1,047 matches
-
două raioane comerciale distincte, dulciuri și cafea, constituia la vremea aceea o premieră în comerțul socialist al Sucevei. Orașul nu avea atunci o cafenea, un spațiu în care să se consume doar “schwartz-ul”, așa cum spuneau încă bucovinenii cafelei, ca o reminiscență din vremea Bucovinei austriece. Cafeneaua Armenească (despre care am scris pagini inedite) dispăruse la sfârșitul perioadei interbelice, iar cafeaua, care putea fi comandată în localurile de consumație publică (restaurantele, birturile și cofetăriile urbei), nu putea fi savurată nicăieri într-un
CAFENEAUA „LA VARICEA” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 62 din 03 martie 2011 by http://confluente.ro/Cafeneaua_la_varicea_.html [Corola-blog/BlogPost/349037_a_350366]
-
vârsta de “ fier negru din cer ”, prin via Internetului-celest. Iată de ce consider că acești “ Prea-fericiți ai infernului ”, sau mă rog, ai bisericii, dacă vreți neapărat să-i numiți așa, au fost de fapt la început niște răpitori de trupuri, niște reminiscențe de nomazi patriarhali și violenți din vechea Europa matriarhală, care după ce ne-au nimicit toate marele noastre Zeițe-mume și toate valorile noastre religioase, matriarhale, precum visul, dragostea, libertatea și respectul pentru lumea divină și legea sacră, s-au pus stăpâni
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 1 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 by http://confluente.ro/Reportaj_imaginar_la_un_congres_interna_constantin_milea_sandu_1336995265.html [Corola-blog/BlogPost/357888_a_359217]
-
organizat anual și acum s-au concretizat în volumul Drobeta, Seria Etnografie, apărut în 2012. Că și în alți ani semnează materiale și studii nume de prestigiu din cercetarea socioumană și etnografica românească actuala, precum: Marcela Bratiloveanu Popilian, care investighează reminiscențe ale unor culte străvechi în zonele casrpato-danubiene, vizibile chiar și azi la sărbătoarea de Sf.Gheorghe(în recuzita,ramurile verzi de salcie, practici, ungerea cu usturoi a tuturor intrărilor, fumigații, efectuarea primului păscut, etc.) considerată că moment de instaurare unei
RECENZIE VOLUM DE STUDII DROBETA, XXII, 2013 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_volum_de_studii_drobe_varvara_magdalena_maneanu_1367926822.html [Corola-blog/BlogPost/353214_a_354543]
-
și foarte bătrână prin experiența care îi dă tot dreptul să-i spună Lumii întregi, că există. Intelectual, artistic, Viorela Codreanu Tiron este un eșantion de frumusețe clasică peste care cade bruma incorigibilă a contemporanității, este o poetă modernă cu reminiscențe de romantism năucitor de frumos. Melania Cuc Referință Bibliografică: Cronică la volumul de versuri Vraj(b)a clipei a Viorelei Codreanu Tiron / Viorela Codreanu Tiron : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 284, Anul I, 11 octombrie 2011. Drepturi de Autor
CRONICĂ LA VOLUMUL DE VERSURI VRAJ(B)A CLIPEI A VIORELEI CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Cronica_la_volumul_de_versuri_vraj_b_a_clipei_a_viorelei_codreanu_tiron_.html [Corola-blog/BlogPost/364580_a_365909]
-
interstiții ale textului, exprimat în jerbe de lumini tăioase, interminent, de intensitatea sângerie a olmazurilor orientale. Ambii trăiesc, pe multiple octave ale rostirii, fervoarea clasicizantă a unui lirism revolutionar, ca intenționalitate, în care, postmodern, se află încrustată și pletora unor reminiscențe (începând cu cele eminesciene), spre a reface o istorie a compartimentului poetic al poeziei noastre naționale. Camuflat sub umbrela vastă a postmodernismului, universal lui Ioan descinde de mult mai departe, dintr-o percepție (dinamică, concretă, fremătătoare) a mitologicului și a
