27 matches
-
perfect două unități ale reliefului și anume: subcarpatica și câmpie. Orientarea sudică a viilor din regiune îmbinata cu climatul temperat-continental cu influențe sporadice ale maselor de aer cald mediteraneean din S și SE, tipicitatea și varietatea solurilor (pornind de la brun-roscate, rendzine calcaroase, pseudorenzine argiloase până la cernoziomuri) conferă o structură viguroasa și complexă vinurilor. Localizată în mijlocul acestei zone, Domeniile Sahateni beneficiază de întreg ansamblul factorilor în vederea obținerii vinurilor de excepție. Ideea de Domeniile Sahateni s-a născut în anul 2002 când Steve
Vinul saptamanii: Merlot Roze demisec de la Domeniile Sahateni by http://www.iasi4u.ro/2013-vinul-saptamanii-merlot-roze-demisec-de-la-domeniile-sahateni/ [Corola-blog/BlogPost/95702_a_96994]
-
fi menționate brumele, grindina și ceața, precum și înghețurile timpurii sau cele târzii, care pot afecta negativ culturile agricole. Solurile sunt specifice domeniului forestier (montane brune de pădure și brune de pădure), dar pe anumite suprafețe se întâlnesc și de tipul rendzinelor, de slabă productivitate, care necesită lucrări agrozootehnice pentru îmbunătățirea calității. Vegetația naturală este reprezentată de întinse păduri de foioase (fag, gorun, carpen, mesteacăn etc.), conifere (molid, brad, pin), arbuști (alun, păducel, corn, porumbar), zmeurișuri, murării, alături de numeroase specii de ierboase
Damiș, Bihor () [Corola-website/Science/300852_a_302181]
-
față de municipiul Brașov. Măgura Codlei este alcătuită în principal din conglomerate, gresii și marnele flișului cretacic. Zonele de munte din cadrul Țării Bârsei prezintă "soluri brune acide" (în Postăvaru și Măgura Codlei, pe platforma Branului) și, local, "soluri litomorfe", reprezentate prin "rendzine" și "rendzine brune" (în Postăvaru și în Măgura Codlei). Pe piemonturile colinare submontane predomină "solurile podzolice argiloiluviale" și cele "brune podzolite" (piemontul Sohodolului, piemontul Vlădeni - Crizbav - Măieruș - Apața). În general, aceste soluri prezintă o fertilitate scăzută, exploatarea agricolă realizându-se
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
Brașov. Măgura Codlei este alcătuită în principal din conglomerate, gresii și marnele flișului cretacic. Zonele de munte din cadrul Țării Bârsei prezintă "soluri brune acide" (în Postăvaru și Măgura Codlei, pe platforma Branului) și, local, "soluri litomorfe", reprezentate prin "rendzine" și "rendzine brune" (în Postăvaru și în Măgura Codlei). Pe piemonturile colinare submontane predomină "solurile podzolice argiloiluviale" și cele "brune podzolite" (piemontul Sohodolului, piemontul Vlădeni - Crizbav - Măieruș - Apața). În general, aceste soluri prezintă o fertilitate scăzută, exploatarea agricolă realizându-se cu mijloace
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
și Tăul Dâmbu Șoimului specii de caras și pile. Specifice pădurilor de fag și în amestec de fag cu rășinoase sunt solurile brune de pădure, în arealul pădurilor de molid se identifică păduri brun-acide, iar în Munții Codru-Moma se identifică rendzinele. Modul de utilizare a terenului Regiunea Vașcău are un climat temperat continental moderat, care rezultă din poziționarea în vestul Munților Apuseni, care se opun pătrunderii maselor de aer polar din direcție E, regiunea fiind sub influența aerului oceanic, umed și
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
sunt reprezentate prin soluri caracteristice: În Europa de Vest predomină argiluvisolurile și cambisolurile, acoperite cu păduri de foioase în spațiile, cu relief mai coborât. Acestea sunt soluri slab acide, mai sărace în humus. În același timp, masivele hercinice se caracterizează prin prezența rendzinelor. Solul tipic Europei mediteraneene este terra rossa, specific pădurilor xerofile și tufișurilor de arbuști. În partea centrală și estică a continentului există cea mai mare desfășurare de soluri zonale. Astfel, în nord, pe litoralul arctic, sunt prezentate solurile de tundră
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
