KorAP: Find »[drukola/base=remitent & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 >

30 matches

Corola-journal/Journalistic/8409_a_9734

a cărui transparență se poate citi întreaga textură a viscerelor sale geometrice. Dar fiindcă implacabilul Cuvînt bîntuie ca o fantasmă prin lumile noastre reale sau imaginare, fiindcă el ne apropie sau ne îndepărtează de noi înșine, Paul Neagu a scris: Remitent La marginea apei Într-o seară de toamnă cu licăr Mîndria-mi pieri Cînd am înțeles Că după și dincolo de bătălia Purtată cu strălucită probitate Întoarcerea la vatră era De neocolit 1993 Epilog A-l privi pe Paul Neagu doar în

Paul Neagu, între materie și poezie by Pavel Șușară (2008) [Corola-journal/Journalistic/8409_a_9734]
Corola-website/Law/106071_a_107400

Total ..... ....... Conturi de ordine 1. Deponenți de cauțiuni statutare ............ ....... 2. Creditori pentru avaluri și scrisori de garanție date de bancă: a) În țară ................................. ....... ... b) În străinătate .......................... ....... ....... ... 3. Deponenți de efecte comerciale în gaj ...... ....... ....... 4. Deponenți de cambii de circulațiune ........ ....... 5. Remitenți de efecte spre încasare .......... ....... 6. Deponenți de ipoteci, cesiuni, mărfuri și garanții diverse ........................... ....... 7. Deponenți de titluri ....................... ....... 8. Diverse titluri împrumutate ................ ....... 9. Acreditive și diverse ...................... ....... ----------------- Total ..... ....... 49. La întocmirea bilanțului se vor observa următoarele reguli: a) Debitele și creditele băncii

REGULAMENTUL din 26 septembrie 1934 Legii pentru organizarea şi reglementarea comerţului de banca*). In: EUR-Lex (1934) [Corola-website/Law/106071_a_107400]
diverse ........... ....... Conturi de ordine 1. Deponenți de cauțiuni statutare ......... ....... 2. Creditori pentru avaluri ��i scrisori de garanție date de bancă: a) în țară .............................. ....... ... b) în străinătate ....................... ....... ....... ... 3. Deponenți de efecte comerciale în gaj ... 4. Deponenți de cambii de circulațiune ..... ....... 5. Remitenți de efecte spre încasare ....... ....... 6. Deponenți de ipoteci, cesiuni, mărfuri și garanții diverse ........................ ....... 7. Deponenți de titluri .................... ....... 8. Diverse titluri împrumutate ............. ....... 9. Acreditive și diverse ................... ....... ------------------- Total ..... ....... 56. Cuprinsul conturilor situației lunare va fi identic celui prevăzut pentru bilanțul tip anual

REGULAMENTUL din 26 septembrie 1934 Legii pentru organizarea şi reglementarea comerţului de banca*). In: EUR-Lex (1934) [Corola-website/Law/106071_a_107400]
Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642

de "unitate în diversitate" pe care o impune acest dicționar primul și, după știința noastră, unicul în domeniu -, ca și pentru a nu-l deruta pe cititorul deja avizat, am tradus un termen ca sender fie prin "trimițător", fie prin "remitent", "emițător", "locutor", "destinator", "expeditor", după cum sursa la care se face trimiterea este Propp, Greimas, Jakobson, Bahtin, Genette ș.a.m.d.; mi-am mai dorit să fac astfel o reverență cărturarilor (Mihai Pop, Ștefan Stoenescu, Maria Carpov, Ion Pop) care și-

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
de unitate sintactică. Prelucrînd taxonomiile de rol propuse de Souriau și Propp, Greimas a ajuns la un MODEL ACTANȚIAL constînd, la origine, din șase actanți: SUBIECT (LEU la Souriau, EROU la Propp), OBIECT (SOARE la Souriau, PERSONAJ CĂUTAT la Propp), REMITENT (BALANȚĂ la Souriau, TRIMIȚĂTOR la Propp), DESTINATAR (PĂMÎNT la Souriau), ADJUVANT (LUNĂ la Souriau, AJUTOR și DONATOR la Propp) și OPOZANT (MARTE la Souriau, RĂUFĂCĂTORUL și FALSUL EROU la Propp). Într-o versiune mai recentă a modelului actanțial greimasian, Adjuvantul

