500 matches
-
foarte afumați". Dar tot el reține dispoziția scriitorului spaniol Carlos Ory de a vizita România "când s-o restaura", "să meargă cu mine în patria mea", el căruia îi era familiară figura lui Vasile Pârvan "pe care o așeza între Renan și Nietzsche; și are cea mai lirică idee despre țară, pe care i-am descris-o eu". Toate sunt părți elocvente pentru închegarea unui portret mai viu decât orice dată strict informativă. Ele dezvăluie trăiri paradoxale între limitele dintre planul
"Singurătatea mea populată de cărți" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14799_a_16124]
-
vine îi clocotește sângele roman: "Vorbiți de apropierea Sărbătorii, a Împărăției,/ vorbiți de vinul nou în burduf nou/ abia atunci când prin tot sufletul vâscos/ va zvâcni sângele înfocat, suflul meu roman" ( "Mein feurig Blut sich regt, mein romischer Hauch" Maxime Renane). Englezul T. S. Eliot, un britanic a cărui țară aparent nu are afinități cu Roma, exclama sentențios: "Trei sau patru romancieri mari încă nu înseamnă o literatură, cu toate că Război și pace este un roman din cele mai mari. Dacă am
Antichitatea greco-romană, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14029_a_15354]
-
însele, pe durata salonului de carte de la Leipzig, dar și după aceea, într-un spațiu privilegiat al înfruntărilor de idei. Paralel cu luarea cu asalt de către public a întîlnirilor cu scriitori germani și străini, în metropola saxonă sau în cea renană, cititorii presei au avut parte și de varianta scrisă a unor dialoguri care alcătuiesc laolaltă o foarte prețioasă antologie-document al zbuciumatei perioade prin care trecem. Iată doar o sumară schiță a dezbaterilor de idei cu participarea masivă a unor scriitori
Literatura în vremuri de război by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14047_a_15372]
-
Paul Johnson, Intelectualii. Traducere de Luana Stoica. București, Humanitas 2002. Ediția a II-a. Să-i faci Atenei pe plac Dacă aș putea strânge o sută de ludovici, aș merge în Grecia", spunea Lamartine, în 1832. Nici Andersen, Byron, Chateaubriand, Renan, Giraudoux, Sartre, Cocteau - și câți alții! - n-au gândit altfel. Nici noi, în zilele noastre. Democrația, morala, filosofia, arta, literatura, estetica, mitologia, jocurile olimpice, istoria Greciei rămân obsedante pentru cine încearcă să înțeleagă izvoarele europene. A merge pe urmele lui
Cartea străină by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14262_a_15587]
-
neliniștită în același timp de asigurările organizatorilor că Robbe-Grillet nu a acceptat în ziua stabilită nici un alt interviu decît cel pe care mă pregăteam să-l obțin, am pornit "la luptă". Ca și restul invitaților la festivalul literar din metropola renană, Alain Robbe-Grillet a fost găzduit la luxosul hotel Hyatt. Interviul fusese programat la orele 11 dimineața și urma să se desfășoare în salonul unui "apartament" special. Am sosit mai devreme și am fost invitată să iau loc în somptuosul hol
Cît de viu este încă Noul Roman? by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15180_a_16505]
-
Expert Forum a mai atras atenția că prin delegarea atribuțiilor de la primar la funcționar se schimbă și competența de anchetare. Adică până acum dosarele cu primari sunt anchetate de DNA. Dacă este delegată atribuția către un funcționar atunci competența va reneni unei structuri inferioare, un parchet local, spre exemplu. DNA a trimis în judecată 125 de primari În 2013, DNA a trimis în judecată 4 șefi de Consilii Județene, 25 de primari și 9 viceprimari. Din 2006 până acum au fost
SUPERIMUNITATE PENTRU BARONI. Primarii şi şefii de CJ, puşi la adăpost de ANI şi DNA. Senator PSD: „N-am făcut legea să-i scăpăm, ci să-i ajute să nu mai semneze mii de acte pe care nu le citesc” [Corola-blog/BlogPost/94343_a_95635]
