1,689 matches
-
tot așa ar trebui să fie difuzată informația cum că, daca ne batem joc de natură, atuncea ne ia și ea la mișto’, a.i. o să putem organiza excursii în deșertul din sudul țării și vom putea face rafting pe paraile repezi de pe străzile orașelor. Întrebarea e: cine va fi dispus să finanțeze susținerea unei asfel de campanii ZILNICE (clipuri există deja, dar frecvență de difuzare e redusă), ministerul mediului? Dragă Răzvan, cunosc și eu școală aia de retorica pe care ai
Scriti, baieti, orice, numa scriti! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82998_a_84323]
-
pașoptist între literatură și politică este explicat în pasaje scurte, din păcate, dar extrem de percutante (rareori Cioculescu urmează firul demonstrației unei idei, ci doar firul puternic narativ, istoric sau biografic): Etapele de formare ale unei conștiințe politice sînt mult mai repezi decît acelea ale conștiinței estetice, pentru că indivizii, în cadrul unei culturi încăpătoare, se orientează mai ușor în direcția acțiunii decît în aceea a speculației sau a creației. Despre o doctrină literară, la scriitorii noștri din jurul anului 1830, nu poate fi vorba
Critica nemuritoare a detaliului by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14845_a_16170]
-
că o lumânare lângă rude și apropiați: Hai acasă, hai cu mine/ Hai cu mine să pornim la drum./ Ne aștepta casă nostră dragă/ Iarbă verde și poteci de drum./ Munți și vai, munți și vai/ Mori de vânt, râuri repezi, trecători/ Ne aștepta mama, tata/ Prieteni dragi, frați și surori. Hai acasă! Dar marea dilemă este când? Când, oare spațiul mioritic va intra În normalitate, cu politicieni pe măsură, demni și onești? Octavian Paler afirmă cândva că, spre deosebire de politicienii tranziției
Biblice. In: Editura Destine Literare by Eugen Dorcescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_345]
-
ortodoxă. N-am nimic împotriva acestor facultăți - în fond, cu cât preoții se școlesc mai mult, cu atât mai bine pentru "turmele" lor. Dar mi se pare cu totul anormal ca ele să funcționeze în cadrul universităților. Ne îndreptăm cu pași repezi spre un stat religios, așa încât cred că secularizarea universităților a devenit o urgență. Liber-cugetătorul Ion Iliescu ne datorează nouă, ortodocșilor, acest cadou. Nu de alta, dar dacă vom fi obligați să credem, s-ar putea ca efectul să fie contrar
De-a secu(la)rizarea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15338_a_16663]
-
săgeata peste brațe subțiri: pe mine zeul nu mă hotărîse încă - pe cînd limbi de foc aruncau pîlpîiri agonizante asupra unui pămînt rănit./ Istoria scufunda peisaje./ De pe acoperișe copiii trimiteau baloane fragile de săpun. Copiii alergau pe uliți cu cercuri repezi în cîrligul de sîrmă.// În capătul străzii toba vestea Triumful Paparudei: ea, cu părul încrețit pe sîrmă, botul muiat în roșu chimic, pistolul la cizmă, ceasul gării la mînă./ O stea fără odihnă scotea lumea din orbită. În arcul munților
Copilăria alterată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15494_a_16819]
-
fel de ghicitor mai ești? - Știi, există ghicitori de două feluri - de mîna întîi și de mîna a doua. Acum tu să nu crezi că unii sunt buni, iar ceilalți răi. Nu-i asta treaba. Unii se țin de taine repezi, alții de taine domoale și de aici deosebirea dintre ei. Eu, de pildă, îs ghicitor de mîna a doua, fiindcă nu văd ziua de mîine, ori într-un an măcar cît tine. Eu văd foarte departe în viitor, pot proroci
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
lărgit ideea de polemică aducînd în discuție lumea scenei, a culiselor și a evenimentelor dramatice, în ambele sensuri ale cuvîntului, destul de asemănătoare cu cele petrecute în lumea literară. Mai optimist a fost la această întîlnire dl Gabriel Dimisianu. Aruncînd o repede ochire în istoria literaturii române, vorbitorul a constatat că există un exercițiu al polemicii și cîteva reguli ale ei, impuse încă de la 1840, de la îndemnul lui Kogălniceanu de a critica opera, iar nu persoana, continuate apoi cu Maiorescu și E.