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
a modelului actanțial greimasian, Adjuvantul și Opozantul sînt considerați AUXILIANȚI, și nu actanți. Un actant poate ocupa un număr bine definit de poziții sau ROLURI ACTANȚIALE de-a lungul PARCURSULUI NARATIV. Subiectul, de exemplu, se poate stabili ca atare de Remitent, calificat (înzestrat cu competență) de-a lungul axei de capacitate, realizat ca performer de succes și răsplătit pentru performanța sa. Mai mult, la nivelul STRUCTURII DE SUPRAFAȚĂ a narațiunii, un singur actant poate fi reprezentat de mai mulți ACTORI diferiți

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
referire la rolurile esențiale jucate de entități în universul de situații și evenimente povestite, el mai e uneori folosit și cu referire la rolurile de NARATOR și NARATAR: aceștia sînt actanți ai comunicării în opoziție cu actanții narării (Subiect, Obiect, Remitent sau Destinatar). ¶Courtés 1976; Culler 1975; Greimas 1970 [1975], 1983a, 1983b; Greimas, Courtés 1982; Hamon 1972; Hénault 1983; Scholes 1974. Vezi și PERSONAJ. actor [actor]. Concretizarea unui ACTANT la nivelul STRUCTURII DE SUPRAFAȚĂ a narațiunii. Actorul, care rezultă din conjuncția

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
ANTINARAȚIUNE. ¶Chatman 1978. antinarațiune [antinarrative]. Un text (verbal sau nonverbal) care adoptă capcanele narațiunii, dar punînd sistematic la îndoială logica narațiunii și convențiile narațiunii; un ANTIDISCURS. Gelozia lui Robbe-Grillet și Molloy de Beckett sînt antinarațiuni. ¶Chatman 1978. antiremitent [antisender]. Opusul REMITENTULUI. Cel de-al doilea trimite SUBIECTUL în căutare și îl înzestrează cu un set de valori; antiremitentul reprezintă un set opus de valori și trimite ANTISUBIECTUL într-o căutare care este în contradicție cu aceea întreprinsă de Subiect. ¶Greimas, Courtés

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
sau negativă a auxiliantului, actorul funcționează ca ADJUVANT, sau OPOZANT. ¶Greimas, Courtés 1982. Vezi și MODALITATE. B balanță [balance]. Unul din cele șase ROLURI fundamentale izolate de Souriau în studiul său dedicat posibilităților dramei. Balanța (echivalentă TRIMIȚĂTORULUI lui Propp și REMITENTULUI lui Greimas) este arbitrul care atribuie bunurile, distribuie valorile. ¶Scholes 1974; Souriau 1950. Vezi și ACTANT. batos [anticlimax]. Un eveniment sau un grup de evenimente (îndeosebi către sfîrșitul unei narațiuni sau al unei SECVENȚE narative), mai puțin important (în chip

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
comunicare (verbală). Contextul REFERENTULUI este cel la care se referă MESAJUL, cel despre care este vorba. ¶Jakobson 1960 [1964]. Vezi și FACTORI CONSTITUTIVI AI COMUNICĂRII, FUNCȚIE REFERENȚIALĂ. contract [contract]. 1. Vezi CONTRACT NARATIV. 2. În modelul greimasian, un acord între REMITENT și SUBIECT. Contractul oferă celui de-al doilea un program de realizare, el constituind principalul izvor al NARAȚIUNILOR (canonice). Subiectul poate îndeplini (sau poate rata) contractul și poate fi răsplătit (sau pedepsit). ¶Adam 1984; Barthes 1974 [1987]; Greimas 1983a, 1983b

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
Destinatarul (analog PĂMÎNTULUI la Souriau) este cel care primește (în cele din urmă) OBIECTUL căutat de SUBIECT. 2. Un ADRESANT. Se face uneori o distincție între un adresant și simplul destinatar (care se poate să nu fie adresantul orientat al REMITENTULUI). ¶Greimas 1970 [1975], 1983b; Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983. Vezi și MODEL ACTANȚIAL. destinator. Vezi REMITENT. determinare temporală [determination]. Limitele temporale ale unei NARAȚIUNI ITERATIVE; arcul temporal în limitele căruia se repetă un eveniment (sau un set de evenimente): "Am

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
apoi doarme, și o reprezentare verbală a sa pot constitui două manifestări diferite ale aceleiași forme de discurs (sau un set de ASERȚIUNI NARATIVE). ¶Chatman 1978. Vezi și MEDIU NARATIV. manipulare [manipulation]. În descrierea greimasiană a structurii narative canonice, acțiunea REMITENTULUI asupra SUBIECTULUI, pentru a-l face pe acesta din urmă să execute un program dat. ¶Adam 1984, 1985 [1999]; Greimas 1983a; Greimas, Courtés 1982. Vezi și CONTRACT, SCHEMĂ NARATIVĂ, RECOMPENSĂ. Marte [Mars]. Una din cele șase FUNCȚII sau ROLURI fundamentale

