61,760 matches
-
cu principalele concepte ale lumii contemporane: democrație, minoritate, majoritate, morală, societate, știință, muncă. Fiecare dintre capitolele dedicate acestor teme merită o discuție aplicată. Cred că o masă rotundă care să aibă drept tematică discutarea acestor concepte din perspectiva diverselor credințe religioase care domină lumea contemporană ar fi mai mult decît interesantă și ar putea duce la definitiva îndepărtare de ceea ce Samuel Huntington numea posibila ,ciocnire a civilizațiilor", marea amenințare pentru lumea contemporană. Observațiile lui Alexandru Șafran, foarte pertinente, oferă omului dezinhibat
Lecția de toleranță by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11224_a_12549]
-
fi abordate sunt, deocamdată (putând să fie îmbunătățite sau reduse, depinde de acceptul pe care și-l vor da reprezentanții celorlalte centre de cercetare din Europa), următoarele: imaginarul alterității, imaginarul artistic și literar, imaginarul cotidianului, imaginarul etnic, imaginarul socio-politic, imaginarul religios, imaginarul mediatic, imaginarul istoric, imaginarul geografic și imaginarul științific. Trebuie menționat că discuția asupra proiectului EURIMAG a fost polemică, pe alocuri, participanții punând următoarele probleme: va fi Comisia Europeană de la Bruxelles interesată doar de o Enciclopedie a Imaginarului?; nu ar
Cercetarea Imaginarului by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/11248_a_12573]
-
generală, o tipologie paradigmatică, exemplificată de William Blake, și, în al treilea rând, ca aplicație, o tipologie derivată, decelată în literatura română în patru variante distincte, grupate câte două: o diadă a vizionarismului primar, cu tipul mitic eminescian și tipul religios arghezian, și o diadă a vizionarismului secundar, cu tipul barochizant Macedonski și tipul social Octavian Goga (mai multe disocieri la p. 185-188). Ultima treime a cărții relevă un critic literar cu o bună aplicație asupra ,instanțelor vizionare în poezia românească
Un patapievicios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11279_a_12604]
-
conduce până la Dimov. Profetismul și ocultismul impun o confruntare mai stăruitoare cu esteticul atunci când e vorba de literatură. Caracterul elaborat al viziunii estetice vine oare în contradicție cu caracterul spontan, natural, atât de des subliniat de exeget, al viziunii profetice, religioase, onirice, maladive sau narcotice? Nu este oare dicteul - transcendent-religios, spiritist sau poetic -, considerat natural și spontan, fără nici cea mai mică suspiciune, una dintre cele mai mari farse din istoria psihologiei și a literaturii? Se câștigă oare dimensiunea estetică a
Un patapievicios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11279_a_12604]
-
a frontierelor trenuie să combatem naționalismul cu fermitate pentru că prin valorile culturii democratice, ale statului de drept, prin respectarea drepturilor omului se poate obține tot ceea ce poate părea pozitiv în cadrul naționalismului, fără a apela la această formă de colectivism aproape religios care este, de fapt, orice fel de naționalism. MS: Am insistat cu întrebările mele, pe acest aspect, pentru că și dvs. în articolul dvs. ați insistat și ați subliniat că tocmai intelectualii - unii dintre intelectualii cu care ați petrecut mai mult
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
după moartea fundatorului sinucis la Atena", cît și în ,abstractul marxist, faze definitoare ale aceleiași căderi și pe care noi le-am trăit cu aceeași intensitate". Drepturile omului, susține mai departe Vintilă Horia, nu sînt aplicabile decît într-o optică religioasă, după cum un veritabil progres științific nu e de conceput decît într-o sferă științific-spirituală. Epistemologia actuală a avut un cuvînt decisiv în privința discreditării ideologiilor, destrămînd determinismul materialist, răul relelor, dovedindu-se mai eficace decît oamenii de litere sau politicienii. întrucît
Vintilă Horia sau "exilul pur" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11321_a_12646]
-
cea orientala). Dacă luăm ca element diferențial religia, atunci est-vest coincide cu împărțirea: Biserică Catolică - Biserică Ortodoxă (paradoxul, în acest caz, este că originea gândirii și a culturii occidentale, Grecia, este plasată în orient). Dar, tot din punct de vedere religios, estul reprezintă islamul, si budismul, si confucianismul. Am putea să reparcurgem la infinit, ca într-o joacă, aceste topoi. Am ajunge, însă, la convingerea că nu vom reuși niciodată să obținem un cadru unitar în interiorul căruia să putem recompune în
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
lato, e gli interessi contingenți o le paure diffuse, dall' altro. Îl Sogno Americano, che implicava la garanzia di offrire a ciascuno una uguale chance di affermazione personale e professionale, a prescindere dalla provenienza (e quindi dalle rădici etniche, culturali, religiose, ecc.) degli individui, era coerențe con un'idea di frontieră mobile, destinată a spostarsi sempre più în là, includendo sempre maggiori spazi, territori, opportunità; a ciò și legava un'idea di accoglienza potenzialmente universale, che però nei fatti ha progressivamente
