36 matches
-
loessoide de pe versantul sudic al Munților Locvei, câmpia piemontană Nera - Socol și terasele Dunării și a nisipurilor loessoide din ostrovul Moldova Veche. Condițiile climatice sunt caracterizate de temperaturi medii anuale ridicate (circa 11 C) și precipitații de 600-700 mm/an. Rendzinele calcarice se formează și se găsesc numai în condiții de relief fragmentat, pe culmi înguste sau ușor rotunjite, cu stânca la zi și pe versanți cu înclinări variate. Au o largă răspândire, fiind întâlnite pe o suprafață de aproape 6000
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
ha în arealul Parcului Natural. Apar în condiții de climă umedă a munților joși, cu temperaturi medii de 9-10 oC și precipitații de 800900 mm/an. Pe versanții înclinați au o răspândire redusă, în timp ce pe culmi sunt bine dezvoltate. Răspândirea rendzinelor calcarice este legată de apariția rocilor calcaroase, mai ales a celor mezozoice. Acestea ocupă suprafețe însemnate în Munții Locvei (zona ReșițaMoldova Nouă), Munții Almăjului (zona SvinițaSvinecea Mare) și Podișul Mehedinți (pânza de Severin). Faeoziomurile erubazice se dezvoltă pe roci metamorfice
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
gleiosoluri, precum și terasele inferioare ale Dunării la Moldova Veche, Sichevița, Liubcova. În Depresiunea Sichevița apar pe suprafețe însemnate, iar în Munții Locvei, în zona calcaroasă au un caracter rendzinic, ocupând o suprafață de aproape 17000 ha și asociindu-se cu rendzine, entrocambosoluri rodice și luvosoluri. Pe depozitele loessoide au o dezvoltare extinsă pe podul și fruntea teraselor la Liubcova, Gornea, Pojejena, Belobreșca și Șușca. În Munții Almăjului, în zona Bigăr, apar în asociație cu rendzine și luvisoluri, în zonele Sirinia și
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
17000 ha și asociindu-se cu rendzine, entrocambosoluri rodice și luvosoluri. Pe depozitele loessoide au o dezvoltare extinsă pe podul și fruntea teraselor la Liubcova, Gornea, Pojejena, Belobreșca și Șușca. În Munții Almăjului, în zona Bigăr, apar în asociație cu rendzine și luvisoluri, în zonele Sirinia și Sichevița (pe marnocalcare și calcare), pe gabbrourile de la Iuti, la sud de Baia - Noua, pe versanți puternic înclinați. Entrocambosolurile rodice (terra rossa) reprezintă un subtip al eutricambosolurilor. Au o răspândire redusă (circa 300 ha
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
un subtip al eutricambosolurilor. Au o răspândire redusă (circa 300 ha), datorită condițiilor speciale de formare: pe depozitele de alterare ale calcarelor masive tithonice și neocomiene, aflate la mică adâncime. Sunt caracterizate de un colorit roșu aprins, asociindu-se cu rendzine puțin dezvoltate, aflate pe stâncărie, pante accentuate, vârfuri sau soluri brune eumezobazice pe versanți lini și în unele doline. Condițiile climatice sunt asemănătoare celor descrise pentru rendzinele calcarice, fiind mai uscat și mai cald datorită încălzirii puternice a calcarelor. Arealul
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
la mică adâncime. Sunt caracterizate de un colorit roșu aprins, asociindu-se cu rendzine puțin dezvoltate, aflate pe stâncărie, pante accentuate, vârfuri sau soluri brune eumezobazice pe versanți lini și în unele doline. Condițiile climatice sunt asemănătoare celor descrise pentru rendzinele calcarice, fiind mai uscat și mai cald datorită încălzirii puternice a calcarelor. Arealul de răspândire a solurilor roșii este cuprins între 300 și 725 m (300 - 310 m în Cazane și 500 - 725 m în Munții Locvei), pe platouri înguste
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
și de schimbare a utilizării lor prin împădurire sau inierbare. PODGORIA MOLDOVA NOUA Factorul natural caracteristic al Podgoriei Moldova Noua este zona colinară a Banatului, dealurile puțin înalte ale munților Dognecei. Aici sunt soluri scheletice, brune podzolite erodate pe pietrișuri, rendzine levigate și regosoluri rendzinice, bogate în fier și microelemente. Plantațiile viticole beneficiază de expoziție sudică, sudvestică sau sud-estică, majoritatea plantațiilor fiind situate pe platouri. Cantitatea de pigmenți antocianici acumulați în struguri este mai mare pe platou, decât pe amplasamentul de la
