703 matches
-
care îi doresc căderea. Părăsind acest teren sistemic-conceptual al anticilor și modernilor, real sau ipotetic, perisabil și perfectibil, care a prefigurat în mare instrumentele Puterii actuale în multiplele sale „deghizări”, lăsând la o parte ce va să fie Puterea în relevarea ei evidentă ca ax de polarizare și echilibrare a antinomiilor sociale, ca o acoladă peste timp să abordăm problematici ce țin de natura Puterii contemporane, de modul de cuprindere a spațiului național și extranațional al supușilor și presupușilor ei supuși
ESEU DESPRE PUTERE (V) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 by http://confluente.ro/Eseu_despre_putere_v_.html [Corola-blog/BlogPost/371238_a_372567]
-
paletă diversă de mijloace stilistice și un inventar complet cu trăsăturile fantasticului literar. Visul pentru Tomas, prietenul din copilărie, presupune anticipația, este un semn prevestitor. Comunicarea transmentală, prin viziunea spațiului propice întâmplării, terenul de tenis, ține de mutația metafizică necesară relevării imaginarului: „A doua zi, m-am dus din nou pe terenul de tenis, Tomas juca așa de absorbit, fără să mă observe. Fata îi spuse iar ceva la ureche și până să mă dezmeticesc dispăruseră.” Urmează transfigurarea mitică a realului
ELISABETA IOSIF- GLOBUL DE CRISTAL de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1428291389.html [Corola-blog/BlogPost/348683_a_350012]
-
cu sinceritatea profundă a spovedaniei, avatarurile elaborării lucrării, neliniștea și zbuciumul creatorului pornit pe drumul conceperii prin cuvânt. Capitolul al II-lea este dedicat istoriei vechi a localității Ruginoasa, integrată in istoria Moldovei. Începându-și „călătoria” înspre descoperirea adevărului și relevarea acestuia, autorul își stabilește ca punct de plecare comuna Ruginoasa, „aflată în zona de contact a Podișului Sucevei cu Podișul Central Moldovenesc” și „având o origine veche, dinainte de 1600”. Este vorba de un reper spațial și unul temporal pe axele
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ”, OPINII, PROF. ANICA TĂNASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1453750989.html [Corola-blog/BlogPost/383940_a_385269]
-
onoarei de familist” pe care le-o apără chiriacii ținându-le nevestele în brațe, „revoluționarii”, precum Coriolan Drăgănescu, „infatigabilele silfide” Zoe Trahanache și Mița Baston („fiică din popor și [...] republicană”) reprezintă fauna operei caragialiene, fiindu-le evidențiate trăsăturile specifice prin relevarea limbajului, a comportamentului, a preocupărilor și a relațiilor lor. Două capitole din eseu se ocupă de tipul dascălului, eseistul fiind ferm convins că autorul „Bacalaureatului” îl tratează pe acest personaj ca pe o categorie neutră, care „își păstrează în mare
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1497030089.html [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
de la anumite puncte ale narațiunii, romancierul recurge la amănunte de tip balzacian, cu efecte estetice de înaltă ținută artistică, dar și cu un important rol în îmbogățirea culturii generale a cititorului, cum ar fi, de pildă, explicarea etimologiei numelui „Alexandru”, relevarea istoricului bisericii în care a fost botezat poetul, descrierea unor obiecte de artă populară folosite de acesta (de pildă „prosopul țesut din cânepă topită cu motive oltenești”), activitățile slujbașilor de pe moșiile familiei Macedonski, arborele genealogic al familiei, biserica Obedeanu din
CITIŢI, AL. FLORIN ŢENE VĂ ÎNCÂNTĂ! de FLORIN T ROMAN în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1493623697.html [Corola-blog/BlogPost/340232_a_341561]