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de plecare în Europa Centrală. Provocările originare Europei de Sud-Est sunt considerate ca având ca sursă ritmul încet de schimbare politico- socială și economică, corupția sistemică, structurile politice și economia nefuncționala a anumitor regiuni, contracțiile sociale și problemele etnice și religioase nerezolvate ale minorităților. Acestea creează condițiile apariției următoarelor riscuri: apariția unor forme variate de terorism și criminalitate organizată, traficul de droguri, armament și ființe umane. Spațiul Comunității Statelor Independente este analizat funcție de importanță componenței acestuia, strategia de securitate acordând interes
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
regională datorită unor regimuri autocrate, crize de natură politică, economică, socială sau ecologică, precum și conflicte militare înghețate. Pe plan intern, strategia de securitate a Ungariei accentuează riscuri asociate crimei organizate, economiei subterane și corupției, traficului de droguri, extremismului politic și religios, precum și riscuri derivate din situația demografică a țarii. În plan demografic, documentul atrage atenția asupra balanței grupelor de vârstă, luând în calcul îmbătrânirea populației cu consecințe directe în plan economic și social. Strategia de securitate națională stabilește direcții în plan
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
mediul de proveniență, având surse externe și interne. Contextul securității externe este marcat de impactul globalizării și sunt subliniate posibilă schimbare a centrului de greutate al creșterii economice dinspre vest spre est, creșterea importanței actorilor nestatali (incluzând corporațiile și entitățile religioase), dezvoltări și mutații în spațiul energetic, creșterea ponderii problemelor sociale date de migrațiune, sărăcie și dezvoltare, precum și de schimbările climatice. Din riscurile asimetrice, documentul accentuează importantă acordării unei atenții deosebite terorismului internațional (atentatul cu bombă din Burgas, 2012), proliferării armelor
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
beneficiat de sistemul de educație și de plasă de siguranță socială din țara-gazdă, nu mai au nici termen de comparație și nici visul părinților lor la dispoziție. Ca atare, îl caută în altă parte și l-au găsit în identitatea religioasă din țară de origine a familiei. Având asigurate nevoile bazale din piramida lui Maslow, ei s-au axat pe treptele superioare, fiind în căutarea satisfacerii nevoilor de apartenență, stima și auto-actualizare. Parafrazând titlul unui articol al lui Shiraz Maher de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
în primul rând musulmani, nu britanici, spanioli, germani sau francezi. Spre comparație, același răspuns a fost dat de 87% în Pakistan, 71% în Nigeria, 67% în Iordania, 59% în Egipt, 51% în Turcia și 36% în Indonezia. Remarcam că identitatea religioasă este aproximativ la fel de importantă pentru musulmanii care trăiesc în țările UE, ca și pentru cei din țările majoritar musulmane. Spre deosebire, creștinii din țările europene se auto-identifică în mod covârșitor în primul rând prin naționalitatea respectivă și nu prin apartenența
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
este aproximativ la fel de importantă pentru musulmanii care trăiesc în țările UE, ca și pentru cei din țările majoritar musulmane. Spre deosebire, creștinii din țările europene se auto-identifică în mod covârșitor în primul rând prin naționalitatea respectivă și nu prin apartenența religioasă, iar în India 90% se considera în primul rând indieni, nu hinduși. Islamizarea generației a doua a coincis și s-a alimentat din indigenizarea și radicalizarea generației a doua din fostele colonii, din situațiile conflictuale din unele state majoritar musulmane
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
inclusiv în Biblie) n-ar exista astfel de lucruri, ci pentru că alte religii au convenit să facă o interpretare metaforica a unora dintre pasajele problematice și s-a produs o separare a statului (și a sistemului său legal) de textul religios. "Dați cezarului cele ce sunt ale cezarului și lui Dumnezeu, cele ale lui Dumnezeu" s-a dovedit o formulă salvatoare, iar în societatea occidentală s-a produs separația între civitas Dei și civitas terrena. Ironia sorții e că anumite norme
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
teritoriu arid, marcat de violențe și inechități, au ajuns astăzi problematice, întrucat s-a recurs la o reglementare, uneori foarte amănunțită și clară, a unor aspecte concrete ce țin de dreptul civil și penal, Mahomed fiind nu doar un lider religios, ci și întemeietorul unei formațiuni de tip statal și, așa cum reiese din datele istorice corespunzătoare perioadei cât a stat la Medina, s-a dovedit a fi chiar "pragmatic în probleme de guvernare"29. Ca atare, nu e de mirare că
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ale piramidei lui Maslow, pe stindardul radicalismului islamic scriind, în afară de "Șaria", " Noi vrem respect". Islamismul a fost definit că o ideologie atotcuprinzătoare pentru stat și societate, care afirma că Islamul e mai mult decât un sistem de credințe și practici religioase și care militează pentru o inversare a procesului de secularizare și pentru unitatea religiei cu statul 34. Din perspectiva acestei abordări, constatăm că practic toți musulmanii pioși declară la unison că "Islamul e un mod cuprinzător de viață care reunește