geomorfologic, relieful comunei Topraisar apare ca o zonă mai înaltă față de regiunile înconjurătoare din vest, nord și est. Solurile ce se regăsesc pe teritoriul comunei Topraisar fac parte din categoria cernoziomurilor (cernoziomuri ciocolatii, cernoziomuri slab levigate, cernoziomuri carbonatice) și a rendzinele, categorie de soluri dezvoltate pe calcare, roca predominantă ce intră în alcătuirea unității colinare pe care este amplasat teritoriul comunei. Situarea comunei în interiorul podișului face ca influențele de tip pontic să nu fie resimțite. Temperaturile medii anuale se situează în jurul
Comuna Topraisar, Constanța () [Corola-website/Science/310380_a_311709]
-
a majorat doar cu 6000 ha. Suprafețele afectate de alunecări de teren nu depășesc 5 la sută din teritoriu. Mai puțin de 2 la sută ocupă solonețurile, solonceacurile și complexele de soluri salinizate. Peste 1 la sută ocupă solurile calcaroase - rendzinele scheletice. Cernoziomurile tipice și levigate se caracterizează cu fertilitate înaltă și foarte înaltă și sunt recomandate pentru următoarele folosințe și culturi: sfeclă de zahăr, tutun, legume, cereale, floarea-soarelui, culturi leguminoase (soia), livezi de măr, păr, nuc. Pe terasele joase ale
Stepa Bălților () [Corola-website/Science/310928_a_312257]
-
reduse întâlnim grupa solurilor litomorfe, asociațiii montane și submontane se soluri automorfe și soluri slab dezvoltate. Din grupa solurilor montane și submontane fac parte solurile silvestre podzolice brune și brune gălbui, precum și solurile silvestre podzolice. Din grupa solurilor litomorfe întâlnim rendzine roșii-brune și "terra rossa", sub formă de petice. Solurile „terra rossa” prezintă un profil diferențiat textural de cel al solurilor brune acide, cu un colorit roșiatic închis în partea superioară în stare umedă, cu fragmente de calcar, care înaintează în
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
între 3-5 m. SOLURILE Marea diversitate a factorilor pedogenetici a creat în zona Scobinți un înveliș de sol complex. Cele mai mari suprafețe sunt ocupate de molisoluri, din această clasă întâlnindu-se următoarele tipuri: cernoziomuri, cernoziomuri cambice, soluri cenușii și rendzine. Cernoziomurile se întâlnesc pe terasele inferioare ale râului Bahlui, fiind soluri de fertilitate ridicată, cu un conținut natural ridicat de humus și macroelemente nutritive, formate sub o vegetație tipică de stepa sau, subsidiar, sub asociații vegetale erbacee secundare. Cernoziomurile cambice
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
plante tehnice. Solurile cenușii sunt răspândite în aria de contact a Câmpiei Moldovei cu Masivul Dealul Mare Hîrlău, fiind utilizate pentru cultura vitei de vie, pomilor fructiferi, sfeclei de zahăr, cartofilor, legumelor sau pentru pajiști. Pe platourile litostructurale se întâlnesc rendzine. Fertilitatea lor este mijlocie - slabă și se utilizează pentru pomicultura, cereale, pajiști și plantații silvice. În afara molisolurilor, suprafețele aparținând comunei Scobinți sunt reprezentate de hidrosoluri(soluri umede, cu un potențial redus de fertilitate, un grad ridicat de compactitate și regim
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
bazinului, ceea ce impune un anumit mod de utilizare a terenurilor (predominant agricole) și o anumită tipologie a peisajelor geografice, pentru majoritatea teritoriilor comunale. Cernisolurile sunt reprezentate prin toate tipurile de sol: cernoziomul tipic, cernoziomul cambic, cernoziomul argiloiluvial, sol cenușiu și rendzine. Aceste soluri dezvoltate pe depozite basarabiene și deluvio-coluvio-proluviale s-au răspândit pe toate formele de relief în condițiile climatului semiarid: în partea de sud-vest a Câmpiei Moldovei, în ariile mai joase din cursurile inferioare a râului Bahluieț și a afluenților
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