-
de refuz al latinului față de firea și psihicul germanilor, impregnat cu un strat "selvatic, tenebros, nelatin", cum spune V.P., atrași fiind de goticul nocturn și irațional, un reper ancestral sesizat la vremea sa chiar de Tacitus. Participând la un carnaval renan, profesorul are ocazia să vitupereze climatul de libertate excesivă, folosind expresii tari pe adresa acelei dizgrațioase, obstinate petreceri colective în care risipa și ostentația își dau mâna cu grotescul și luxuria. Mircea Zaciu oferă adevărate gravuri, "insectizând" comportamente și măști
Călătoria, ruptură și întoarcere by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/8170_a_9495]
-
aștepta. Propaganda neroniană s-a pus imediat în mișcare și l-a taxat pe Vindex ca fiind un adversar al Romei, nu al lui Nero, că era mânat de ambiții separatiste. Simultan, patru din cele opt legiuni care asigurau granița renană au pornit în marș forțat spre Gallia. între timp, revoltei antineroniene i s-a asociat Galba, guvernatorul provinciei Hispania. Dacă rebeliunea lui Vindex nu l-a impresionat prea mult pe Nero - Vindex era un gal obscur care nu putea emite
Istoria săracă în scheme by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12846_a_14171]
-
o criză de isterie; el a înțeles că acțiunea avea conotații politice: Galba descindea dintr-o veche familie aristocratică ai cărui strămoși pretindeau că descind din zeii nemuritori și, în consecință putea pretinde demnitatea imperială. între timp cele patru legiuni renane l-au înfrânt fără mare dificultate pe Vindex. Și atunci s-a întâmplat un fapt "foarte ciudat": știrea înfrângerii și morții lui Vindex a ajuns în Hispania și l-a deprimat teribil pe Galba care se gândea la sinucidere; în
Istoria săracă în scheme by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12846_a_14171]
-
spunea că Nero vrea să incendieze Roma, să asmută fiarele sălbaticce împotriva poporului, să-i otrăvească pe toți senatorii în timpul unui banchet, să-i asasineze pe toți guvernatorii de provincii și pe comandanții de mari unități militare, să ordone armatei renane să treacă prin foc și sabie Gallia. în același timp se lansau versuri injurioase la adresa împăratului, amintindu-se, printre altele, matricidul; la teatru publicul aplauda ori de câte ori actorii rosteau replici care păreau a fi aluzii defăimătoare pentru Nero; pe statuile acestuia
Istoria săracă în scheme by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12846_a_14171]
-
nu privim viitorul apocaliptic. Legile reglării naturale vor funcționa și în viitor, echilibrând tendințele și având grijă ca globalizarea să nu aneantizeze individul. Veronika Dreihlinger (Germania) a trasat o sugestivă paralelă între globalizare și carnaval pornind de la situația din regiunea renană unde trăiesc simbiotic mai multe naționalități. Carnavalul aduce o multitudine de culori, în schimb demonstrațiile antiglobalizare (deloc pașnice) sunt totdeauna cenușii, ca aspect, instigă la violență, la ură oarbă, niște cohorte marțiale. Ceea ce trebuie combătut este terorismul globalizant, un nou
Singuri în satul global by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12441_a_13766]
-
se raportează nemijlocit la modele acreditate sau, cum este cazul Patimilor�, la episoade exemplare din destinul umanității, percepția lor nu poate fi detașată de reperul pe care singure și-l fixează. A citi, de pildă, Viața lui Iisus a lui Renan, Evanghelia după Isus Cristos a lui Saramago, sau oricare alt text de aceeași natură, detașănd aspectul literar de sursa evenghelică trădează, în cel mai bun caz, o gravă carență de lectură. Pentru că oricăt ar fi opera artistică de singulară ca
Între materialismul istoric și Twin Peaks by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12880_a_14205]
-
