146 matches
-
felurite, fără un program anume, la cele mai neobișnuite ore. Descopăr, scriindu-le, nu fără dureroasă bucurie a zădărniciei, jocul de-a mine însumi. Jocul permutărilor, al trecerilor, al comprimărilor temporale. Joc al clipelor risipite pe care, dintr-o simplă reordonare a cuvintelor, le pot aduna, le pot face să curgă în șiruri paralele sau suprapuse, le pot iarăși risipi și readuna, după legi străine, pe care le stăpânesc doar prin hazardul îngropat în mine. Încă stau în ușa de la „Gambrinus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
dar și cu perspectiva sa asupra factorului ce menține "viziunea despre lume" a conducătorului fascist în "echilibru". Este vorba, desigur, de "evreul universal", al cărui rol de "țap ispășitor" îndeplinește, cum ne reamintim de la Rene Girard 387, funcția ambivalentă a reordonării spațiului simbolic care îl revendică drept "centru" al său, o dată ce comunitatea inerentă spațiului simbolic respectiv proiectează asupra sa întreaga "violență" care a adus-o în pragul "dezordinii simbolice" extreme. De această dată, Kenneth Burke sesizează, pentru noi, importanța "atacului (lui
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
conceptualizări în mod propriu: • Experiențe mentale • Conceptualizarea în trepte, • Modelarea, • Exerciții mentale de construcție, • Problematizarea • Prin identificare de relații, comparare, evidențiere de note comune, esențializare, sintetizare, atribuire la o clasă, grupare de elemente similare, asociere de imagini mentale, ordonare și reordonare, structurare și restructurare, comparare, combinare variată. Prin argumentare, interpretare critică proprie, completare de concepte anterioare, codificare, recunoaștere și rezolvare, redefinire în contexte noi. • Prin definire logică, numire, redare proprie, tipizare, concluzionare, explicare de caracteristici comune și în contrast, arbore de
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și a strategiilor posibile, prevedere și analiză a dificultăților și erorilor, analiză de sarcină și a condițiilor. • Prin formulare de ipoteze de soluționare, aplicare a schemelor mentale adecvate, reorganizare a datelor, recorelare, prelucrare nouă, reformulare, reanalizare, reasamblare a modelelor anterioare, reordonare, prospectare, comparare, integrare și reprezentare mentală a datelor și căilor. • Prin afirmare a unei soluții sau plan construite propriu, verbalizare a căutărilor și a sintezei lor, explicare și apreciere a argumentelor în construcție, întocmirea hărții cognitive a înțelegerii, analogie cu
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cunoaștere, de clarificare, prin dialog euristic. • De utilizare variată a întrebărilor: directe, inverse, în lanț, de controversă, de revenire, deschise, cu variante în alegere, problematizate, parțial formulate. • De găsire a noi relații cauzale, a noi exemple, argumente, prin reanaliză, redefinire, reordonare. • De comentare a surselor informative date, a manualului, a altor răspunsuri, exemple. • De formulare de întrebări de către educați. • De solicitare și comentare a răspunsurilor în variante, formulate critic. • De antrenare a educaților în evaluarea răspunsurilor sau completarea întrebărilor. • De combinare
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și în interiorul acestora." Globalismul reprezintă distribuția puterilor, este o formulă de forță dată de principiul adversității și deviată în cele din urmă de ambițiile mondialismului și hegemonismului, iar globalitatea este definită ca o formă a internaționalului, redă limitele ordonării și reordonării lumii conform principiului adversității. Globalitatea este caracterizată de cooperarea interguvernamentală și acceptă ; ; soluții care conservă suveranitatea statală. „Globalismul este o transpunere analogă a modelului inseparabilității de la realitatea microparticulelor la realitatea socială. Noua fizică generează un nou imperialism. Nu ne putem
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
ca animal rationale. Rezultatul unui asemenea discurs este, am putea spune urmând gândul heideggerian, uitarea ființei: a ființei în sine și a ființei omului. Prin jocul modelelor de reconstrucție a umanului cele două amintite, precum și altele devine posibilă și o reordonare a "lumii" (a ordinii umane); însăși ființa este "refăcută", iar omul este așezat, cum ar spune Heidegger, în conul ei de ne-uitare. Discursul despre om nu ține numai de o formă de reflecție "deviată și deformată", cum pretinde Foucault