Etica disputelor literare by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14191_a_15516]
-
posibilitatea de distracție. Deși avem parte de nenumărate cluburi, cafenele și parcul Copou, Palas Iași, odată cu deschiderea din aprilie 2012 va oferi noi posibilități de distracție și petrecerea timpului liber chiar în centrul orașului. Deși iarnă se apropie cu pași repezi, dezvoltatorul proiectului nu se sperie de vremea ce s-ar putea înrăutăți, lucrările mergând mai departe cu pași repezi spre finalizarea completă. Pentru cei care nu știu încă ce preprezinta Palas Iași, vă facem un mic rezumat asupra celui mai
Palas Iasi investeste in petrecerea timpului tau liber [Corola-blog/BlogPost/94549_a_95841]
-
2012 va oferi noi posibilități de distracție și petrecerea timpului liber chiar în centrul orașului. Deși iarnă se apropie cu pași repezi, dezvoltatorul proiectului nu se sperie de vremea ce s-ar putea înrăutăți, lucrările mergând mai departe cu pași repezi spre finalizarea completă. Pentru cei care nu știu încă ce preprezinta Palas Iași, vă facem un mic rezumat asupra celui mai mare proiect al Capitalei Moldovei: 260 de milioane de euro investiți per total, din care 73 milioane de euro
Palas Iasi investeste in petrecerea timpului tau liber [Corola-blog/BlogPost/94549_a_95841]
-
posibilitatea de distracție. Deși avem parte de nenumărate cluburi, cafenele și parcul Copou, Palas Iași, odată cu deschiderea din aprilie 2012 va oferi noi posibilități de distracție și petrecerea timpului liber chiar în centrul orașului. Deși iarnă se apropie cu pași repezi, dezvoltatorul proiectului nu se sperie de vremea ce s-ar putea înrăutăți, lucrările mergând mai departe cu pași repezi spre finalizarea completă. Citește tot...
Iasi 4u - Pagina 2 [Corola-blog/BlogPost/94535_a_95827]
-
2012 va oferi noi posibilități de distracție și petrecerea timpului liber chiar în centrul orașului. Deși iarnă se apropie cu pași repezi, dezvoltatorul proiectului nu se sperie de vremea ce s-ar putea înrăutăți, lucrările mergând mai departe cu pași repezi spre finalizarea completă. Citește tot...
Iasi 4u - Pagina 2 [Corola-blog/BlogPost/94535_a_95827]
-
afla, cu o strălucire mută întipărită pe față, cum se urzeau și se ștergeau așijderea unui joc nesigur de lumini și umbre ușoare înaintea sa, avea sentimentul dureros și neobișnuit, că ele aproape nici nu se întâmplaseră aievea, pe cât de repezi și de pieritoare se dovediseră a fi fost... Trecuse bine de pragul amiezii, când Anghel Furcilă, sătul de-atâta hălăduit prin vie, s-a îndurat să iasă din ea, aproape de nerecunoscut. Avea într-însul o sprinteneală, o bună dispoziție și
Reîntâlnirea cu zmeul by Ovidiu Dunăreanu () [Corola-journal/Imaginative/6627_a_7952]
-
de soare pe care le amestecă bine cu albastrul cerului, cu sarea pământului și cu sângele Domnului. Se așează toate astea la căldura lui “Cuptor” și se lasă la copt. Din când În când, se dau câteva ploi rare dar repezi, cu miros de vară și de fulger zvântate repede cu susur de vânt care a trecut ca o boare peste livezi de piersici, nuci bătrâni și meri ce dau În pârg, luînd de la fiecare câte o nuanță de miros și
In Triolul de Sud. In: Editura Destine Literare by Ioan Vlad Nicolau () [Corola-journal/Science/76_a_339]
-
convingă la lumina zilei, de adevărul celor Întămplate. Găsi cu ușurință pivnița unde Întraseră mai Întâi străinii și apoi vecinii de la parter, dar nu văzu nici o urmă, nici de oameni și nici de câine. Înfricoșat ieși de acolo cu mișcări repezi, furișate, apropiindu-se spre locul de unde plecase lumina. Nimic, nici o urmă, nu părea să indice că acolo ar fi avut loc ceva. Doar terenul ușor carbonizat, putea fi un semn de trecere a ceva ce nu putea fi Încă explicat
Hamilcar. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Science/76_a_325]
-
nespus de prețios" o dulcoare!" purtîndu-ne, cu grijă, în mîini" ducîndu-ne precauți fețele cu obrajii împalidați de plăcere, punîndu-le alături, potrivindu-le, parcă disperați de nerăbdare, buze despicate peste buze" cu dinții scînteind feroce, feeric" în jocuri de artificii prea repezi, de curcubeie clănțănind cristalin-reptilin, duios-crocodilic" haț-haț!" și-acum uite-așa: io pup barbia ta, tu pupi nasul meu!" io pup nasul tău, tu pupi bărbia mea" nu-i nostim? Ea fulgerîndu-și trupul fantastic în bucătărie, căutînd ceva din care să
Băi, să nu mori, că te omor! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12697_a_14022]
-
neținându-se ferm pe lucruri sau pe resturile vegetației din anul trecut, așa cum obișnuiește să se țină bruma. Erau niște cristale împletite atât de complicat, de un geometru subtil, căzând în aer în linie dreaptă, fără să danseze în inele repezi, direct din albastrul întunecat al cerului din orașul marțial, Stockholm. În limba laponilor din Suedia există neobișnuit de multe cuvinte pentru a denumi zăpada, felul ei de a se lipi de pământ, de a străluci, de a se întuneca, de
Logica visului by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/14173_a_15498]
-