DE LA SUFLET PENTRU UN POET APARTE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1451484195.html [Corola-blog/BlogPost/372555_a_373884]
-
politici,economici,culturali,de mentalitate, religioși, etc, veniți de pretutindeni fac presiuni asupra gândirii, mentalității și obiceiurile noastre.Între gândirea de dinainte a fizicianului amintit și și democrația din țara noastră există asemănări. Filozofia noastră politică se bazează azi pe reminiscența ideilor din așa-zisa democrație socialistă împletită cu idei democratice implementate ”după ureche” din țările cu democrație autentică.În ciuda faptului că toți politicienii noștri au făcut deplasări de documentare în aceste țări,cheltuind sume uriașe din banii contribuabilului.De fapt
FILOZOFIA DEMOCRAŢIEI ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Filozofia_democratiei_in_romania_contemporana.html [Corola-blog/BlogPost/351119_a_352448]
-
multă pe viitor, să nu-i mai lase nesupravegheați, s-au retras către bază, cu satisfacția unei vieți câștigate, din lupta dintre două lumi sub imperiul secundei, în urmă rămânând respectul. Oamenii sunt vulnerabili în fața problemelor, reacționează în mod diferit. Reminiscențele durerii, incapacitatea de a se desprinde de un trecut traumatizant, poate, din copilărie ori slăbiciunea de a nu suporta o despărțire de cineva drag sau de un loc de muncă, o decepție, un eșec, ceva care le imprimă sentimentul de
ÎNTRE DOUĂ PRAGURI, SECUNDA. DINCOLO… RESPECT! de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 by http://confluente.ro//var/www/html/Home/Orizont/Meditatie/olguta_trifan_1455488389.html [Corola-blog/BlogPost/341327_a_342656]
-
evalua culturile străine cu aceeași combinație de proximitate și depărtare” („Înțelepciune vs filosofie”, București, Editura Academiei, 2007, p. 9). Purtăm pretutindeni cu noi casa originară, patria și natalul. Omul este inseparabil de un natal, este inextricabil legat de inneitate și reminiscență. Natalul este ineradicabil și non-remisiv. Contactul cu o nouă cultură constituie înainte de toate o experiență a spiritului, a conștiinței. Este vorba despre o experiență a de-centrării, a confruntării cu alte tradiții, obiceiuri, ritualuri, simboluri și valori. Geert Hofstede („Managementul
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/gabriel-chifu-romanul-emigrarii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
bine”. Pretutindeni în volum se resimte o căutare a acelui ,,je ne sais quoi” care pare uneori că scapă printre degete. Cu ,,tălpile pline de cer”, binecuvântată, așa cum mărturisește în poemul ,,Du-mă la fântâna cu ciutură”, poeta adună din reminiscențele trecutului momentele pure, de reală beatitudine a simțurilor, depășind cumpene și privind viitorul cu nădejde și, mai presus de orice, cu credință. Mihaela Oancea, 04.01.2016 Referință Bibliografică: Ochiul curat sau dobândirea certitudinilor necesare de Mihaela Oancea / Dorina Stoica
OCHIUL CURAT SAU DOBÂNDIREA CERTITUDINILOR NECESARE DE MIHAELA OANCEA de DORINA STOICA în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1452010128.html [Corola-blog/BlogPost/368164_a_369493]
-
Privindu-Ți Fiul dăruit pierzării/ îți mulțumim de codri și de grâu, dar ne revoltă, Doamne-al îndurării, /că nu ne-ai dat și fulgere la brâu... (Răstignire). A așteptat cel mai mult inelul de logodnă al zorilor de dimineață. Reminiscențele tinereții în marșul lor forțat s-au transfigurat în sihastri. Inima lui pururea flămândă de cuvânt a sângerat pentru țară, curgând ca lava fierbinte în nădejdea celorlalți, ca o rugă pentru biruință. Trudnicele sale oseminte s-au întrupat în falnicii
