28 matches
-
mistuitoare... „Și cu groaza asta am trăit - ne spune autorul - până în vara lui '44, când, după 23 August am respirat ușurați. Cinstit să fiu, pentru noi, această dată a însemnat eliberarea”. În cartea despre care vorbim, de fapt, un jurnal rememorativ cu evocări schițate iscusit și cu talent, implicându-se din plin arta reportajului, întâlnim starea evreului, a unuia (sau a unora) în România așa-zis comunistă... evreul capabil, cu calități reale, dornic de a se afirma, harnic, muncitor, util... evreul
O CARTE BUNĂ: „MAIMUŢELE DINCOLO DE AMINTIRI” DE IVAN LUNGU de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 741 din 10 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Roni_caciularu_o_carte_buna_maim_roni_caciularu_1357884528.html [Corola-blog/BlogPost/343476_a_344805]
-
irezistibil prin delicatețea cu care transvazează estetic două experiențe cu care orice gândire ajunge să se confrunte la un moment dat: sensul vieții și spectrul morții. În al doilea rând, captivează prin eleganța și suplețea relatării-povestire cu care se rețin rememorativ imagini-reper, constând în fapte și întâmplări din istoria personală a unui spirit care se întoarce meditativ spre sine. Este o carte despre ce înseamnă să trăiești o viață și să rămâi alături de tine în trecerea ei: o carte memorabilă. Partajează
GABRIEL CHIFU: Sensul vieţii şi spectrul morţii, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/gabriel-chifu-sensul-vietii-si-spectrul-mortii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339569_a_340898]
-
Gabriel Chifu: Viața ca o operă literară de Ștefan Vlăduțescu Poematică sau, mai curând, poematizantă este proza rememorativă pe care ne-o propune Gabriel Chifu în „Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de Gabriel Chifu trăită și tot de el povestită” (Craiova, Editura Ramuri, 2009). Avem de a face cu o epică la care nu se poate avânta
GABRIEL CHIFU: Viaţa ca o operă literară, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/gabriel-chifu-viata-ca-o-opera-literara-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339567_a_340896]
-
intelectuală și sufletească a înțelegerii acestei poezii. Au mai participat prof. Silvia Carmen Diaconu, director al Casei Corpului Didactic și prof. Ciprian Manolache, inspector de specialitate la Inspectoratul Școlar Județean. Prof. dr. Lucia Olaru Nenati, scriitoare, a făcut un excurs rememorativ al legăturilor istorice ale lui Grigore Vieru cu Botoșanii, prezentând aspecte revelatorii ale personalității poetului evocat, dar și documente, cărți, afișe, pliante, fotografii demonstrative, referitoare atât la primul spectacol prezentat în țară, înainte de 1989, de un colectiv de artiști basarabeni
SIMPOZION “GRIGORE VIERU'' LA BOTOŞANI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 by http://confluente.ro/_simpozion_grigore_vieru_rodica_elena_lupu_1361640251.html [Corola-blog/BlogPost/351827_a_353156]
-
intelectuală și sufletească a înțelegerii acestei poezii. Au mai participat prof. Silvia Carmen Diaconu, director al Casei Corpului Didactic și prof. Ciprian Manolache, inspector de specialitate la Inspectoratul Școlar Județean. Prof. dr. Lucia Olaru Nenati, scriitoare, a făcut un excurs rememorativ al legăturilor istorice ale lui Grigore Vieru cu Botoșanii, prezentând aspecte revelatorii ale personalității poetului evocat, dar și documente, cărți, afișe, pliante, fotografii demonstrative, referitoare atât la primul spectacol prezentat în țară, înainte de 1989, de un colectiv de artiști basarabeni
SIMPOZION „GRIGORE VIERU” LA BOTOŞANI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 by http://confluente.ro/Rodica_elena_lupu_simpozion_rodica_elena_lupu_1361782946.html [Corola-blog/BlogPost/352056_a_353385]
-
E aici o împăcare horațiană, solară. E, totodată, un preafrumos epitaf. CEZAR IVĂNESCU NELINIȘTI ȘI MITOLOGII Ce răsuciri interioare (și nu numai) în biografia poetului de la "Baaad"! Impulsuri din toate zările: ecouri de clasicitate elină și reverie romantică, un tempo rememorativ elegiac și răbufniri tonale dure, insule de pax magna și accente de "blues" american, toate vorbind despre un posedat de miraje. Poet în tot ce atinge! Eros și Thanatos, iluminări de gânditor nesistematic și aleanuri afective în frazare folclorică, antinomii