în condițiile unei vegetații ierboase de fâneață și într-un climat umed și răcoros care favorizează acumularea unei cantități mari de humus și elemente nutritive. Este un sol cu caractere de graniță, între cernisoluri și luvisoluri, cu o fertilitate ridicată. Rendzinele apar cu totul izolat pe depozitele calcaroase și de gresii calcaroase situate la suprafață, în zona localității Băiceni, la contactul cu Dealul Mare - Hârlău, în nordvestul bazinului. Sunt soluri favorabile culturii viței de vie, a pășunilor, plantațiilor pomicole, forestiere și
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
pin mediteraneean (Pinus pinaster); altitudinile de peste 2500-3000 m. reprezintă nișa etajului superior compus din elemente floristice subalpine și alpine cu specii de Juniperus și Tetraclinis. Solurile respectă legitățile dispunerii latitudinale și altitudinale. Zonele forestiere mai înalte sunt domeniul luvisolurilor albice, rendzinelor și podzolurilor. În regiunile litorale atlantice și est-mediteraneene, procesele pedogenetice de argilizare in situ au dat naștere cambisolurilor, iar procesele de eluviere argiloiluvială au creat luvisolurile, cele mai productive tipuri zonale de sol din spațiul arab, după solurile aluviale intrazonale
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
Serinus serinus), cormoranul pitic (Phalacrocorax pygmaeus), vulturul pleșuv negru (Aegypius monachus), vipera cu corn (Vipera ammodytes), broasca țestoasă (Testudo graeca), scorpionul (Euscorpius europaeus). În pădurile mediteraneene solurile sunt subțiri, adesea discontinui, dezvoltate pe roci bogate în carbonați. Solul dominant este rendzina, iar când vegetația este normal dezvoltată, terra rossa este acoperită cu un orizont humifer negru. Pe alte continente în afara Europei, formațiunile vegetale corespunzătoare maquisului european poartă denumiri locale: chaparral (în America de Nord), matorral (în Chile), fynbos (în regiunea Capului din Africa de Sud
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
argiloiluvial din tipul preluvosol, subtipul sol brun roșcat luvic din tipul luvisol, vertisol, variante moderat - puternic erodate ale solurilor din grupa a III - a. • Grupa a III - a de soluri: kastanoziom, subtipul cernoziom argiloiluvial din tipurile cernoziom și /sau faeoziom, rendzină, subtipul pseudorendzină de tipul faeoziom, variante moderat - puternic erodate ale solurilor din grupa a IV - a. • Grupa a IV - a de soluri: subtipurile cernoziom și cernoziom cambic din tipul cernoziom, sol coluvial. * Denumirile solurilor din Sistemul Român de Clasificare 1980
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
loessoide de pe versantul sudic al Munților Locvei, câmpia piemontană Nera - Socol și terasele Dunării și a nisipurilor loessoide din ostrovul Moldova Veche. Condițiile climatice sunt caracterizate de temperaturi medii anuale ridicate (circa 11 C) și precipitații de 600-700 mm/an. Rendzinele calcarice se formează și se găsesc numai în condiții de relief fragmentat, pe culmi înguste sau ușor rotunjite, cu stânca la zi și pe versanți cu înclinări variate. Au o largă răspândire, fiind întâlnite pe o suprafață de aproape 6000
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
ha în arealul Parcului Natural. Apar în condiții de climă umedă a munților joși, cu temperaturi medii de 9-10 oC și precipitații de 800900 mm/an. Pe versanții înclinați au o răspândire redusă, în timp ce pe culmi sunt bine dezvoltate. Răspândirea rendzinelor calcarice este legată de apariția rocilor calcaroase, mai ales a celor mezozoice. Acestea ocupă suprafețe însemnate în Munții Locvei (zona ReșițaMoldova Nouă), Munții Almăjului (zona SvinițaSvinecea Mare) și Podișul Mehedinți (pânza de Severin). Faeoziomurile erubazice se dezvoltă pe roci metamorfice
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
gleiosoluri, precum și terasele inferioare ale Dunării la Moldova Veche, Sichevița, Liubcova. În Depresiunea Sichevița apar pe suprafețe însemnate, iar în Munții Locvei, în zona calcaroasă au un caracter rendzinic, ocupând o suprafață de aproape 17000 ha și asociindu-se cu rendzine, entrocambosoluri rodice și luvosoluri. Pe depozitele loessoide au o dezvoltare extinsă pe podul și fruntea teraselor la Liubcova, Gornea, Pojejena, Belobreșca și Șușca. În Munții Almăjului, în zona Bigăr, apar în asociație cu rendzine și luvisoluri, în zonele Sirinia și