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
singură să salvez apartamentul din București, scos la licitație. De văitat, la ce să mă mai fi văitat? S-or fi dus, cu tinerețea noastră, ceaușismele, s-or fi și întors. E.Ț.: Amprenta destinului nostru poartă de cele mai multe ori reminiscențele copilăriei. Cum a fost copilăria dumneavoastră? R.A.: Am fost un copil orfan de mamă, de la zece ani. M-a crescut sora mamei, care mi-a fost alături toată viața ei, apucând să se simtă fericită, scurt timp, crescându-și nepoata
INTERVIU CU DNA. RODICA ANCA de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1488094983.html [Corola-blog/BlogPost/383011_a_384340]
-
culoare și formă, ferecate în lumea prohibită și ignoram de cele mai multe ori plânsul îngerului în vise. Mă străduiam să fac ceea ce credeam că se cuvine și e rațional, căutând să rămân ancorată în dimensiunea unde forța gravitațională mă ținea cu reminiscențe de materialism dialectic și mă forțam să rămân în asentimentul celor din jur, pentru a nu fi exclusă din lumea nonsensurilor. Astfel am intrat în conflict cu propriul alter ego și rezultatul a fost un dezastru fără margini. Subconștientul este
CU,,EUPRIN UNIVERSURI PARALELE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1487429039.html [Corola-blog/BlogPost/377401_a_378730]
-
izvor sfânt,/cu o mână care vindecă aici/și alta,/pe cealaltă față de Pământ.(Revelație).Universul liric este întemeiat pe simboluri și,uneori,pe renașterea spirituală.Simțul trăirilor funcționează ca un barometru,el este sprijinit pe proiecții culte,încărcate de reminiscențe ale mitului,al prieteniei și prețuirii confraților:Cădeau clipele în mine/ca pruncii în virgine ude/pe jumătate fără spline/în corpuri belalii,zălude(Conifere,lui Emil Brumaru).Aqșa cum subliniază Victor Sterom poemele din acest volum se desprind din
DAN DOBRE-ULTRAJ ÎMPOTRIVA PROASTELOR MORAVURI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 361 din 27 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Dan_dobre_ultraj_impotriva_proastelor_moravuri.html [Corola-blog/BlogPost/351135_a_352464]
-
Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 302 din 29 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Ajun Colind cu gândul și colind cu pasul Când merg copiii colindând în joacă. Cu un alai de pomi de promoroacă, Înspre colinde îmi îndrept Pegasul. Reminiscențe de vecernii toacă, Se-ndreaptă către înserare ceasul. La unison, cu limpezime glasul, Cum fierbe apa vesel la răstoacă. În prag de sărbătoare - așteptatul Înviorează glasuri cristaline Ce împânzesc de-a lungul și de-a latul. Nu știm izvor din
AJUN de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Ajun.html [Corola-blog/BlogPost/357011_a_358340]
-
DEZGOLIT Autor: Gabriela Docuță Publicat în: Ediția nr. 1982 din 04 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Ce simte c-ar avea nevoie, Sufletul Și nu trupul plin de-ntuneric, Omul, Să fie fericit? De nimic, decât de sine Eliberat de reminiscențe Golit de suferințe, Se-ntreabă: eu mă trăiesc Pe mine, sau am fost trăit? Ale cui gânduri le-am gândit De m-au făcut nefericit, Să fie libertatea mea, eliberarea Din căutarea libertății, oprindu-le, pacea Divinității voi afla? Cred
SUFLET DEZGOLIT de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_docuta_1465033638.html [Corola-blog/BlogPost/378161_a_379490]
-
