26 matches
-
este chiar vecin cu noi: ansamblul al Unviersității de Muzică din București, croit după chipul și asemănarea mentorului său, Alexandru Matei, cel ce a rostuit o comunitate studențească strălucită, care n-are decât un suflet și o istorie, în ciuda caracterului reofil, efemer al ansamblului, caracter redevabil principiului rotației dictat de însăși vremelnicia calității de student. Game înseamnă ordine și chibzuință, tenacitate și imaginație, disponibilitate și elocință, reușind să zgândărească orgoliul și iscusința unora dintre cei mai importanți compozitori români și străini
Game by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14092_a_15417]
-
fi introdus/km; B = capacitatea biogenică a fondului piscicol; l = lățimea medie a cursului de apă. ... 4. Biotopuri și ecosisteme: a) biodiversitatea floristică și faunistică a habitatelor naturale ale lostriței; ... b) structura ecologică a biocenozelor habitatelor terestre și acvatice din segmentele reofile ale râurilor din România în care supraviețuiește lostrița; ... c) diversitatea geomorfologică și hidrogeologică a biotopurilor din zonele de supraviețuire și de reproducere a lostriței; ... d) estimarea producției și productivității acvatice a ecosistemelor din zonele de supraviețuire și de reproducere a
PLAN NAȚIONAL DE ACȚIUNE din 27 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266052]
-
de informare și educare în apropierea unor situri Natura 2000 desemnate pentru lostriță și/sau cuplate cu centrele regionale de reproducere artificială. De asemenea, fiecare centru de informare va fi dotat cu infrastructură specifică necesară pentru activitatea de informare/conștientizare (acvarii biotop reofile, machete sisteme de incubare, stații de reproducere etc.). Se pot realiza și construcții noi, cu respectarea condițiilor de finanțare, în funcție de proprietarul terenului. Dacă terenul pe care se dorește construirea centrului de informare este proprietate publică, atunci amenajarea acestuia
PLAN NAȚIONAL DE ACȚIUNE din 27 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266052]
-
se află două rânduri de pete negre, mai slabe ca la Gobio gobio. Dimensiuni: Până la 10,5 cm fără caudală, 12,3 cm lungime totală. Variabilitate: Coloritul variază mult și în cadrul aceleiași populații. Hrana constă din biodermă și mici nevertebrate reofile. (Bănărescu, 1964) 6 Perioade critice Se reproduce în perioada dintre lunile între mai și septembrie (de obicei în mai-iunie), în funcție de condiții climatice din cursul anului respectiv. (Bănărescu, 1964) 7 Cerințe de habitat Trăiește în râuri de munte și
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
vizat o importanță deosebită având habitatele ripariene 14 Agenția Națională de Resurse Minerale - Compartimentul pentru Inspecție Teritorială Bistrița - Năsăud Organ de specialitate al administrației publice centrale abilitată să aplice legea în domeniul mineritului Orice intervenție în cadrul abiotic al ecosistemelor reofile poate conduce la dezechilibre la nivelul întregului ecosistem, prin urmare este nevoie de o colaborare între reprezentanții agenției și administratorii ariei naturale protejate în vederea identificării posibilităților de exploatare a resurselor minerale cu o afectare cât mai redusă a funcțiilor
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
de ovine Someșul Rebrișoara, Asociația crescătorilor de taurine Feldru). ONG / asociații Utilizarea rațională a resurselor naturale și promovarea produselor ecologice este un deziderat. Utilizarea anumitor substanțe chimice pe terenurile agricole din sit sau din proximitatea acestuia, ar putea afecta ecosistemul reofil. 19 Membrii comunităților locale (inclusiv asocieri cum ar fi GAL Țara Năsăudului), mai ales cele din Feldru, Ilva Mică, Rebrișoara, Lușca, Năsăud, Nepos și Poderei Persoane fizice și persoane juridice, instituții publce Utilizarea rațională a resurselor naturale și promovarea produselor
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