finalmente, unicitatea actului creator. În cazuri extreme, cum sunt cărțile amintite mai sus ori filmul lui Gibson, creația este ea ănsăși o exegeză în felul ei, o lectură nouă, mai mult sau mai puțin convențională, a sursei. |n cartea lui Renan este vorba chiar despre Iisus, în cartea lui Saramago la fel, cum despre Iisus este vorba și în Patimile lui Hristos. |ntrebarea elementară în astfel de cazuri este și una foarte simplă: se justifică artistic, uman și filosofic un asemenea
Între materialismul istoric și Twin Peaks by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12880_a_14205]
-
face Încercări pentru restabilirea realității în fabulele regretatului La Fontaine, pline de miez, împodobindu-și opera cu toate bogățiie sensibilității și inteligenței sale. Rîndurile sale, pătrunse de livresc (căci trezesc în minte nu numai pe Urmuz, dar și pe Jules Renan, sau fac cu ochiul la Plutarh, ca să nu mai spunem de Don Quichotte, pe care-l pune iar pe drumuri, sculat de pe statuia sa) nasc cititorului o vie plăcere, chiar cînd trebuie să se descurce prin desfăcături de cuvinte și
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/14103_a_15428]
-
acum 10 ani, de la Fundația Culturală Română) a romanului lui Mihail Villara, Frunzele nu mai sînt aceleași, apariția Exercițiilor pentru mîna dreaptă (cuprinzînd și Don Quichotte și o addendă cu texte din periodice, printre care Cu prilejul unei cărți: Ernest Renan de N. Davidescu) e un gest de asumare a istoriei literare interbelice. Exerciții pentru mîna stîngă Castaneda și bătrînul mexican... Le dădea mîna s-o facă pe nebunii. Fumau ierburi, se îndeletniceau cu "Micul Fum" și începeau să vadă. Asta
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/14103_a_15428]
-
cu parlamentarismul și democrația, polemicile cu E. Lovinescu, antisemitismul, exaltarea curentelor iraționaliste, eterna condamnare a lui Descartes și a posterității sale în Occident, a pozitivismului, interferențele cu numeroși gânditori, ca Von Keyserling, Mach, Spengler, Boutroux, Nietzsche, Ardigň, Evelyn Underhill, Förster, Renan, Rathenau, Berdiaev, Iorga, Bergson, René Guénon, Dostoievski ș.a.) dau o idee despre amplitudinea problematicii în care se mișcau dezinvolt ambii doctrinari români. Punctul tragic, de răscruce, al gândirii lor apare de la primele semne ale instalării ideologiei: la Nichifor Crainic, ca
Proiecte himerice by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/10511_a_11836]
-
Cyclopedia of Political Science, 1889). Analizând încercările de definire a națiunii, Hobsbawm 12 constată existența definițiilor obiective (care privesc națiunea prin elemente precum teritoriu, apartenența etnică, cultura, limba, istorie) și a celor subiective, în două variante: colectivă (în maniera lui Renan, ce definește națiunea că un "plebiscit zilnic") și individuală (în maniera marxiștilor austrieci, pentru care naționalitatea se poate adaugă indivizilor oriunde s-ar afla aceștia, dacă ei vor să o afirme deschis). El consideră că niciuna dintre acestea nu reușește
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
probleme. E aproape sigur că, pentru majoritatea iacobinilor, un francez care nu vorbea franceză era suspect și că, în practică, era adesea acceptat criteriul etno-lingvistic al naționalității". Cele două mari direcții în conceperea națiunii îi au că fondatori pe Ernest Renan și pe Johann Gottfried Herder. Într-o conferință ținută la Sorbona pe 11 martie 1882, Renan 17 a arătat că o națiune nu poate fi redusă nici la rasă, nici la limba, nici la religie, nici la un anumit teritoriu
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