administrația de la Amsterdam cu existența unei legi ce interzice mitingurile ce implică politica internă a altei țări, au dat naștere unei avalanșe de declarații și contramăsuri din partea administrației de la Ankara, în special din partea președintelui Erdogan care a numit acțiunile „o reminiscență a nazismului, fascismului” și a declarat că „se pare că nazismul se trezește din nou în Vest”, amenințând ulterior că „vor plăti prețul pentru că mi-au tratat cetățenii, ministrul meu de externe cu atâta nerușinare”. Mai mult, președintele turc a
Invazia Imperiului Erdogan în Europa by https://republica.ro/invazia-imperiului-erdogan-in-europa [Corola-blog/BlogPost/338039_a_339368]
-
aici edenul este tot mai îndepărtat) și viața dură a timpului său de răscruce istorică. Eugenio Montale în poeziile sale,cum subliniază Angelo Jacomuzzi,rareori are o preocupare a unei comunicări fericite cu metafizicul,pentru a regăsi vestigiile edenului,ca reminiscență a unei divinități ce a rupt vălul și a tangențiat cu lumina oamenilor.Fiind masca poetică a unei ieșiri în afara timpului,a unei intrări în mirajul edenic:negrele semen de ramuri pe alb/ca un alfabet esențial.(Quasi una fantasio
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Mitul_edenului_in_universul_poetic_european.html [Corola-blog/BlogPost/348050_a_349379]
-
suspensie, în Sărbători ale cuvântului, Timișoara, Editura Marineasa, 2013, p. 202 - 209; Eugen Dorcescu, Autodialogul erotico - agapaic: „Apa”, în In honorem magistri, Crișu Dascălu 75, Timișoara, Editura David Press Print, 2016, p. 122-131; Eugen Dorcescu, Proza Mirelei - Ioana Borchin sau reminiscența Paradisului pierdut, Prefață la Apa, Timișoara, Editura Mirton, 2016, p. 5 - 19; Iulian Chivu, Prefață la Etern într-o eternă noapte-zi, Editura Mirton, Timișoara, 2016, p. 7 - 19; Doina Bogdan-Dascălu, Borchin, Mirela-Ioana, în Academia Română, Enciclopedia Banatului, 2, Literatura, ediția a
MIRELA-IOANA BORCHIN, BIOBIBLIOGRAFIE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1492962715.html [Corola-blog/BlogPost/368602_a_369931]
-
obsesia și chiar recții de intensitate psihotică. Iar în romanul de mari dimensiuni Rusoaica , unde Ragaiac este Gib, descoperim stări obsessive, fiind vorba de așteptarea unei femei ideale, așa cum a conceput-o imaginația sa, cu elemente ale realității și ale reminiscențelor sale, lecture din literature rusească, și care , cu toate experiențele prin care trecfe, rămâne o simplă dorință neîmplinită, ce nu l-a eliberat de tensiunile psiho-afective. Gib Mihăescu este un mare descoperitor al sufletului uman și un mare analist al
DIMENSIUNEA PSHIPATOGRAFICĂ ŞI DE OBIECTIVIZARE ÎN PROZA LUI GIB I.MIHĂESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Dimensiunea_pshipatografica_al_florin_tene_1382454792.html [Corola-blog/BlogPost/352306_a_353635]
-
Peisaj la Balcic) și, spre a mai dinamiza starea de extaz, cu drame și motive livrești, vag echivoce (Răpirea sabinelor, Muzele), sau cu un oarecare fior al tainelor și spaimelor nocturne (Ursitoarele nopții). Toate acestea nu sunt altceva decât tulburi reminiscențe, și palide (ca să nu zicem jalnice) substitute ale nemuncii edenice, nemuncă irosită pe veci și zadarnic râvnită. Fiindcă porunca s-a dat și nu există remediu: “În sudoarea feței tale îți vei mînca pîinea ta, pînă te vei întoarce în
EUGEN DORCESCU, PICTURILE DENISEI MIHĂILĂ SAU “ÎN CĂUTAREA PARADISULUI PIERDUT” de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1411637542.html [Corola-blog/BlogPost/353158_a_354487]
-