se află două rânduri de pete negre, mai slabe ca la Gobio gobio. Dimensiuni: Până la 10,5 cm fără caudală, 12,3 cm lungime totală. Variabilitate: Coloritul variază mult și în cadrul aceleiași populații. Hrana constă din biodermă și mici nevertebrate reofile. (Bănărescu, 1964) 5. Perioade critice Se reproduce în perioada mai - septembrie (de obicei în mai- iunie), în funcție de condiții climatice din cursul anului (Bănărescu, 1964). 6. Cerințe de habitat Trăiește în râuri de munte și deal, localizându-se la
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
o punctuație accentuată. Prima interstrie a elitrelor cu un rând secundar de puncte extrem de fin, în rest interstriile au doar câteva puncte izolate. Apofiza prosternului puternic îngustată anterior, suprafața ei prezintă rugozități punctate. Porțiunea mediană a mezosternului netedă. Element central-european, reofil, relativ frecvent răspândit. l=2,5-3 mm. 3 Haliplus flavicollis Sturm Galben-roșcat, pronotul cu puncte de culoare închisă. Suprafața capului are o punctuație rară. Marginea posterioară a pronotului aproximativ egală cu baza elitrelor. Marginile laterale ale pronotului nu sunt rotunjite
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
3-5 nu sunt mai îngroșate. Apofiza prosternului cu o punctuație deasă și accentuată, prevăzută cu un șanț median superficial. Porțiunea mediană a metasternului prezintă o concavitate ușor adâncită. Penultimul sternit abdominal cu un rând transversal, format din puncte îngroșate. Specie reofilă, eurosiberiană. l=2,5-2,9 mm. (Pl. I, fig.3) ♂ Primele 3 articole ale tarselor anterioare ușor lățite, iar ghearele sunt inegale. Elitrele lipsite de o punctuație microscopică. ♀ Jumătatea postmediană a elitrelor prezintă o punctuație microscopică, greu vizibilă. 10 Haliplus
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
tarsal este foarte mic, fiind situat între lobii articolului 3. Scutelul nu este vizibil. Culoarea corpului variază de la galben la galben-roșcat, cu desene caracteristice negre. Insectele trăiesc în apele puțin adânci, câteva dintre ele prezintă o puternică specializare ecologică (acidofile, reofile, halobionte). În fauna României 13 genuri. Cheia genurilor 1.Ghearele picioarelor posterioare inegale, cea externă fiind foarte scurtă, greu vizibilă. Baza trohanterelor posterioare nu este situată în prelungirea coxelor posterioare (fig.21a, pag.18).............................................................1 Hyphydrus Ill. -.Ambele gheare ale
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
anterioară a corpului sunt grupate sub forma unor șiruri drepte. Interstriile elitrelor și partea ventrală prezintă granulații fine. 17 Genul Platambus Thomson Cuprinde o singură specie central-europeană întâlnită și în țara noastră. Trăiește în bălțile inundabile ale râurilor mari. Specie reofilă. Platambus maculatus Linné Oval-scurtat, destul de bombat, dorsal ușor lucios, nepunctat, prevăzut cu reticulații microscopice. Jumătatea posterioară a capului de nuanță întunecată, în interiorul ei se află uneori 2 pete de culoare deschisă. Pronotul gălbui, cu câte o bandă transversală neagră la
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
mai lat la bază, marginea posterioară a pronotului fiind puțin mai îngustă decât baza elitrelor. Suprafața elitrelor cu rânduri longitudinale punctate, mai adâncite posterior, vârfurile elitrelor sunt roșcate. Gheara internă a tarselor anterioare denticulată (fig.48a, pag.47). Specie meridională, reofilă. l=8,5-10 mm. ♂ Ultimul sternit abdominal prezintă o strie longitudinală accentuată. ♀ Ultimul sternit abdominal cu suprafața ușor granulată. -var. nitidus F. Oval-alungit, mai îngust și mai puțin bombat decât forma tipică. Dintele median situat pe marginea interioară a ghearei
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