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
un soi de vorbire interioară, cunoștințele dobândite cu privire la cele materiale prin perceperea directă, iar la cunoașterea inteligibilă ajugem doar printr-o iluminare interioară. În acest dialog se dezvoltă o ontologie personală a dimensiunii subiective a vorbirii. Augustin acordă cuvintelor valoare rememorativă; prin ele, ascultătorul actualizează relația dintre complexul sonor și obiect, limbajul constituindu-se în cauză indirectă, mediată a cunoașterii. Construcțiile lingvistice sunt mediatori, simple instrumente utilizate de ființa umană sensibilă pentru a întreține un raport cu realitatea, iar adevărata sursă
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
intestin”. Citim tot În “Iocari Serio” că „deja pentru Platon iubirea era un fel de boală de ochi ophtalmia”. “Iată cum la personajul eminescian, la fata de Împărat boala identificată acum cu iubirea se produce prin intermediari optici”. Scurt popas rememorativ O Încercare de a povesti poema „a fost odată ca niciodată o preafrumoasă fată de Împărat”. Deci nu una oarecare, ci o „persona” investită cu semnele puterii, cu semnele imperiale ale strălucirii. Ea este singura și este Îndrăgostită de un
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
aici, omagieri încărcate de superlative: „Andrei Lupan - personalitate epocală”, „stâlp al demnității noastre”, „întemeietor de cultură națională” etc. Academia a consacrat evenimentului o sesiune științifică, iar TVM, cu reflexe de subordonare bine exersate și incapabilă să gândească independent, a „delirat” rememorativ pe același subiect. E inutil să mai spunem că această caravană aniversară a fost instrumentată de putere, preocupată acum să identifice câțiva piloni (Druță - unul dintre ei - ar spune stâlpi) pe care să clădească o nouă ideologie de stat. Figura
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
Evident că nimeni nu cumpără nici un exemplar din cartea (monumentală!) tocmai lansată. La lansările de tip cenaclu literar-artistic atmosfera este încărcată de poezie, sentimentală și melancolică. Vorbitorii înțeleg să facă un recital din luările lor de cuvânt, sunt visători și rememorativi, vorbesc mult și rar, cu pauze, pentru a da impresia că gândesc ceea ce spun, că rostesc cuvinte din inimă. Se trece apoi la partea artistică a manifestării. O „folchistă” interpretează - palatalizând jenant - câteva poeme sau un fragment de proză sau
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
directorul revistei. Adepți, cu toții, ai spiritualului și ai unei creații cu caracter național, unii refuză ortodoxismul dogmatic, propunând libera interpretare a oricărei credințe, ca și a folclorului românesc cu conținut religios. Potrivit unei precizări a lui Blaga, dintr-un text rememorativ, Începuturile și cadrul unei prietenii (1940), în gruparea revistei s-au conturat încă din primii ani două poziții: una de „dreapta”, exprimată de Crainic și de ceilalți susținători ai ortodoxismului canonic, alta de „stânga”, al cărui exponent era Lucian Blaga
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290235_a_291564]
-
de-a lungul timpului, pe durata Întregii vieți. În calitate de instanță ce slujește comunitatea, școala este un simbol al stabilității și statorniciei, al comprimării timpului și al opririi acestuia. Școala este un ținut al stocării memoriei culturale, un spațiu de gesticulații rememorative și comemorative. Materialitatea Însăși a școlii Încearcă să dea seama de acest raport față de temporalitate: edificii mărețe, ziduri durabile din piatră, frontoane cu devize grave, atmosferă severă de Închisoare. Concluzie amăgitoare: cu cât o școală este mai veche, cu atât
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