-
mergeau din sat în sat să ducă cuvântul Domnului. Însă nu cel din biblia lor. Cuvântul Domnului era un sfat care putea să rezolve o problemă locală a fiecărui solicitant. De unde știa călugărul cel mai bun răspuns? Nicidecum dintr-o relevare divină ci, din experiența altor întrebări și răspunsuri date. In lungile zile de sihăstrie cauzate de deplasarea la alt sat călugărul medita la situațiile auzite și văzute, le cântărea cu cunoștințele acumulate din alte sate vizitate, ia Divinitatea îi sugera
SCURTE MEDITAŢII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1462984890.html [Corola-blog/BlogPost/378508_a_379837]
-
emită ordine în numele său. Omul a „ghicit” voia Domnului când I-a construit mărețe edificii în care „slujește Domnul”. Mai bine ar sluji omul si nevoile sale. Cea mai neverosimilă și supărătoare restricție impusă de „homo religiosus” adică popime este „relevarea științelor” numai prin reprezentanții calificați a Domnului. Noi vedem, simțim că pământul și nu soarele se învârtește, dar Dumnezeu a „relevat” popimii că pământul este centrul absolut al lumii care se rotește în jurul lui. Și pentru „petele din soare” descoperitorii
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1397038554.html [Corola-blog/BlogPost/383437_a_384766]
-
Eveniment de înaltă ținută, unicat în peisajul cultural bucureștean, seria de Serate „Eminescu, jurnalistul” continuă tradiția relevării Poetului Național din perspectiva dimensiunii ziaristice (și nu numai) a personalității sale. Sub egida Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, în cadrul elegant al Institutului Cultural Român din Aleea Alexandru, nr. 38, București, va avea loc, așadar, luni, 12 decembrie, la orele
UZPR continuă seria Seratelor „Eminescu, jurnalistul” by http://uzp.org.ro/uzpr-continua-seria-seratelor-eminescu-jurnalistul/ [Corola-blog/BlogPost/92531_a_93823]
-
s-ar răni sub stern încă înainte de a porni împotrivă-și și, în locul replicii neiertătoare, ar face o neașteptată reverență.” Voi trece acum în revistă observațiile (extraestetice) făcute de critici privind semnificațiile micilor unități de percepție, utile demersului meu de relevare a aspectelor gnoseologice din poezia românească (începând cu Nichita Stănescu). Așadar, micile unități de percepție reprezintă: - fragmentele pulverizate ale ființei noastre, care își caută coerența tinzând la refacerea totalității (Al. Condeescu); - „centri pulsatili din a căror variată și fină întrepătrundere
EUGENIA ŢARĂLUNGĂ – ENDO, META, EPI, PARA TEXTE LIRICE de LUCIAN GRUIA în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 by http://confluente.ro/Lucian_gruia_eugenia_taralunga_lucian_gruia_1331195129.html [Corola-blog/BlogPost/346591_a_347920]
-
Eugenia Țarălungă (originală până în măduva oaselor) a înnoit atât lexicul poetic (cu neologisme, termeni științifici, selectați cu precărere din științele sale preferate: biologia, anatomia, fizica și chimia), cât și imaginația lirică (prin asociații neobișnuite de cuvinte, descoperind noi perspective de relevare a sufletului nostru). Lucian GRUIA București februarie 2012 Referință Bibliografică: Lucian GRUIA - EUGENIA ȚARĂLUNGĂ - ENDO, META, EPI, PARA TEXTE LIRICE / Lucian Gruia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 433, Anul II, 08 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Lucian
EUGENIA ŢARĂLUNGĂ – ENDO, META, EPI, PARA TEXTE LIRICE de LUCIAN GRUIA în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 by http://confluente.ro/Lucian_gruia_eugenia_taralunga_lucian_gruia_1331195129.html [Corola-blog/BlogPost/346591_a_347920]