longitudinală accentuată. ♀ Ultimul sternit abdominal cu suprafața ușor granulată. -var. nitidus F. Oval-alungit, mai îngust și mai puțin bombat decât forma tipică. Dintele median situat pe marginea interioară a ghearei interne de la picioarele anterioare este mai mare, cu vârful ascuțit. Reofilă, întâlnită în apele rapid curgătoare. l=8,5-9,5 mm. -ab. pauper Schils. Lipsesc petele roșii de la vârful elitrelor, uneori pot fi absente și petele postmediane. -ab. nigricollis Zoubk. Pronotul negru, elitrele maronii. 7 Agabus bipustulatus Linné (latus Gebl., abdominalis
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
marginile laterale ale corpului, adesea ele sunt ușor măciucate. Tibiile aproximativ la fel de lungi cât femurele prevăzute cu pinteni apicali mici și subțiri. Tarsele pentamere, cu metatarsele mai lungi decât primele 4 articole luate împreună. Ghearele înguste. Insecte de talie mică reofile, mai rar întâlnite în ape stagnante. Mai pot fi găsite pe malul apelor sub pietre, bucăți de lemn sau pe vegetația acvatică. În fauna noastră sunt prezente 23 de specii. 1.între sutura și tuberculul humeral al elitrei se află
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
mm. ♂ Tibiile mediane ușor arcuite, cu extremitatea apicală relativ lățită. 11 Hydraena truncata Rey Capul și pronotul negre, elitrele maronii de nuanță deschisă. Elitrele puternic convexe, marginile lor laterale sunt ± paralele, prevăzute cu o bordură îngustă, ștearsă posterior. Specie montană, reofilă. l=2-2,6 mm ♂ Elitrele extrem de alungite cu vârfurile trunchiate. ♀ Vârfurile elitrelor luate împreună rotunjite. 12 Hydraena hungarica Rey (czickii Endrodi) Corpul negru cu picioarele maronii. Specie montană. l=2,2-2,5 mm. ♂ Tibiile mediane lățite în treimea lor posterioară
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
convexe, prevăzute cu strii punctate accentuate. Lățimea striilor este aproximativ egală cu cea a interstriilor. Mezosternul, metasternul precum și vârful abdomenului netede și lucioase. La exemplarele imature elitrele sunt unicolore, maronii sau galbenmaronii, lipsite de o pată discală întunecată. Specie comună, reofilă sau întâlnită în apele stagnante. l=1,6-2,2 mm. 6 Ochthebius flavipes D. Torre (eppelsheimi Kuw.) Capul și pronotul adesea cu luciu metalic. Lobii marginilor laterale ale pronotului, uneori marginile pronotului în totalitate sunt acoperite cu o membrană coriacee
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
imensul lac de acumulare creat prin barajul Stânca-Costești iar, în aval de acesta, cursul propriu zis este închis între diguri de protecție. În aval, structura cenozei de pești este dominată acum de speciile de cultură alopatrice scăpate din crescătorii, speciile reofile valoroase ca cega, viza sau mihalțul întâlnindu-se din ce în ce mai rar. Ihtiofauna râului Bahlui este alcătuită dintr-un număr redus de specii de pești de talie mică, datorită încărcării organice mari a apelor uzate evacuate după o epurare insuficientă. Fauna de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
lucrărilor de regularizare efectuate pe râul Jijia, vechea albie minoră a Jijiei s-a transformat într-o apă stătătoare fără aport de apă permanent, fiind supusă colmatării și eutrofizării. Prin această transformare, biocenoza inițială cu o ihtiofaună caracterizată de specii reofile valoroase (scobar, mreană, chișcar întâlnit numai în acest habitat din Moldova!) a fost înlocuită de o asociație caracterizată printr-un număr redus de specii (puțin valoroase), adaptate la noile condiții de viață, și puțini indivizi. Ținând cont de importanța pe
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
paniculata, Carex praecox, Carex pseudocyperus, Carex riparia, Carex rostrata, Glyceria plicata, Phragmites sp., Salix sp.. B. Fauna: Dintre insecte putem întâlni pe: Lucanus cervus (rădașca), Orthetrum cancellatum. Lacul de acumulare Chirița reprezintă un biotop specific colinar mixt, favorabil pentru peștii reofili și stagnofili. O altă caracteristică a acestui lac o constituie popularea permanentă, pe cale naturală, cu puiet de pești proveniți din râul Prut, o dată cu pomparea apei. Dintre aceștia: plătica (Abramis brama), ghiborțul (Acerina cernua), novacul (Aristichthys nobilis), carasul (Carassius auratus gibelio
