saba care, spre vârsta de 50 de ani, și-a consacrat un foarte util și respectabil studiu, Storia e cronistoria del Canzoniere, semnându-l Giuseppe Carimandrei. E un text în genul recenziilor și
Anevoioasa desprindere de țărm by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8291_a_9616]
-
lucrurile cu orice traducere, din oricare limbă în oricare alta? Pierderile de sens și de farmec sunt inevitabile, deși nu întotdeauna grave, iar cititorul de bună credință suplinește în oarecare măsură, prin cultura și gustul său, diferențele de nivel. În relectura părții franceze a liricii mele, nu e cazul să insist, pe fiecare volum în parte. Ce rost ar avea să sfărâm, oscior cu oscior, inevitabilele nereușite pariziene? Mai bine este să arăt, fără a da excesiv de multe exemple, în ce măsură am
"Atunci fugi în alt popor" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8096_a_9421]