-
Cafeaua de seară. Încerc să dialoghez cu invitații mei. Cât privește ,,inducerea” răspunsului, aici nu este ca la poliție. Interviul este sau ar trebui să fie un parteneriat. Cei doi sunt într-o relație elevată și care are ca rezultat relevarea unor acțiuni ce trebuie știute de marele public”. Privirea vieții Melaniei prin ochii lui Menuț Maximinian dă pondere scriiturii într-un timp în care colegii de breaslă nu se dovedesc a fi prea generoși între ei, în așa fel încât
CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_celor_patru_maini_cronica_literara_la_cartea_melania_cuc_si_menut_maximinian_cartea_cu_coperti_de_sticla_c.html [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]
-
diminueze forța creatoare și nici credințele. Dimpotrivă, dramatica experiență a suferinței le-a aprofundat, dându-le o nouă anvergură. Tocmai acest fenomen de creativitate cu totul particulară a stimulat spiritul iscoditor al doamnei Mirela-Ioana Borchin, determinându-i investigația remarcabilă prin relevarea celor mai neașteptate aspecte ale operei lui Eugen Dorcescu”. (Radu Ciobanu) „Să precizăm că dna Mirela-Ioana Borchineste de departe, în critica românească, exegeta de marcă a acestei bogate opere poetice, printr-un minuțios excurs hermeneutic bachelardian și de mai largă
MIRELA-IOANA BORCHIN, BIOBIBLIOGRAFIE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1492962715.html [Corola-blog/BlogPost/368602_a_369931]
-
texte” (București, Editura Cartea Românească, 2010). Prefața Dariei Ghiu explică modul în care din expoziția „Chestii tipărite” articolele lui Dan Perjovschi (2008-2009), ajung în volum. Principial, ideea că materialele publicate alcătuiesc în concret „un metru de istorie” a indus necesitatea relevării în funcționare unitară a acestei istorii și a impus aducerea compact a „istoriei” într-o carte. II. Cei care cunosc articolele din revistă, prin lecturarea în carte vor accede la un univers ce depășește notele ce le țin pe acestea
DAN PERJOVSCHI: „Ăştia suntem” – istorie şi mentalitate, de Ștefan Vlăduțescu by http://revistaderecenzii.ro/dan-perjovschi-astia-suntem-istorie-si-mentalitate-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339640_a_340969]
-
mama”. Flash-uri, parcă fotografieri vii, filmări de sentimente - „Mama stă-ntinsă pe catafalc”, „ce-aș face, oare, /dacă mamei/aș dori/să-i trimit o scrisoare?”, „am rămas pân’ la ziuă, /privegind lângă ea” - fac, dintr-o realitate funestă, relevări ale ego-ului vizionând, depășind, sublimând hotarele cunoașterii, conotațiile ce tind spre absolutul ideatic: „Acum,/ după această răscruce /de drum ,/ sunt altul.../ Sunt altcineva”. Dedublarea, încercarea străbaterii limitelor și disperarea scindă¬rii, în această durere unică, irepetabilă, au dat versuri sacralizând
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1449404798.html [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
mama”. Flash-uri, parcă fotografieri vii, filmări de sentimente - „Mama stă-ntinsă pe catafalc”, „ce-aș face, oare, /dacă mamei/aș dori/să-i trimit o scrisoare?”, „am rămas pân’ la ziuă, /priveghind lângă ea” - fac, dintr-o realitate funestă, relevări ale ego-ului vizionând, depășind, sublimând hotarele cunoașterii, conotațiile ce tind spre absolutul ideatic: „Acum,/ după această răscruce /de drum ,/ sunt altul.../ Sunt altcineva”. Dedublarea, încercarea străbaterii limitelor și disperarea scindării, în această durere unică, irepetabilă, au dat versuri sacralizând mama