narațiuni din volumul O muză (1922) fac parte din proiectatul serial Amintiri din cariera diplomatică. Conținutul unei proze din Novele romane e rezumat în titlu: O vânătoare de vulpe în Campania romană. Badea Cârțan la Roma. În câteva mici scrieri rememorative relatările sunt înecate în descripții: Mănăstirea Dealu, Ceahlăul, împrejurimile orașului Albano. Spre Costești, un fel de reportaj cinegetic, întârzie asupra unor tablouri patriarhale, prevestindu-l pe Mihail Sadoveanu. Există în proza scurtă a lui Z. și o anecdotică animalieră, mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
de scrieri proprii, își destăinuie nedumeririle, nehotărârile. Segmentul auctorial devine astfel un colaj de texte eterogene, „un caiet” cu de toate. Roman-document prin jurnalul inclus, ca de altfel și prin confidențele verificabile, Adunarea și scăderea zilelor e o cozerie agreabilă, rememorativă, reflexivă, autoreferențială. SCRIERI: Al cincisprezecelea, Cluj-Napoca, 1981; Ascensiune nocturnă, București, 1984; Porțile serii, București, 1987; Adunarea și scăderea zilelor, București, 1988; Fascinația filmului la scriitorii români, București, 1997; Interviul. De la Platon la Playboy, Cluj-Napoca, 1997. Repere bibliografice: D. R. Popescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290600_a_291929]
-
Cetăți și călătorii”, CRC, 1978, 15; Marian Papahagi, „Introducere în opera lui St. O. Iosif”, O, 1978, 16; Victor Felea, „Cetăți și călătorii”, TR, 1978, 21; Iorgulescu, Scriitori, 355-358; Domițian Cesereanu, Prozator și critic, TR, 1979, 27; Valentin Tașcu, Confesiunea rememorativă, ST, 1979, 7; Ioan Holban, „Soarele la miezul nopții”, CL, 1979, 10; Ion Maxim, De la „poveste” la „povestiri” critice, VR, 1979, 11; Ion Oarcăsu, Portret în mișcare - Mircea Vaida, TR, 1980, 8; Lit. rom. cont., I, 479; Ecaterina Țarălungă, „Zile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290407_a_291736]
-
zbatere unică a unei femei sensibile, visătoare, însetată de dragoste dar care-și urmărește scopul (până la urmă să-și scoată familia la liman) cu amputarea unei părți din noianul de vise. I Dragostea nu poate lipsi (nici măcar) din acest roman rememorativ, motor al luptei sociale pentru că: „a lumii-ntregul sâmbur/Dorința-i și mărirea” (M. Eminescu) în timp ce pentru fiul său ambiția de a ajunge cineva în ierarhia socială (mărirea) îl împinge în afaceri. Până la urmă viețile acestora ar deveni paralele dacă
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
caracterizează astfel episodul literar: „la Iași, fenomen semnificativ, memorialistica a avut întotdeauna zelatori pasionați, emulația a găsit aici teren favorabil de la marii cronicari până la Mihail Sadoveanu, până la Ionel Teodoreanu și ceilalți s-a conturat aici o proză subiectivă, lirică, tipic rememorativă, de observat așadar adâncimea sistematică și spiritualitatea locului; a rodit aici ideea costiniană: «Nasc și la Moldova oameni»”. Memorialistica lui Ionel Maftei impresionează prin rigoarea cercetătorului în redarea principalelor episoade biografice. Evocarea unor basarabeni s-a menționat și în volumele
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
de descântec. Nu altfel se întâmplă în registrul erotic, unde, alături de poemele marcate de tensiunea așteptării, de presimțiri și utopii configurate energic ori tandru, pot fi întâlnite poeme jubiliatorii, copleșitoare afectiv, exaltând dăruirea și comuniunea, dar și „sfârșitul continuu”, lamentoul rememorativ - agresiv sau duios, orgolios ori uscat, neutru - în al cărui triunghi trecutul se oferă prezentului pentru a prefigura o șansă utopiei. Aceeași energie plăsmuitoare va experimenta nu numai tematici, dar și expresii variate, provenind din diferite direcții culturale. Tentației atitudinilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285973_a_287302]
-
Pământul și roadele sale, fauna domestică, munca plugarului ritmată în funcție de mișcările cosmice, sentimentul regăsirii de sine în universul țărănesc sunt constanta esențială, structurantă a poeziei lui H. O constantă ce prin definiție implică sentimentul timpului și sentimentul iubirii de patrie. Rememorativă adesea, orația lirică reactualizează icoane apuse, reface spectacole contemplate nemijlocit la vârsta mirărilor. Principala sursă a lirismului pare a fi însă iubirea de poezie. Autor a numeroase cărți de versuri, H. își întreține plăcerea de a cânta prin frecventarea constantă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287447_a_288776]