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
litosoluri (litosoluri). Tipuri de stațiuni: 3120 a - Montan de pinete Pi, rendzinic litic și litosol rendzinic 4210 b - Montan-premontan de pinete Pi, pe sol rendzinic litic și litosol rendzinic 5112 a - Deluros submontan de pinete ± gorun, cer, stejar pufos Pi, rendzină litică și litosol rendzinic Tipuri naturale de pădure: 3133 - Pinet de stâncărie calcaroasă (i) 3211 - Pin negru cu mojdrean pe calcare (i-m) 3212 - Rariște de pin negru cu arbuști (i) 3221 - Pin negru cu specii de stejar pe roci
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
negru) (i-m), soluri rendzinice scheletice, V. ed. mic 4210b Montan-premontan de pinete Pi, pe sol rendzinic litic si litosol rendzinic 3211 Pin negru cu mojdrean pe calcare (i-m) 5112a Deluros submontan de pinete ± gorun, cer, stejar pufos Pi, rendzina litica si litosol rendzinic 3212 Rariște de pin negru cu arbuști (i) 3221 Pin negru cu specii de stejar pe roci silicioase (i-m) 165 TS Denumirea TS TP Denumirea TP GE Denumirea GE 3311 Amestec de pin negru cu
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
mic, scheletic. 2.2.2.0. Montan de molidișuri rendzinic, II 141 14/2.2.2.0. Montan de molidișuri Pm (s), rendzinic edafic mijlociu, cu Oxalis-Dentaria. 2.2.2.0. Montan de molidișuri Pm, rendzină și rendzinic (pseudorendzinic), edafic mijlociu, cu Oxalis- Dentaria (Asperula-Dentaria) 2.2.3.0. Montan de molidișuri Ps, rendzină și brun eu- mezobazic rendzinic (pseudorendzinic), edafic mijlociu cu Oxalis-Dentaria (Asperula-Dentaria) 2.3.1.1. Montan de molidișuri podzolic, III 131 8/2.3.1.1. Montan de molidișuri Pi, podzolic cu humus brut, edafic submijlociu și mic, cu Vaccinium. 2.3.1.1. Montan de molidișuri Pi, podzolic cu
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
III 9.9.1.2. Stepă dobrogeană, platouri, rendzine, pe depozite calcaroase, amestecate cu argile, III 226 Sistematica din îndrumar - 1972 Lucrarea “Stațiuni forestiere” 1977 Tipuri de stațiune identificate în amenajamentele silvice 9.9.1.3. Stepă dobrogeană, platouri, cernoziomuri vertice, pe depozite calcaroase, amestecate cu rendzina, III 9.9.1.4. Stepă dobrogeană, câmpie plană, ușor înclinată, cernoziomuri, pe depozite loessoide, II 9.9.1.5. Stepă dobrogeană, câmpie plană, ușor înclinată, cernoziomuri vertice, pe depozite calcaroase amestecate cu argile, III STAȚIUNI DIN LUNCA ȘI DELTA DUNĂRII 367 1/- hi Stațiuni relative
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
perfect două unități ale reliefului și anume: subcarpatica și câmpie. Orientarea sudică a viilor din regiune îmbinata cu climatul temperat-continental cu influențe sporadice ale maselor de aer cald mediteraneean din S și SE, tipicitatea și varietatea solurilor (pornind de la brun-roscate, rendzine calcaroase, pseudorenzine argiloase până la cernoziomuri) conferă o structură viguroasa și complexă vinurilor. Localizată în mijlocul acestei zone, Domeniile Sahateni beneficiază de întreg ansamblul factorilor în vederea obținerii vinurilor de excepție. Ideea de Domeniile Sahateni s-a născut în anul 2002 când Steve
Vinul saptamanii: Merlot Roze demisec de la Domeniile Sahateni [Corola-blog/BlogPost/95702_a_96994]
-
un pH neutru cuprins între 6,5 și 7. Învelișul de soluri din județul Constanța este împărțit în 5 clase, cărora le corespund 11 tipuri de sol: litosol (LS), regosol (RS), aluviosol (AS), psamosol (PS), entiantrosol (ET), cernoziom (CZ), kastanoziom (KS), rendzina (RZ), soloneț SN, gleiosol (GS), antrosol (AT): – Clasa protisoluri (PRO) ocupă o suprafață de 39.324 ha și cuprinde tipurile de sol: litosol (LS), regosol (RS), aluviosol (AS), psamosol (PS), entiantrosol (ET). ... – Clasa cernisoluri (CER) ocupă o suprafață de 227.615 ha
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290540]