EUGEN DORCESCU-ELEGIILE DE LA BAD HOFGASTEIN de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1428380956.html [Corola-blog/BlogPost/373875_a_375204]
-
acestei pictorițe înseamnă, în primul rând, subiectivism bine temperat. (...) Originalitatea expresiei, vibrația interioară (...) sunt frânturi din zbaterea unui clocot de subtext (...). Ochiul artistei știe să găsească în intimitatea existenței diurne, farmecul inefabil al trăirilor profunde. In această intimitate asistăm la relevarea unui „joc secund”, care se referă la profunzimea existenței. Uneori ușor tristă. Deși alteori (...) apare un fel de Odă a Bucuriei, mai mult în surdină (...). Mi se pare că autoarea are iscusința (...) de a releva frumosul și trăirile dintr-un
„MUGUR ALB, ŞI ROZ, ŞI PUR...” – CONVORBIRE CU PICTORIŢA MIRIAM COJOCARU de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1456918655.html [Corola-blog/BlogPost/340578_a_341907]
-
contaminaserăm de dragoste trecând pe la Teiul lui Eminescu, atmosfera de acolo să ne fi sugestionat pentru ca, mai apoi, nu-se-știe-cine să ne inoculeze licoarea iubirii. Totuși, încă de la Brăila, pe când făceam turul orașului, intuisem la ea o înclinație înspre lirism, o relevare a sentimentelor prin elemente ale naturii și, mai ales, interpretarea dragostei ca un dat sfânt. Și, cum eram la Brăila, locul natal al poetului avangardist Ilarie Voronca, pomeni, în treacăt, de poemul acestuia Colomba, poem de iubire inspirat de soția
CAP.2 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1433655631.html [Corola-blog/BlogPost/352874_a_354203]
-
de la anumite puncte ale narațiunii, romancierul recurge la amănunte de tip balzacian, cu efecte estetice de înaltă ținută artistică, dar și cu un important rol în îmbogățirea culturii generale a cititorului, cum ar fi, de pildă, explicarea etimologiei numelui „Alexandru”, relevarea istoricului bisericii în care a fost botezat poetul, descrierea unor obiecte de artă populară folosite de acesta (de pildă „prosopul țesut din cânepă topită cu motive oltenești”), activitățile slujbașilor de pe moșiile familiei Macedonski, arborele genealogic al familiei, biserica Obedeanu din
CITII,AL.FLORIN ȚENE VĂ ÎNCÂNTĂ...! CRONICĂ DE FLORIN T. ROMAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1493352936.html [Corola-blog/BlogPost/381473_a_382802]
-
constituie motorul imobil al tuturor poemelor Flaviei Cosma. Să exemplificăm prin forța metaforfozantă a imaginației neîngrădite: „Sărutat pe gură, bronzul statuilor/ Se preface în aur;/ Mângâiat pe sâni, bronzul statuilor/ Se preface în apă,” (Bronzul statuilor) În ceea ce privește tensiunea real - ideal, relevările sunt mai complexe. Sub acest aspect se cuvine să comentăm în primul rând poezia de dragoste a Flaviei Cosma. Un prim aspect ar consta în neîncrederea în trăirea sentimentului la modul sublim: „Să-ți spun acum adio, îngerul meu,/ Vremea
MARILE ARDERI ÎN POEZIA FLAVIEI COSMA , AUTOR LUCIAN GRUIA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1430825964.html [Corola-blog/BlogPost/379728_a_381057]
-
Martin Heidegger. Specific, desigur, și Omului - sensibil, poetului Andrei Gheorghe Neagu, care, astăzi, îmi umple bucuria de a-i savura „lacrima iubirii” și a călători în „templul poemelor sale”. Postmodernist iertător al clasicului, indecis să-i fie supus. Alergând între relevarea detaliului ca simbol grotesc și semnificant, ca semnificație impact al percepției și armoniei, ca meditație și reflecție asupra lumii străbătută cu piciorul. Fuga din sine și fuga din fața lumii, două căi de situare afectivă, de deslușire ontică a eu-lui său