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ordinii naturale. Fenomenul umanizării "intrate mai adânc în natură", despre care vorbea C. Rădulescu-Motru, este recognoscibil ca o consecință a extinderii finalității asupra naturii. Această operație schimbă principiul de ordine al existenței ca totalitate. Nu este vorba numai despre o reordonare "rațională" a lumii, așa cum aflăm la Kant, de exemplu, ci despre o transformare reală a acesteia, o refacere a ei sub un nou orizont. C. Rădulescu-Motru spune în mai multe rânduri că personalitatea energetică este "ieșită din natură", că ea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
existența umană constrânge în sine toate liniile de evoluție a energiei, reface universul însuși prin structura sa, dă sens nou, personalizat, evoluției lumii (existenței-ca-energie). Nu avem de-a face cu impunerea unei așezări noi a energiei ca natură, ci cu reordonarea sa firească printr-un element zămislit de ea însăși. Astfel, determinismul prin finalitate își dovedește valabilitatea și, în urmare, necesitatea. Iar finalitatea nu este doar un principiu rațional care are valabilitate reflexivă, în ordinea lui ca-și-cum, așa cum este la Kant
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
istorice ale personalității fiecare la timpul ei istoric stau sub o determinare măsurată destinal: nici una dintre ele nu vine înainte de timpul hotărât prin evoluția personalizantă a energiei. Vocația confirmă însă spontan intrarea într-o altă ordine decât cea naturală și reordonarea lumii înseși potrivit principiilor acestei noi ordini. A doua schiță a conceptului vocației trebuie gândită în prelungirea celei din Puterea sufletească, pentru că acolo, în termenii ilustrărilor exemplare, înțelegem mai bine ideea spontaneității vocației, a apariției ei fulminante, dar nu prin
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a face din prezentarea sau interpretarea lui scop în sine. Vocația desăvârșește determinismul prin finalitate, pentru că ea îi cu-prinde, până la identitate, toate elementele structurale: operațiile formale și aplicațiile sale "materiale"; ea se constituie prin specificarea spațiului uman și prin reordonarea lumii potrivit unui principiu al acestui spațiu. Spre deosebire de formele istorice ale personalității, care întemeiază "material" determinismul prin finalitate, dându-i substanță printr-o desfășurare deloc întâmplătoare, vocația deschide un plan în care nu poate opera decât determinismul prin finalitate. Fiecare
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
pentru năruirea structurilor ei anchilozate. Activismul persoanei în varianta mounieristă se apropie de cel al "persoanei energetice". De altminteri, există chiar mai multe asemănări între aceste două variante. În ambele filosofii, natura este depășită, dar nu prin abandon, ci prin reordonare și integrare în universul personal. Em. Mounier afirmă: "emergența universului personal nu oprește istoria naturii, ci o angajează în istoria omului fără a o plia în întregime"294. Iar C. Rădulescu-Motru face din personalizare un proces care urmează celui natural
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
antropologic, gânduri care îi determină structura formală, modelul său filosofic: a) ideea locului omului în centrul de echilibru al existenței, între condiționatul natural și Necondiționat; b) cea a libertății, în forma muncii și creației, ca atribute specific uman; c) ideea reordonării existenței prin finalitate odată cu apariția omului; d) cea a îndreptării acestuia către forma sa desăvârșită: personalitatea energetică. Bibliografie A. Bibliografie Imm. Kant și C. Rădulescu-Motru KANT, Imm., Critica rațiunii pure, traducere de N. Bagdasar și Elena Moisuc, Editura I.R.I., București
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
cea a lui Em. Mounier, care oferă modelul ca atare al acestei filosofii și, de asemenea, personalismul energetic au drept concepte fundamentale realitatea originară, evoluția, finalitatea, personalitatea. Acest fapt îndreptățește concluzia că personalismul energetic este o specie a personalismului contemporan. Reordonarea conținutului personalismului energetic potrivit ideii analogiei dintre structura formală a finalității kantiene și structura conceptului determinismului prin finalitate nu ar fi fost posibilă fără lămuririle conceptuale cuprinse în primul capitol. În sensul acestor lămuriri sunt prezentate modelele de reconstrucție a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de aproape”, de la abia câțiva centimetri, iar detaliile pretind dreptul la Întâietate: părți ale unui univers invizibil, ele se oferă privirii În toată răceala de-contextualizării lor. Ca o consecință directă, intimitatea se relevă și drept un act al distanțării, al reordonării prin contemplare de la distanță a unei sume de reflexii disparate și, deci, incoerente. Perdea de semne derutante, intimul necesită participarea celuilalt, În virtutea ironicei predestinări a reflexului contabilicesc. Paradoxal, jurnalul intim dobândește expresivitate prin anularea forțelor care alcătuiesc materia primă a