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
17000 ha și asociindu-se cu rendzine, entrocambosoluri rodice și luvosoluri. Pe depozitele loessoide au o dezvoltare extinsă pe podul și fruntea teraselor la Liubcova, Gornea, Pojejena, Belobreșca și Șușca. În Munții Almăjului, în zona Bigăr, apar în asociație cu rendzine și luvisoluri, în zonele Sirinia și Sichevița (pe marnocalcare și calcare), pe gabbrourile de la Iuti, la sud de Baia - Noua, pe versanți puternic înclinați. Entrocambosolurile rodice (terra rossa) reprezintă un subtip al eutricambosolurilor. Au o răspândire redusă (circa 300 ha
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
un subtip al eutricambosolurilor. Au o răspândire redusă (circa 300 ha), datorită condițiilor speciale de formare: pe depozitele de alterare ale calcarelor masive tithonice și neocomiene, aflate la mică adâncime. Sunt caracterizate de un colorit roșu aprins, asociindu-se cu rendzine puțin dezvoltate, aflate pe stâncărie, pante accentuate, vârfuri sau soluri brune eumezobazice pe versanți lini și în unele doline. Condițiile climatice sunt asemănătoare celor descrise pentru rendzinele calcarice, fiind mai uscat și mai cald datorită încălzirii puternice a calcarelor. Arealul
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
la mică adâncime. Sunt caracterizate de un colorit roșu aprins, asociindu-se cu rendzine puțin dezvoltate, aflate pe stâncărie, pante accentuate, vârfuri sau soluri brune eumezobazice pe versanți lini și în unele doline. Condițiile climatice sunt asemănătoare celor descrise pentru rendzinele calcarice, fiind mai uscat și mai cald datorită încălzirii puternice a calcarelor. Arealul de răspândire a solurilor roșii este cuprins între 300 și 725 m (300 - 310 m în Cazane și 500 - 725 m în Munții Locvei), pe platouri înguste
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
și de schimbare a utilizării lor prin împădurire sau inierbare. PODGORIA MOLDOVA NOUA Factorul natural caracteristic al Podgoriei Moldova Noua este zona colinară a Banatului, dealurile puțin înalte ale munților Dognecei. Aici sunt soluri scheletice, brune podzolite erodate pe pietrișuri, rendzine levigate și regosoluri rendzinice, bogate în fier și microelemente. Plantațiile viticole beneficiază de expoziție sudică, sudvestică sau sud-estică, majoritatea plantațiilor fiind situate pe platouri. Cantitatea de pigmenți antocianici acumulați în struguri este mai mare pe platou, decât pe amplasamentul de la
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
se impune atenției prin numeroase ecosisteme naturale (Cărăușu D., 1969), consecință a poziției sale de trecere între pădure și silvostepă (pe locul fostei păduri), a intervenției omului prin defrișare, pășunatul animalelor și exploatarea calcarului, a diversității substratului (stâncării, protorendzine și rendzine alături de soluri mai evoluate cenușii și brune) și a microreliefului gropi și ridicături de veche exploatare, văiugi, șanțuri, abrupturi și pante cu expunere și înclinare diferită). De aici rezultă caracterul mozaic al vegetației, bogăția și marea ei variație în comparație cu a
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
al județului (un total de 522.598 de hectare) este alcătuit din următoarele clase (Fig . 8): molisoluri (cernisoluri*) (tipice, cambisoluri, vertice, rendzinice, pseudorendzinice, cenușiifaeoziomuri*, argiloiluviale) localizate în special în Câmpia Moldovei, care acoperă o suprafață de 248.674 de hectare; Rendzinele (soluri subțiri scheletice) s-au format pe rocile calcaroase din platourile structurale. argiluvisoluri (luvisoluri*) (soluri brune argiloiluviale, soluri brune argiloiluviale pseudogleizate, soluri brune luvice, soluri brune luvice erodate, soluri brune luvice pseudogleizate, luvisoluri albice, luvisoluri albice pseudogleizate) răspândite în zone
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]