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
1965. model actanțial [actantial model]. Structura de relații care apare între ACTANȚI. După Greimas, narațiunea este un întreg semnificant pentru că poate fi înțeleasă în raport cu o asemenea structură. Modelul actanțial originar implica șase actanți: SUBIECTUL (căutînd OBIECTUL), Obiectul (căutat de Subiect), REMITENTUL (Subiectului în căutarea Obiectului), DESTINATARUL (Obiectului asigurat de Subiect), ADJUVANTUL (Subiectului) și OPOZANTUL (Subiectului). El este frecvent reprezentat de următoarea diagramă: Remitent Destinatar Subiect Obiect Adjuvant Opozant Dînd seama de structura actanțială a romanului Doamna Bovary, de exemplu, modelul duce

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
Doamna Bovary, de exemplu, modelul duce la ceva de genul: Subiect Emma; Obiect fericire; Remitent literatura romantică; Destinatar Emma; Adjuvant Léon, Rodolphe; Opozant Charles, Yonville, Rodolphe, Homais, Lheureux. O versiune mai recentă a modelului implică numai patru actanți: Subiect, Obiect, Remitent și Destinatar (Adjuvantul și Opozantul funcționînd ca AUXILIANȚI). ¶Adam 1984; Courtés 1976; Culler 1975; Greimas 1970 [1975], 1983a, 1983b. model constitutiv [constitutive model / constitutional model]. Modelul greimasian care descrie structura elementară a semnificării, modelul care explică articulațiile de bază ale

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
pe elevii săi la ceea ce este o altă descriere influentă a structurii povestirii, după care narațiunea canonică este reprezentarea unei serii de evenimente direcționate în funcție de un scop (echivalentă unei JONCȚIUNI între SUBIECT și OBIECT). Mai exact, după un CONTRACT între REMITENT și SUBIECT (MANIPULARE), prin care cel din urmă dobîndește COMPETENȚĂ și se lansează în întreprinderea de a ajunge la un Obiect (în beneficiul DESTINATARULUI), Subiectul își continuă CĂUTAREA și, ca rezultat al unei serii de ÎNCERCĂRI (PERFORMANȚĂ), îndeplinește sau ratează

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
set de PROGRAME NARATIVE conectate din punct de vedere logic. Un parcurs narativ presupune același ACTANT, iar fiecare din programele sale narative constituente corespunde unui ROL ACTANȚIAL. În traiectoria sa narativă canonică, de exemplu, SUBIECTUL e stabilit ca atare de REMITENT, calificat (înzestrat cu competență) în parametrii dorinței, capacității, cunoașterii și obligației, realizat ca un Subiect performant, recunoscut ca atare și răsplătit. ¶Greimas, Courtés 1982. participant [participant]. Un ACTOR; un EXISTENT angajat în situațiile și evenimentele povestite și exercitînd un oarecare

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
eiron sau țap ispășitor, alazon sau lăudăros, ingenua, femeia fatală, încornoratul) sau TIPURI; și în funcție de faptul dacă acestea corespund la anumite SFERE DE ACȚIUNI (aceea a EROULUI, sau aceea a RĂUFĂCĂTORULUI, de ex.), sau de modul cum concretizează anumiți ACTANȚI (REMITENTUL, DESTINATARUL, SUBIECTUL, OBIECTUL). Deși termenul de personaj este foarte frecvent folosit cu referire la existentele din universul de situații și evenimente povestite, el trimite și la NARATOR sau NARAT. 2. Un actor; un existent angajat într-o acțiune. 3. În

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
CONATIVĂ, FACTORI CONSTITUTIVI AI COMUNICĂRII. recompensă [sanction]. În descrierea pe care Greimas o face structurii narative canonice, acea parte a acțiunii prin care SUBIECTUL care a îndeplinit (a ratat) un CONTRACT este răsplătit (pe drept) sau pedepsit (pe nedrept) de REMITENT. ¶Adam 1984, 1985 [1999]; Greimas 1970 [1975], 1983a; Greimas, Courtés 1982. Vezi și ÎNCERCARE GLORIFICANTĂ, SCHEMĂ NARATIVĂ. recunoaștere [recognition/anagnorisis]. În terminologia aristotelică, o schimbare de la ignoranță la cunoaștere trăită de PROTAGONIST, produsă de evenimentele din INTRIGĂ și ducînd la