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
recurența repetarea unor structuri verbale, de dimensiuni variabile. Atât selecțiile paradigmatice, cât și combinările sintagmatice sunt guvernate de factorul intenționalitate, determinant în comunicările din sfera politică. Din această perspectivă, limbajul politic poate fi supus unor transformări (de conservare, complicare, simplificare, reordonare), care modifică natura relațiilor dintre unitățile constitutive: rearanjare, adiție, substituție, subtracție ș.a. Prefacerile întreprinse la nivelul expresiei verbale influențează formularea judecăților de valoare în rândul auditoriului, asigurând eficiența manifestărilor discursive, prin raportare la finalități. Într-o lucrare dedicată analizei discursului
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
noua structură disipativă va avea o complexitate și o putere de integrare sporite și un flux prin sistem mai mare decât predecesoarea sa. Deoarece este mai complexă decât precedenta, fiecare ordine succesivă este chiar mai vulnerabilă la fluctuații, colaps sau reordonare. Prigogine crede că o complexitate sporită creează condițiile pentru evoluție. Economia noastră globală complexă, cu un mare flux de energie, este un prim exemplu de structură disipativă a lui Prigogine. O schimbare radicală În fluxul de energie, În orice parte
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
la aceste problemă. Atitudinea care afirmă că echilibrul și corectitudinea relațiilor interetnice presupun recunoașterea nevoii de integrare, alături de nevoia de separare a comunităților etnoculturale și susține dezvoltarea lor reciprocă, pe care o consideră și posibilă. În dimensiunea sa filosofic-culturală, presupune reordonarea spațiului public în vederea valorizării tuturor culturilor și modurilor de viață prezente într-o societate indiferent de numărul celor care le împărtășesc. Dezideratul este atins prin promovarea unor schimbări de mentalitate atât în rândul populației majoritare, cât și a celor minoritare
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
personajele pot fi caracterizate prin bifarea simultană a acestor determinări terminologice nu marchează eșecul demersului analitic ci, mai degrabă, reconfirmă imposibilitatea aplicării consecvente a aceleiași grile de caracterizare asupra unei tipologii doar aparent omogene. Din punctul nostru de vedere, o reordonare a domeniului tipologic caragialian se poate face reducând diversitatea de ipostaze ale personajului la acele câteva clase pe care le putem numi tipuri caragialiene. În special Mitică, politicianul moftangiu, semidoctul și tipurile triunghiului conjugal au acest statut de suprapersonaje cu
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
faptul că, dacă ar fi vorba despre o reformă, aceasta nu este una totală, din moment ce zeul furtuniixe "zeul furtunii" continuă să fie reprezentat zoomorf ca un taur. Opera lui Tut¿aliya se poate defini, mai corect, ca o intervenție de reordonare sistematică a marii varietăți de culte prezente În Anatolia. Numele lui Tut¿aliya este legat În special de monumentul rupestru de la Yazilikaya (Bittel, 1977, pp. 211 sqq.), situat la circa 1,5 km de Boghazköy, unde suveranul, În veșminte sacerdotale
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
aflate în domeniul ei. [d.1.4.3*]: Condiția de anonimitate (A). Pentru toate perechile de mulțimi de ordini individuale și aflate în domeniul funcției de alegere colectivă f, condiția de anonimitate este îndeplinită dacă și numai dacă, fiind o reordonare a componentelor lui, implică. [d.1.4.4*]: Condiția de neutralitate (N). Pentru toate perechile de mulțimi de ordini individuale și aflate în domeniul funcției de alegere colectivă f, condiția de neutralitate este îndeplinită, dacă și numai dacă. [d.1
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]