13 matches
-
s-au produs au fost întocmite de elevi „adică îndeosebi de Gramotă, care, cu acest prilej a arătat talent și concepție.” Seara, cinema. Luni, 11 iulie. Zi plăcută petrecută la țară, consemnează Carol, probabil, la Scroviștea. Mihai, foarte mulțumit, „cere repețirea ei cât mai des.” Duminică, 17 iulie. La ora 830, în gara Sinaia, sosește Regina Maria însoțită de Mihai. Regina Maria fuse internată pentru tratament medical într-o clinică din Dresda. Simțindu-și sfârșitul, Regina a insistat să revină în
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
pare, vere") și cea a naratorului ("pe țigani armează"), cu admitea reluării, dar evitarea anticipării ("te vei mai arăta mie"). Un ecou al disputelor pro și contra-raționaliste apare la A. Lambrior, care evocă (în Introducere la Carte de citire, 1882) "repețirea pronumelor" în limba vremii ("nu o știa pre ea", "pe mine mă știe el"), plasînd-o în cadrul mai larg al unei discuții despre anumite libertăți ale topicii românești. Pentru autor, topica fixă din franceză e de-a dreptul un defect: "Cu
"Pleonasmul legiuit" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14495_a_15820]
-
publice. Este un adevăr dureros astăzi că administrațiunea d-lui Brătianu n-are altă preocupațiune, nu urmărește alt scop decât mănținerea sa la putere prin toate mijloacele putincioase, morale și imorale. Aceasta explică pentru ce, de șase ani, asistăm la repețirea uneia și aceleiași drame, care se numește decadența fizică și intelectuală a României. Grija prefectului roșu nu este de a sili pe sătean să-și trimită copiii la școală arătîndu-i foloasele instrucțiunii; nu este de a-l ajuta și de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
numai tacâmul pus, ci și patul așternut pretutindeni, fie ca oaspe, fie ca amant. Din toate aceste peregrinări, rezultă că anume stradă era legată pentru el de un anume fel de ospătare si culcuș. Acest trai aventuros căpătase totuși, prin repețire, un fel de ordine. Sia avea vreo zece ani când Lică, într-o zi, văzuse pe o casă o firmă ce-i adusese din nou dinainte pe verișoara Lina din Tecuci. Descoperirea ii făcuse să scrâșnească dinții mărunți. Băgase de
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
și dorința de lux a comenzei. Bufetul Hallipa era un parvenit. Așa fel reflectase Mini. Apoi oftase: De ce nu rămăsese Hallipa la Mizil! Își amintise vorbăriile neisprăvite ale Linei despre timpul petrecut de verișoară la Mizil, demult. Acele povestiri, prin repețirea lor banală, scoteau pe Mini din răbdări, dar îi populau mintea cu fizionomia acelui târgușor, pe caro spera să nu-1 vadă aievea niciodată. Cât mai lesne totuși de suferit erau acele povestiri decât vizitele la moșie, la două ore și
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
forme geometrice determinate; acea a acțiunii curentelor electrice asupra câtorva metale; cea a combinațiilor chimice care, chiar dacă se admite ponderea atomică drept ipoteză explicativă a afinității lor, rămân totuși multe În ceea ce privește proporțiile În care aceste combinații se Înfăptuiesc. În științele repețirii, de pretutindeni necunoscutul Înconjoară pe cunoscut. Dacă dl Painlevé Întemeiază mecanica pe principiul cauzalității, la care recurge În fiece moment pentru a așeza metoda științei d-sale, este că În adevăr această știință este aproape singura care poate pune temelia
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Într-un chip definitiv. Căci nu se poate Întâmpina că o cauză nu poate fi stabilită printr-o Înlănțuire de fapte individuale; deoarece am văzut și am dovedit că ea ia uneori această formă individuală chiar pentru geneza faptelor de repețire. Pentru a explica, prin evoluția cauzală, apariția ființei omenești, ar trebui să urcăm Întregul șir al ființelor vii din cauză În cauză, până la monera primitivă, originea vieții. Ca să explicăm cauza Revoluției franceze, trebuie iar să reurcăm istoria din treaptă În
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
să reurcăm istoria din treaptă În treaptă până la obârșia societăților. Pentru a explica formațiile geologice ale unei regiuni, trebuie cercetate straturile rocilor și reașezate În ordinea lor cronologică. Explicarea cauzală care nu se Întâlnește decât prin excepție la faptele de repețire se reaflă, mai totdeauna, În cele de succesiune. De aceea și trebuie respinsă cu tot dinadinsul părerea d-lui Picard, raportată mai sus, că „narația istorică nu ar face decât a povesti o evoluție, fără a putea preciza cauzele”. Evoluția
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
toate cazurile, chiar dacă, ceea ce pentru noi este sigur, psihologia nu va ajunge niciodată a stabili asemenea măsurători și a crea forme matematice În slujba legilor ei, nu rămâne mai puțin o știință care-și Întemeiază sistemul concepțiilor pe generalități de repețire, adică pe legi. Sociologia nu este, după dl Durkheim, decât „un fel de istorie Înțeleasă Într-un chip deosebit. Istoricul tratează și el despre faptele sociale, dar el le privește mai ales prin partea prin care sunt particulare unui popor
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
mulțumită unui bulion de coapse de broaște, pe care medicul Îl prescrisese soției lui Galvanic (p. 76). Dezvoltarea aducând Însă la lumină tot fapte nouă, adeseori datorate Întâmplării, urmează că o lege de succesiune, de dezvoltare, În sensul legilor de repețire a fenomenelor și de prevedere a lor, nu poate să existe, și anume din pricină, Întâi, că nu se poate prevedea niciodată decât un fapt care s-a produs odată, și nu un fapt nou; al doilea, pentru că nu se
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
se poate formula nici o lege pentru Întâmplare (hazard). Legile de dezvoltare, cuprinzând În ele și legile sociologice, ar exista deci numai pentru trecut și s-ar opri la prezent; ele nu ar avea nici o valoare pentru viitor - În timp ce legile de repețire ale lumii fizice, precum și cele ale lumii minții sunt tocmai valabile pentru timpurile viitoare și deci posedă facultatea de a prevedea faptele ascunse În sânul timpurilor care nu au sosit Încă. Dar științele dezvoltării: geologia, transformismul, preistoria și istoria, posedă
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
activității și civilizației omenirii?” (p. 322). Iată pentru ce nu am spune, ca dl Monod, că „istoria fenomenelor, variabilitatea lor nu țin decât un loc subordonat În studiul științelor naturale” (p. 341). Aceasta nu se potrivește decât pentru fenomenele de repețire; dar pentru acestea observația d-lui Monod se aplică tot așa de bine și faptelor conștiinței omenești. Cât despre fenomenele de dezvoltare, natura și omenirea se află Întocmai În același caz: trebuie să fie studiate În chip istoric. Am stăruit
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Faptele pe care istoria le stabilește tot cu mai multă siguranță sunt Încadrate În concepțiile obștești ale seriilor prin puternica legătură a cauzalității succesive, și aceste serii joacă În istorie același rol organizator pe care legile Îl reprezintă În științele repețirii. Dacă este adevărat că istoria Înlănțuiește adeseori faptele particulare și că tot atât de des și cauzele care lucrează asupra dezvoltării sunt de natură individuală, nu trebuie uitat, cum bagă de seamă și dl Monod, că „acest individual nu este interesat decât
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]