și că, în practică, era adesea acceptat criteriul etno-lingvistic al naționalității". Cele două mari direcții în conceperea națiunii îi au că fondatori pe Ernest Renan și pe Johann Gottfried Herder. Într-o conferință ținută la Sorbona pe 11 martie 1882, Renan 17 a arătat că o națiune nu poate fi redusă nici la rasă, nici la limba, nici la religie, nici la un anumit teritoriu, nici la o uniune vamală și nici la apartenența religioasă: "O națiune este un suflet, un
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
24, care consideră că națiunile au apărut odată cu istoria. Dar, națiunile sunt produse istorice la baza cărora au stat eforturi de ideologizare. Ele nu sunt entități veșnice, ci, ca oricare alte realități istorice, vor dispărea. Încă din timpul apariției acestora, Renan 25 spunea că "națiunea modernă este un rezultat istoric al unei serii de fapte ce converg. [...] Națiunile nu sunt ceva etern. Ele au început, ele se vor sfârși. Confederația europeană, probabil, le va înlocui. Dar, aceasta nu este legea secolului
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
939, apud E. J. Hobsbawm, Națiuni și naționalism..., ed. cît., p. 22. 15 Hagen Schulze, Stat și națiune în istoria europeană, Editura Polirom, Iași, 2003, p. 126. 16 E. J. Hobsbawm, Națiuni și naționalism..., ed. cît., p. 23. 17 Ernest Renan,Ce este o națiune?, parConférence faite en Sorbonne, lConferință susținută la Sorbona pe 11 martie 1882, http://ourworld.compu serve.com/homepages/bib lisieux/nation 01.htm, 21.07.2008.Ernest R 18 H. Schulze, op. cît., p. 100. 19 David
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
149. 22 E J. Hobsbawm, Națiuni și naționalism..., ed. cît., p. 17. 23 Ibidem, pp. 54-59. 24 Walter Bagheot, Physics and Politics, Londra, 1887, p. 83, apud E. J. Hobsbawm, Națiuni și naționalism..., ed. cît., 1997, p. 5. 25 E. Renan, op. cît. 26 H. Schulze, op. cît., p. 114. 27 E. J. Hobsbawm, Națiuni și naționalism..., ed. cît., pp. 48-49. 28 Ibidem, p. 74. 29 H. Schulze, op. cît., p. 156. 30 A. D. Smith, Naționalism și modernism, p. 153. 31
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
a naționalismului în Europa, Editura Institutul European, Iași, 1997. Hobsbawm, Eric J., Națiuni și naționalism din 1780 până în prezent: program, mit realitate, Editura ARC, Chișinău, 1997. Miller, David, "În defence of nationality", în Journal of Applied Philosophy, 10, 1, 1993. Renan, Ernest, Ce este o națiune?, parConférence faite en Sorbonne, lConferință susținută la Sorbona pe 11 martie 1882, ourworld.compu serve.com.Ernest R Schulze, Hagen, Stat și națiune în istoria europeană, Editura Polirom, Iași, 2003. Smith, Anthony D., Naționalism și
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
mai puternică emoție literară n-am resimțit-o din contactul unei opere de imaginație, ci al unei opere critice constituie indiciul unei îndrumări precise. Copil aproape, când am dat peste seria de articole ale lui Emile Faguet din Revue bleue (Renan, Balzac, Taine, Maupassant etc., ce aveau să formeze mai târziu materia celor cinci volume de Propos littéraires), am simțit vertigiul unui gol luminat de o bruscă ploaie siderală. Violența impresiei a fost atât de puternică încât mi-a anulat toate
E. Lovinescu - 125 - Bovarismul ideologic (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10598_a_11923]
-
pagini se poate deduce că autorul n-a neglijat nimic din ce este esențial în istoria artei persuasiunii, nici actualizările cu trimiteri precise la mediul social, cultural și politic universal și românesc. Este bine citit subtextul ironic al spusei lui Renan, la finele secolului al XIX-lea, cum că "retorica este singura eroare a grecilor". Slujindu-se de subtilitatea ironiei, gânditorul francez își comunica oblic opinia despre decăderea artei oratorice în vremea sa. Cu profit se citesc paginile economic scrise despre
Retorică și politică by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/10093_a_11418]