-
solurile au o mare varietate ce este generată de acțiunea complexă exercitată de către condițiile litologice, formele de relief, factorii hidrogeologici, hidrologici, precum și cei topoclimatici. Solurile dominante aparțin următoarelor clase: cernisolurilor (CER) cu tipurile cernoziom (CZ), faeoziom (FZ) și rendzină (RZ); luvisolurilor (LUV) cu tipurile preluvosoluri (EL), luvosoluri(LV) și planosoluri (PL); cambisolurilor (CAM) cu tipurile eutricambosol (EC) și districambosol (DC); spodisolurilor (SPO) cu prepodzoluri (EP); hidrisolurilor (HID) cu tipurile gleiosol (GS) și stagnosol (SG); salsodisolurilor (SAL) cu solonețuri (SN
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290539]
-
alcătuit din șisturi cristaline mezometamorfice, peste care se găsește cuvertura sedimentară alcătuită din călcare, pietrișuri, nisipuri, argile, bolovănișuri, peste care se găsește loessul și depozitele loessoide. Solurile dominante aparțin următoarelor clase: cernisolurilor (CER) cu tipurile cernoziom (CZ), faeoziom (FZ) și rendzină (RZ); luvisolurilor (LUV) cu tipurile preluvosoluri (EL) și luvosoluri(LV); cambisolurilor (CAM) cu tipurile eutricambosol (EC) și districambosol (DC); spodisolurilor (SPO) cu tipurile prepodzol (EP) și podzol (PD); umbrisolurilor (UMB) cu tipurile nigrosol (NS) și humosiosol (HS); andisolurilor (AND) cu
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291397]
-
și soluri roșii, Terra Rossa. Solurile aluviale apar în luncile Grădiștei, Luncanilor și Petrosului; cele hidromorfe, soluri negre de fâneață umedă, apar insular pe văile Grădiștei, Petrosului și Tăii. Rocile carbonatice din zona Cioclovina - Ohaba Ponor - Bănița, au favorizat formarea rendzinelor și a solurilor roșii. Rendzinele s-au format pe călcare în condiții de umiditate ridicată, caracteristică solurilor de pădure și au un areal redus Dosul Vârtoapelor - Grădiște și Cioclovina. Pe ele există pășuni, fânețe și foarte rar sunt ocupate de
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
de pădure. Solurile relicte de tipul Terra Rossa s-au format într-un climat mai cald și pe călcare cu un conținut bogat în oxizi de fier slab hidratați, Trufaș, 1986. În cadrul pășunilor, predomină solurile brun acide, brune feriiluviale, rendzinele și solurile brune luvice. ... ... 2.3. Descrierea mediului biotic 2.3.1. Habitate supraterane Formularul standard al sitului ROSCI0087 Grădiștea Muncelului Cioclovina menționează următoarele habitate de interes conservativ european: – 4060 Tufărișuri alpine și boreale ... – 40A0* Tufărișuri subcontinentale și peripanonice ... – 6110* Comunități rupicole calcifile
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
se impune atenției prin numeroase ecosisteme naturale (Cărăușu D., 1969), consecință a poziției sale de trecere între pădure și silvostepă (pe locul fostei păduri), a intervenției omului prin defrișare, pășunatul animalelor și exploatarea calcarului, a diversității substratului (stâncării, protorendzine și rendzine alături de soluri mai evoluate cenușii și brune) și a microreliefului gropi și ridicături de veche exploatare, văiugi, șanțuri, abrupturi și pante cu expunere și înclinare diferită). De aici rezultă caracterul mozaic al vegetației, bogăția și marea ei variație în comparație cu a
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
pin mediteraneean (Pinus pinaster); altitudinile de peste 2500-3000 m. reprezintă nișa etajului superior compus din elemente floristice subalpine și alpine cu specii de Juniperus și Tetraclinis. Solurile respectă legitățile dispunerii latitudinale și altitudinale. Zonele forestiere mai înalte sunt domeniul luvisolurilor albice, rendzinelor și podzolurilor. În regiunile litorale atlantice și est-mediteraneene, procesele pedogenetice de argilizare in situ au dat naștere cambisolurilor, iar procesele de eluviere argiloiluvială au creat luvisolurile, cele mai productive tipuri zonale de sol din spațiul arab, după solurile aluviale intrazonale