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
care militează pentru o inversare a procesului de secularizare și pentru unitatea religiei cu statul 34. Din perspectiva acestei abordări, constatăm că practic toți musulmanii pioși declară la unison că "Islamul e un mod cuprinzător de viață care reunește componentele religioase, politice, economice legale și sociale într-un tot unitar" și că "nu există nicio distincție între religie și politica în Islam"35. E încă o utopie a societății perfecte, la care nu se poate ajunge decât prin lupta (jihad, adică
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Utopia. Imaginarul social între proiecție și realitate reprezintă o lucrare teoretică de nivel academic, valoroasă prin sinteză oferită, lectură cărții putând fi profitabilă atât pentru publicul avizat, cât și pentru publicul mai puțin avizat. Cristian BOCANCEA Eric Voegelin despre dimensiunea religioasă a râului politic (Eric Voegelin about the religious dimension of political evil) Eric Voegelin, Religiile politice (trad. și st. introd. Bogdan Ivașcu), Editura Humanitas, București, 2010, 160 p. Potrivit lui Bogdan Ivașcu, autorul unui amplu studiu introductiv (pp. 5-70: "Ordine și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și istorie. Eric Voegelin și diagnoza modernității"), traducerea poate fi înțeleasă în două feluri: "fereastră în mintea unui geniu" și inițiatoarea "celei mai profunde interpretări a râului în secolul XX: o "religie-erzaț", substitut pentru religiile tradiționale, un râu de natură religioasă, înrădăcinat în adâncimile tenebroase ale naturii umane, o răbufnire fără precedent a dezordinii în istorie" (p. 63). Cartea reprezintă "una din cele mai bune introduceri [...] în opera lui Voegelin", deoarece cuprinde "toate temele majore": "critică concepției moderne care încearcă să
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
umane, o răbufnire fără precedent a dezordinii în istorie" (p. 63). Cartea reprezintă "una din cele mai bune introduceri [...] în opera lui Voegelin", deoarece cuprinde "toate temele majore": "critică concepției moderne care încearcă să separe sfera politicii de orice conținut religios; radiografia substratului spiritual-intelectual al mișcării totalitare; resorturile care generează ordinea și dezordinea în istorie" (p. 54). Recenzia de față se va concentra pe cel de-al doilea tip de lectură, întrucât de aici se degajă mult mai convingător relevanță acestei
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
în sine" explică motivul pentru care, la sfârșitul anilor '30, nu era deloc acceptat să se vorbească "despre religii politice" și să se interpreteze "mișcările timpului nostru nu doar că mișcări politice, ci de asemenea (și mai ales) că mișcări religioase" (p. 77). Realitatea în sine" reprezintă o noțiune importantă, daca nu chiar noțiunea-cheie a gândirii lui Voegelin. Desigur, prin "în sine" Voegelin nu înțelege acea realitate noumenală care a cucerit o bună parte din mințile secolului al XIX-lea, datorită
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Voegelin înțelege realitatea fundamentală sau prima care este substituibila (fie de un popor, fie de o persoană anume, ori chiar pur și simplu de o doctrină), insă niciodată delebila: "Oriunde o realitate se dezvăluie pe șine drept sacra în experiența religioasă, ea devine realitatea prima, un realissimum. Această transformare fundamentală de la natural la divin rezultă într-o recristalizare sacrala și valoric orientată a realității în jurul acelui aspect care a fost recunoscut ca fiind divin. Lumi de simboluri, semne lingvistice și concepte
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
o recristalizare sacrala și valoric orientată a realității în jurul acelui aspect care a fost recunoscut ca fiind divin. Lumi de simboluri, semne lingvistice și concepte se ordonează singure în jurul centrului sacru, se stabilizează că sisteme, devin îmbibate cu spiritul agitației religioase și sunt susținute fanatic ca fiind ordinea "justă" a ființei" (pp. 86-87). După fixarea cadrului de discuție, Voegelin sugerează câteva posibile definiții ale acestui concept controversat (cel puțin pentru anul apariției acestei cărți). Astfel, prin religii politice, autorul înțelege "divinizarea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
lărgire semantica corespunzătoare a doua noțiuni-cheie în argumentația lui Voegelin: "Prin religie se înțeleg creștinismul sau alte mari religii ale mântuirii; prin stat se înțeleg organizațiile politice de tipul statului-națiune modern. Pentru o înțelegere adecvată a religiilor politice, conceptul de "religios" trebuie extins pentru a include nu doar religiile mântuirii, dar și toate celelalte fenomene care însoțesc dezvoltarea statelor, fenomene pe care le credem a fi de natură religioasă. Mai mult, trebuie să ne întrebăm dacă într-adevăr conceptul de stat
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]