DOUĂ CĂRŢI, UN POET – ANDREI GHEORGHE NEAGU de IOAN TODERIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 by http://confluente.ro/Ioan_toderita_doua_cart_ioan_toderita_1377432618.html [Corola-blog/BlogPost/346606_a_347935]
-
am fost pus în situația să constat adânca iubire cu care mă înconjura deșii nu i-am fost întotdeauna nai mult de prieten, mentor dar și idol. Dumnezeu să înțeleagă masculul și femeia. Nu cred că ne va oferi vreodată relevarea acestor adânci secete Divine. Apropo! Dumnezeu ne iubește oare cu adevărat? Când iubești dai, de regulă, totul de care te poți lipsi. Bărbatul își oferă iubitei întreaga avere, chiar și aceea încă neaflată în posesia sa. Femeia dă în schimb
IUBESC, DAR CUM? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1414495860.html [Corola-blog/BlogPost/347055_a_348384]
-
masa VAX POPULII de votanți ai partidelor în aproape anualele alegeri electorale. Din păcate și aleșii fac parte din ea. Istoria ne arată că bazele învățământului au fost puse de către Biserică iar entitățile cu caracter explicativ au fost la început „relevări Dumnezeiești” obținute de înaltele fețe bisericești, singurele persoane care aveau cunoștințele necesare înțelegerii. Dintotdeauna vracii care se ocupau de sănătatea și spiritualitatea tribului erau cu un cap peste șefii de trib a căror datorie era numai apărarea și obținerea hranei
IUBESC, DAR CUM? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1414495860.html [Corola-blog/BlogPost/347055_a_348384]
-
cunoștințele necesare înțelegerii. Dintotdeauna vracii care se ocupau de sănătatea și spiritualitatea tribului erau cu un cap peste șefii de trib a căror datorie era numai apărarea și obținerea hranei. La un moment dat în istorie Dumnezeu ilumina prin divine relevări mai multe minți, în special dinafara Bisericii. Marile invenții și descoperiri plutesc în aer și cei receptivi pot găsi argumentarea unor explicații. Din păcate Biserica își apăra concepțiile, ca și partidele politice de astăzi, fără să poată înțelege că poate
IUBESC, DAR CUM? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1414495860.html [Corola-blog/BlogPost/347055_a_348384]
-
să poată înțelege că poate fi loc de mai bine. A existat în evul mediu o epocă neagră în care Biserica curăța prin ruguri purificatoare știința în dezvoltarea unor noi percepte. Nici astăzi Biserica Creștină încă nu admite știința drept relevare Dumnezeiască dată treptat pe măsura în care omul poate înțelege mai în adâncime fenomenul. Bisericile necreștine au o cu totul alte concepte ceea ce a favorizat ca în multe ramuri știința asiatică să predomine. Alah, Brahma și Buda cer credincioșilor să
IUBESC, DAR CUM? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1414495860.html [Corola-blog/BlogPost/347055_a_348384]
-
2007d). De asemenea, se insistă asupra unei “culture épistémologique plus ou moins explicite” (Riondet O., 2004). Communication ethics axis este consolidată prin examinarea “La question éthique dans leș technologies de l’information ” (Riondet O., 2010c și Riondet O., 2007c) și relevarea aspectelor etice ale gândirii comunicaționale a lui Jurgen Habermas (Riondet O., 2009c). Deschiderea hermeneutica este confirmată prin studiul temeinic “Interpretation, comprehension et construction scientifique de la connaissance” (Riondet O., 2010a). Demersul său hermeneutic se sprijină pe W. Dilthey (raportul explicare-înțelegere), N.
PhD Ştefan Vlăduţescu, University of Craiova: Odile Riondet în orizontul comunicării. REZUMAT by http://revistaderecenzii.ro/phd-stefan-vladutescu-university-of-craiova-odile-riondet-in-orizontul-comunicarii-rezumat/ [Corola-blog/BlogPost/339504_a_340833]