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
Serinus serinus), cormoranul pitic (Phalacrocorax pygmaeus), vulturul pleșuv negru (Aegypius monachus), vipera cu corn (Vipera ammodytes), broasca țestoasă (Testudo graeca), scorpionul (Euscorpius europaeus). În pădurile mediteraneene solurile sunt subțiri, adesea discontinui, dezvoltate pe roci bogate în carbonați. Solul dominant este rendzina, iar când vegetația este normal dezvoltată, terra rossa este acoperită cu un orizont humifer negru. Pe alte continente în afara Europei, formațiunile vegetale corespunzătoare maquisului european poartă denumiri locale: chaparral (în America de Nord), matorral (în Chile), fynbos (în regiunea Capului din Africa de Sud
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
argiloiluvial din tipul preluvosol, subtipul sol brun roșcat luvic din tipul luvisol, vertisol, variante moderat - puternic erodate ale solurilor din grupa a III - a. • Grupa a III - a de soluri: kastanoziom, subtipul cernoziom argiloiluvial din tipurile cernoziom și /sau faeoziom, rendzină, subtipul pseudorendzină de tipul faeoziom, variante moderat - puternic erodate ale solurilor din grupa a IV - a. • Grupa a IV - a de soluri: subtipurile cernoziom și cernoziom cambic din tipul cernoziom, sol coluvial. * Denumirile solurilor din Sistemul Român de Clasificare 1980
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
al județului (un total de 522.598 de hectare) este alcătuit din următoarele clase (Fig . 8): molisoluri (cernisoluri*) (tipice, cambisoluri, vertice, rendzinice, pseudorendzinice, cenușiifaeoziomuri*, argiloiluviale) localizate în special în Câmpia Moldovei, care acoperă o suprafață de 248.674 de hectare; Rendzinele (soluri subțiri scheletice) s-au format pe rocile calcaroase din platourile structurale. argiluvisoluri (luvisoluri*) (soluri brune argiloiluviale, soluri brune argiloiluviale pseudogleizate, soluri brune luvice, soluri brune luvice erodate, soluri brune luvice pseudogleizate, luvisoluri albice, luvisoluri albice pseudogleizate) răspândite în zone
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
bazinului, ceea ce impune un anumit mod de utilizare a terenurilor (predominant agricole) și o anumită tipologie a peisajelor geografice, pentru majoritatea teritoriilor comunale. Cernisolurile sunt reprezentate prin toate tipurile de sol: cernoziomul tipic, cernoziomul cambic, cernoziomul argiloiluvial, sol cenușiu și rendzine. Aceste soluri dezvoltate pe depozite basarabiene și deluvio-coluvio-proluviale s-au răspândit pe toate formele de relief în condițiile climatului semiarid: în partea de sud-vest a Câmpiei Moldovei, în ariile mai joase din cursurile inferioare a râului Bahluieț și a afluenților
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
în condițiile unei vegetații ierboase de fâneață și într-un climat umed și răcoros care favorizează acumularea unei cantități mari de humus și elemente nutritive. Este un sol cu caractere de graniță, între cernisoluri și luvisoluri, cu o fertilitate ridicată. Rendzinele apar cu totul izolat pe depozitele calcaroase și de gresii calcaroase situate la suprafață, în zona localității Băiceni, la contactul cu Dealul Mare - Hârlău, în nordvestul bazinului. Sunt soluri favorabile culturii viței de vie, a pășunilor, plantațiilor pomicole, forestiere și
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
între 3-5 m. SOLURILE Marea diversitate a factorilor pedogenetici a creat în zona Scobinți un înveliș de sol complex. Cele mai mari suprafețe sunt ocupate de molisoluri, din această clasă întâlnindu-se următoarele tipuri: cernoziomuri, cernoziomuri cambice, soluri cenușii și rendzine. Cernoziomurile se întâlnesc pe terasele inferioare ale râului Bahlui, fiind soluri de fertilitate ridicată, cu un conținut natural ridicat de humus și macroelemente nutritive, formate sub o vegetație tipică de stepa sau, subsidiar, sub asociații vegetale erbacee secundare. Cernoziomurile cambice
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]