-
din momentul debutului precoce (încurajat de Tudor Arghezi, la „Bilete de papagal“, 1928). Pe lângă rolul supapei de eliberare imediată, însemnările „secrete“ erau concepute și ca modalitate de păstrare fidelă a faptelor petrecute, precum și trăirile aferente, pentru ulterioare ocazii de bilanț rememorativ. Efectul durabil se verifica în 1997, confirmat de notația expresă pe marginea unuia dintre vechile carnete: „Am 83 de ani. Recitesc. Îmi bate inima tare, cu extrasistole. Reintru în fata de atunci. Simt ca ea...“ și alte carnete poartă astfel
Maria Banuș by Geo Șerban () [Corola-journal/Imaginative/12956_a_14281]
-
personaje, autoarea valorifică aici toate probele documentare disponibile, cu datele și numele protagoniștilor în clar. Ele sunt topite într-o povestire oarecum clasică, nu montate sub forma unei „anchete” jurnalistice; o povestire în care liniaritatea story-ului e spartă de flash-back-uri rememorative sau fantasmatice și de inserturi cu texte duhovnicești. Prozatoarei îi reușește ceva care numai romancierilor adevărați le „iese”: perfecta obiectivare. Ea găsește, întîi, tonul potrivit al unei relatări omnisciente într-un stil alb, transparent și dinamic. Intră, apoi, firesc „în
„Adevărata poveste a unui exorcism“ by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4470_a_5795]
-
când acesta o luase tare cu noul partid PD-L când era clar că e doar un paravan pentru... voturi. Era timpul când făcea băi de mulțime ! O remarcă simplă: ori m-a primit și atunci a fost afabil, strălucitor, rememorativ (ba chiar mi-a propus șefia pe județ a PD, dar n-a fost de acord omul de cadre Vasile Blaga) ori, nu mi a răspuns deloc la telefon. Un episod onorant din timpul mandatului său a fost candidatura lui
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
șchiop, întâiul volum din ciclul Viața și opera lui Tiron B., literatura lui P. înscrie cele mai spectaculoase performanțe. Epicul se alcătuiește din narațiuni independente, „capitole-nuvele”, atribuite lui Tiron B., ziarist ardelean de aceeași vârstă cu secolul. Construite fiecare altfel, rememorativ, dialogic și în multe alte chipuri, utilizând cele mai diferite tehnici, de la aceea a povestirii la cele instituite de Noul Roman și de literatura absurdului, narațiunile amalgamează elemente din toate tipurile de roman - realist clasic, analitic, frescă, politic, popular, senzațional
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
în erotică), modelele tutelare ale vârstei mature a poetului, care a evoluat de la „tradiționalism” către un „modernism figurativ” moderat (Petru Poantă). Proza lui B., adunată în volumele Dincolo de uitare (1984) și Când cocoșii uitară să mai cânte (1998), este una rememorativă, nutrită dintr-un climat afectiv și existențial similar aceluia al poeziei sale. SCRIERI: Cetini mohorâte, Zlatna, 1943; De n-ar veni noaptea..., București, 1969; Ceremonii, Cluj-Napoca, 1978; Cutremurul cuvintelor, Cluj-Napoca, 1982; Dincolo de uitare, Cluj-Napoca, 1984; Mereu iubirea, București, 1988; Însoritele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285899_a_287228]
-
și nord-europeană. Aproape niciodată memorialistul nu relatează sec. Cu toate că el istorisește de regulă rapid, nemeșteșugit, într-un stil colocvial, amintirile reînvie pregnant persoane și personalități, restituie atmosfera unor situații derulate cu ani și decenii înainte. Asemenea unui serial cinematografic, discursul rememorativ vizualizează parcă orașe, sate, târguri, piețe, drumuri, capitale, metropole, peisaje naturale, câmpuri de bătălie, saloane, cancelarii, săli de curs și seminar, amfiteatre, săli de lectură și mari biblioteci (a Vaticanului, de exemplu), săli de ședințe, mai cu seamă parlamentare, redacții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]