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
insectele: fugăii (Gerris argentatus), (Gerris lateralis), (Gerris rufoscutellatus). Lacul de acumulare Pârcovaci are ca principală folosință alimentarea cu apă pentru populație, dar reprezintă și un biotop natural pentru reproducerea peștelui si dezvoltarea puietului. Ihtiofauna este formată din specii de pești reofili și stagnofili, din elemente autohtone și introduce, precum: carasul (Carassius auratus gibelio), fufa (Leucaspius delineatus), crapul (Cyprinus carpio), cleanul (Leuciscus cephalus), roșioara (Scardinius erythrophthalmus), scobarul (Chondrostoma nasus), șalăul (Stizostedion lucioperca), novacul (Aristhycthys nobilis), sângerul (Hypophthalmichthys molitrix), păstrăvul curcubeu (Oncorhynchus mykis
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
aici. Se semnalează în sectoarele de mijloc și de jos ale Nistrului, lacul de acumulare Dubăsari, brațul Turunciuc și în cursul inferior al Prutului. Cega este ca și viza o specie de sturion pur dulcicolă (de apă dulce), bentonică și reofilă, care trăiește și se reproduce în apele mari curgătoare din fluviile bazinului ponto-caspic și Arctic. Însă în trecut existau și forme semianadrome care pătrundeau și în apa salmastră din nordul Mării Caspice, dar numai în fața gurilor fluviilor. Ca și viza
Cegă () [Corola-website/Science/319330_a_320659]
-
superior al râului Vâlsan în amonte de satul Brădetu, dar bazinele adiacente nu au fost încă cercetate într-un mod cuprinzător. În 2005 populația aspretelui din râul Vâlsan era apreciată la circa 100 exemplare. Aspretele este o specie dulcicolă bentonică reofilă, nemigratoare, tipică apelor repezi de munte cu o adâncime de 20-80 cm, cu ape reci (10 - 20șC) și curgătoare, cu fund tare format din pietre, pietriș, nisip și bolovani mari. Nu staționează în zonele râului al căror pat al albiei
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
arătat că exemplarele mascule adulte de asprete ținute în captivitate (într-un acvariu) noaptea deveneau foarte agresive, luptându-se între ei și cauzându-și chiar răni grave soldate cu deces. Aspretele se hrănește mai ales cu larve de insecte acvatice reofile, în primul rând cu efemeroptere, apoi plecoptere, blefariceride, trihoptere și chironomide. Oligochetele și amfipodele gamaride joacă un rol neînsemnat în hrană. În captivitate se hrănește cu efemeroptere, plecoptere și viermi ("Tubifex"). Analiza conținutului stomacului a 34 exemplare de "Romanichthys valsanicola
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
nimfele de plecoptere au doi cerci lungi, chiar dacă la unii adulți acești cerci sunt reduși sau lipsesc cu totul. Picioarele larvelor sunt prevăzute cu gheare puternice, cu care se țin bine de pietre și rezistă la curentul de apă (adaptare reofilă). Larvele s-au adaptat însă și la înot, prin formarea de franjuri înotătoare la picioare. Larvele au corpul alungit și sunt turtite dorso-ventral, mult asemănătoare cu adulții prin: antenele și cercii lungi, aparatul bucal adaptat pentru rupt și mestecat deoarece
Plecoptere () [Corola-website/Science/331538_a_332867]
-
pe flancuri 7-10 pete rotunde sau ușor alungite negre-cafenii. La baza înotătoarei caudale sunt 2 pete rotunde albicioase. Pe înotătoarele dorsală și caudală sunt 2 rânduri de pete negre mărunte. Dimorfismul sexual nu este evident. Hrana constă din mici nevertebrate reofile: insecte acvatice și larvele lor (plecoptere, trihoptere), crustacee copepode și gamaride, moluște, viermi, larvele și icrele altor pești. Consumă și detritus organic de origine animală sau vegetală. Se reproduce între mai și septembrie (de obicei în mai-iunie), în funcție de condiții climatice
Porcușor de vad () [Corola-website/Science/331557_a_332886]