din sute de mii de țărani. Uneori îmi venea idei neașteptate. Gândurile-mi zburau hoinar prin alte părți evocându-mi imagini și întâmplări pe care le credeam deja uitate. Pluteam deasupra vieții, ca într-o lume ireală, de visări și reminiscențe. Timpul îl crezusem că trecuse singur fără mine, eu alunecând prin toate nevăzut ca o barcă prin umbră. Tot mama a fost cea care m-a trezit la vis. Și iată-mă printre oamenii satului cu care vorbesc, ne înțelegem
AMINTIRI DIN VERILE COPILĂRIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 by http://confluente.ro/Constanta_abalasei_donosa_1403613887.html [Corola-blog/BlogPost/374245_a_375574]
-
cele următoare, mi-au adus aminte de un reportaj ce relata o întâmplare dintr-un sat din Sălaj, eveniment despre care Camelia Burghele, etnograf și membră a ASER, consemna: „ca exagerat de izolat și rupt de lume, un fel de reminiscență a unui ev mediu vrăjitoresc” în care „s-a instituit o atmosferă de mister” unde câteva femei învârstă, intervievate, se schimbau la chip și unde „s-a putut rapid calchia o fizionomie de vrăjitoare...” (Burghele 2005:296). Totuși, nedorind o
„PAŞI ÎN IMAGINAR”, O INCURSIUNE ÎN IMAGINAŢIA FANTASTICĂ A STUDENŢILOR FILOLOGI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1435407481.html [Corola-blog/BlogPost/352986_a_354315]
-
După ce al V - lea Sinod Ecumenic a recunoscut și a legiferat dogma destinului divin al Sfintei Fecioare Maria - Născătoarea de Dumnezeu, mormântul ei a devenit, începând cu acest secol, loc de pelerinaj. Actuala criptă uriașă care acoperă mormântul reprezintă doar reminiscențele acelei biserici cu etaj, construită de Împăratul Marțian (450 - 457) și de Patriarhul Ierusalimului - Iuvenalie. Trecând și închinându-ne le Biserica Sf. Arhidiacon Ștefan - întâiul între mucenici, la Mănăstirea rusească Sf. Maria Magdalena, apoi vizitând Bazinele Siloamului și Scăldătoarea Oilor
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 by http://confluente.ro/Tara_sfanta_spre_calauzirea_la_desavarsire_a_pelerinului_de_la_vechiul_testament_la_noul_legamant.html [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
ce urmează, voi prezenta în câteva rânduri, Mănăstirea Sfântului Teodosie cel Mare - întemeietorul vieții de obște (a vieții cenobitice). Actuala mănăstire a fost construită pe ruinele vechiului chinovion, întemeiat de Sf. Teodosie în sec. al IV - la marginea Pustiului Iudeii. Reminiscențele acelor ruine se mai văd și astăzi, atât în interiorul zidurilor mănăstirii, cât și dincolo de granițele ei. Peștera din incinta mănăstirii reprezintă una dintre cele mai interesante părți ale vechii mănăstiri - chinovion. Este o peșteră naturală, ușor ecarisată, situată și azi
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 by http://confluente.ro/Tara_sfanta_spre_calauzirea_la_desavarsire_a_pelerinului_de_la_vechiul_testament_la_noul_legamant.html [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
copiii ieșiți, în recreație, la jocurile lor. Nu îmi amintesc decât vag crâmpeie de cântec bătrânesc și descântec, pentru că, înainte de a ajunge la vârsta școlarității, părinții s-au mutat în orașul învecinat, unde folclorul era cel mult unul cu slabe reminiscențe ale limpezimii originare, era doar de mahala. Dar îmi amintesc cum, pe la vreo patru-cinci ani, mergeam la grădinița din satul de centru, pe lângă porumbii care mi se păreau niște uriași, ascunzând primejdii și emoții nedorite. Îmi mai amintesc cum mergeam
MODELE, ASPIRAŢIE, ÎNCLINAŢII de CORNELIU VASILE în ediţia nr. 661 din 22 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_vasile_taina_scrisului_37_corneliu_vasile_1350931191.html [Corola-blog/BlogPost/346353_a_347682]