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
NARATIVIZAT constituie un bun exemplu de relatare. ¶Chatman 1978; Genette 1980, 1983; H. James 1972; Lubbock 1965. remă. Vezi COMENTARIU. rememorare [recall]. O ANALEPSĂ repetitivă; o analepsă care spune din nou lucruri trecute, deja menționate. ¶Genette 1980. Vezi și REVENIRE. remitent [sender]. 1. Un ACTANT sau ROL fundamental la nivelul structurii narative profunde, în modelul greimasian. Remitentul (analog BALANȚEI de la Souriau și TRIMIȚĂTORULUI de la Propp) este distribuitor de valori și trimite SUBIECTUL în căutarea OBIECTULUI. 2. Un DESTINATOR. ¶Greimas 1970 [1975

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
1965. remă. Vezi COMENTARIU. rememorare [recall]. O ANALEPSĂ repetitivă; o analepsă care spune din nou lucruri trecute, deja menționate. ¶Genette 1980. Vezi și REVENIRE. remitent [sender]. 1. Un ACTANT sau ROL fundamental la nivelul structurii narative profunde, în modelul greimasian. Remitentul (analog BALANȚEI de la Souriau și TRIMIȚĂTORULUI de la Propp) este distribuitor de valori și trimite SUBIECTUL în căutarea OBIECTULUI. 2. Un DESTINATOR. ¶Greimas 1970 [1975], 1983a, 1983b; Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983. Vezi și MODEL ACTANȚIAL, ANTIREMITENT. reprezentare [showing]. 1. Împreună cu

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
de bunuri, împărțitorul de valori, DESTINATORUL) și LUNA (salvatorul, ajutorul). ¶Greimas a proiectat un MODEL ACTANȚIAL reprezentînd structura de relații care apar între ACTANȚI sau rolurile fundamentale, la nivelul structurii narative profunde. Modelul originar a implicat șase actanți: Subiect, Obiect, Remitent, Destinatar, Adjuvant și Opozant. Într-o versiune mai recentă a modelului, Adjuvantul și Opozantul nu mai constituie actanți. Bremond a dezvoltat o tipologie complicată, pornind de la distincția fundamentală între PACIENȚI (victime sau beneficiari) și AGENȚI (influențatori, modificatori și menținători). Un

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
role]. O poziție formală ocupată de un ACTANT de-a lungul PARCURSULUI NARATIV pe care îl parcurge; o stare asumată de un actant în desfășurarea logică a unei narațiuni. În traiectoria sa, de exemplu, SUBIECTUL este instituit ca atare de REMITENT și poate fi modalizat (calificat, înzestrat cu competență) de-a lungul axelor dorinței, capacității, cunoașterii și obligației, realizat ca Subiect performant, recunoscut ca atare și răsplătit. Diferitele roluri actanțiale dintr-un parcurs anume sînt suficient de autonome pentru a fi

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
iar un script este un plan stereotip. ¶Bartlett 1932; Beaugrande 1980. schemă narativă [narrative schema]. Un CADRU general, în funcție de care se organizează NARAȚIUNEA. ¶Potrivit schemei narative canonice, după ce se deranjează o ordine anumită a lucrurilor, se stabilește un CONTRACT între REMITENT și SUBIECT pentru a crea o nouă ordine, sau a o reinstaura pe cea veche (MANIPULARE). Subiectul, care a fost calificat prin contract în raport cu axa de dorință, obligație, cunoaștere și/sau capacitate (COMPETENȚĂ), trece printr-un număr de ÎNCERCĂRI pentru

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
veche (MANIPULARE). Subiectul, care a fost calificat prin contract în raport cu axa de dorință, obligație, cunoaștere și/sau capacitate (COMPETENȚĂ), trece printr-un număr de ÎNCERCĂRI pentru a-și îndeplini partea sa din contract (PERFORMANȚĂ) și este răsplătit (sau pedepsit) de REMITENT (RECOMPENSĂ). ¶Greimas 1970 [1975], 1983a; Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983; Larivaille 1974. scop [goal]. O stare finală dezirabilă din punctul de vedere al personajului. GRAMATICILE POVESTIRII consideră povestirea ca fiind constituită dintr-o serie de EPISOADE care îl aduc pe

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
din două seturi diferite de funcții, depinzînd de punctul de vedere adoptat). ¶Bremond 1973 [1981], 1980. trimițător [dispatcher]. Unul din cele șapte ROLURI fundamentale pe care și le poate asuma un personaj (într-un basm), după Propp. Trimițătorul (analog cu REMITENTUL lui Greimas și BALANȚA lui Souriau) trimite EROUL în căutare. ¶Propp 1968 [1970]. Vezi și ACTANT, DRAMATIS PERSONA, SFERĂ DE ACȚIUNI. triplare [triplication/ trebling]. Repetarea dublă, la nivelul NARATULUI, a unui eveniment (secvență de evenimente), sau mai multor evenimente (secvențe

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]