de foc la orizont. Viața din oraș trecuse într-o nouă lumină. Pulsul febril se încetinise simțitor. Am mers repede, imaginându-mă zburând, luându-mă la întrecere cu trecătorii necunoscuți. Exact așa cum făceam când eram un copil cu picioare foarte repezi și paisprezece kilometri erau nimic pentru mine. Acum erau alții mai iuți decât mine dar nu mă lăsam deloc, mergând cât puteam de repede, de dragul întrecerii gratuite. Am traversat podul Lidingö într-o stare euforică, de parcă ieșisem din gravitația pământului
Logica visului by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/14173_a_15498]
-
Dinu Pillat, a trebuit să locuim în apartamentul părinților săi. Auzeam, prin ușile deschise, vocea graseiată a lui Ion Pillat chemându-și zilnic la telefon prietenul pentru un sfat sau comentariu. Straniu dar adevărat, Doctorul era cel care stingea arderile repezi ale lui Ion Pillat sau potolea incertitudinile celuilalt prieten al său, Ion Marin Sadoveanu, căci cumințenia lui ancestrală ținea în frâu plăsmuirile arzătoare ale propriei sale simțiri și imaginații fantastice, având astfel puterea să-i înfrâneze pe alții. În iarna
Ultimul mag, poetul Vasile Voiculescu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Imaginative/14749_a_16074]
-
Dragoș Bucurenci Nu mă îmbăiez zilnic în spiritul sarcinilor subliniate Nu mă angajez ferm, Știu ce înseamnă actuala etapă și fără să mi se urle În ureche, Știu încotro ne îndreptăm cu pași repezi, Îmi dau seama unde am ajuns, Cunosc bine sacrificiile, Un singur gând, un singur țel, o singură voință Mi se pare prea puțin pentru o singură viață! Sunt hăt departe de deplină satisfacție, profundă recunoștință... Cunosc grija permanentă și tocmai
Eu, neabătutul by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82409_a_83734]
-
acolo și haț! mi-ți-l prinse. îl luă de spinare, îl întoarse cu fața în sus și-i repezi între moalele obrazului doi pumni înfricoșați, de-i crăpă obrazul ca spart de cuțit. Apoi îi repezi alți pumni mai repezi, mai mici, dar tot atât de vârtoși, în jurul gurii, până-i podidi roșu și îmbelșugat, cișmeaua sângelui. La vederea focului ăsta roșu, parcă se opri puțin, dar ași! mai al dracului începu să-l bată peste față cu palmele, parcă îl jupuia
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
14: " Se răspîndea pe cer o înserare viorie. Se făcea mai răcoare" ș.a. Diferențe flagrante există, însă, la un moment dat, în construcția dialogului. Replici discursive, molatice, arhaizate, din varianta Vinea (pp. 248-249) devin, în varianta Dumitriu (p. 40), scurte, repezi, cu nerv. În fine, localizarea precisă din textul atribuit lui Vinea ("... lumina soarelui acelei zile de toamnă cu cer senin și vînt rece a anului 1779") ajunge difuză în textul semnat de Dumitriu ("... în lumina soarelui acelei zile de sfîrșit
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
animă și ne farmecă. Imi plac începuturile fiindcă sunt incitante prin durata lor scurtă. Viețuind în bună vecinătate cu sfârșitul lor, abia au timp să ne lase să respirăm și să ne șoptească în trecăt că magia există. Aruncând o repede ochire asupra lungului șir de începuturi din viața noastră, care mai de care mai diferite, vedem că începutul anotimpului primăverii pare a fi cel mai bine instalat în noi și nu neapărat acele începuturi de primă importanță. Inceputul vieții, ce
ORICE ÎNCEPUT E O PRIMĂVARĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380792_a_382121]
-
pod... Dar nu acel pod care, fie și din amintire, unește sau desparte adeseori nu numai două maluri de apă, ci închide în istoria sa povești mult mai dureroase, cu drame pe care ochiul cu greu le percepe în curgerea repede și nepăsătoare a celeilalte năprasnice ape, a Timpului. Și, mai ales, nu se trecuse pe podul de pe care ne privim și ne petrecem viețile și care se poate arcui peste viituri de Timp, unind, când nici nu mai gândești, țărmuri
De pe pod by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10259_a_11584]
-
integrate... Dar nu acel pod care, fie și din amintire, unește sau desparte adeseori nu numai două maluri de apă, ci închide în istoria sa povești mult mai dureroase, cu drame pe care ochiul cu greu le percepe în curgerea repede și nepăsătoare a celeilalte năprasnice ape, a Timpului. Și, mai ales, nu se trecuse pe podul de pe care ne privim și ne petrecem viețile și care se poate arcui peste viituri de Timp, unind, când nici nu mai gândești, țărmuri
De pe pod by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10259_a_11584]
-
înălța două mori de vânt deja achiziționate. Casa Ucraineană are mari șanse de-a fi inaugurată cel mai repede, ne-a declarat dl Viorel Popescu, directorul Muzeului Satului: „S-a și înălțat în timp record astă vară, când ucrainenii din Repedea ne-au făcut plăcuta surpriză de-a veni pe neașteptate la porțile muzeului, în miez de noapte, cu materialul pentru pereții care-au fost ridicați rapid. Acum e deja montat și acoperișul de șindrilă. A fost ambiția ucrainenilor, ca gazde
Agenda2004-5-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282003_a_283332]