63 matches
-
oo. Daca ridicarea (d==1) a masei (m) se schimbă în mișcarea acestei mase c-o repejune finală de c == 1 atunci mărimea puterii de cădere v = mc. Din relațiunile cunoscute cari au loc între d (mărimea ridicării) și c (repejunea finală) rezultă însă, pentru alte valori a lui d sau a lui c, mc ca măsură a puterii v (adecă masa multiplicată cu repejunea finală ridicată la pătrat e egală cu mărimea puterii de cădere); {EminescuOpXIV 954} deci v (puterea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de cădere v = mc. Din relațiunile cunoscute cari au loc între d (mărimea ridicării) și c (repejunea finală) rezultă însă, pentru alte valori a lui d sau a lui c, mc ca măsură a puterii v (adecă masa multiplicată cu repejunea finală ridicată la pătrat e egală cu mărimea puterii de cădere); {EminescuOpXIV 954} deci v (puterea de cădere) = md (masa multiplicată cu ridicarea) sau = mc (masa multiplicată cu repejunea finală ridicată la patrat). Legea conservării puterilor vii o găsim întemeiată
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
c, mc ca măsură a puterii v (adecă masa multiplicată cu repejunea finală ridicată la pătrat e egală cu mărimea puterii de cădere); {EminescuOpXIV 954} deci v (puterea de cădere) = md (masa multiplicată cu ridicarea) sau = mc (masa multiplicată cu repejunea finală ridicată la patrat). Legea conservării puterilor vii o găsim întemeiată în legea generală a indestructibilității cauzelor. Vedem în cazuri nenumărate că o mișcare încetează fără a fi produs o altă mișcare sau o ridicare de sarcină. Dar o putere
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Principiu care este foarte folositor în cercetarea legilor naturii. Iată în adevăr ce zice Laplace în privirea legii atracțiunii în rațiune inversă a pătratului distanței: "Una din proprietățile ei remarcabile, că, dacă dimensiunile tuturor corpilor universului, distanțele lor mutuale și repejunile lor ar crește sau ar descrește proporțional, ar descrie curbe cu totul asemănătoare celora pe cari le descriu acum, în așa chip încît universul ar oferi totdeuna aceeași aparență observatorilor. Aceste aparențe sânt prin urmare independente de dimensiunile Universului, precum
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
șa. Noaptea era caldă. Pete mari de nouri acopereau stelele. Bărăganul tăcea, desfășurându-se ca o mare împietrită în necunoscutul depărtării. Nici glas de om, nici trâmbițare de cucoș, nimic; umbra din fața mea făcea un zid, care se retrăgea cu repejune, pe măsură ce calul înainta în trap iute. Eram nerăbdător, dădeam pinteni fugarului. Nourii de pe boltă se îngroșau, mâncau albastrul cerului; când boarea lină a bălții prinse a-mi mângâia fața, simții o picătură de ploaie pe obraz. „Are să ploaie! gândii. N-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
NU NE-AM TREZIT NOI... "] 2285 Nu ne-am trezit noi - s-au trezit secolii din urma noastră și ne-au scuturat din somn. ["POPOARELE TINERE ȘI LIBERE"] 2255 Precum o piatră aruncată din vârful din munte cade cu patratul repejunii și ajunge la o enormă accelerare, astfel și popoarele tinere și libere din munte coboară; din munte, părinte de râuri și părinte de neamuri omenești. Iar direcția celei dentîi mișcări târăște secolii după ea. ["IDEEA DE UNITATE... "] 2255 Ideea de
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
să iasă în toată raza *, pe toate găurile *, el produce un sunet: daca punem * degetul pe o gaură * și împărțim * masa * de aer existentă *, alt sunet etc. etc. ELECTRICITATE ["ELECTRICITATE... ] 2267 Electricitate. Este același cuant de putere care c-o repejune incalculabilă se preface într-un cuant egal în cellalt loc, fără a avea necesitate de-un substrat material suficient și proporțional pentru a se comunica? Curios lucru! ["ELECTRICITATEA E ACEEAȘI FORȚĂ... "] 2275B Electricitatea e aceeași forță oarecum in suspenso, în
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
deci ca inteligența să se coadapteze greutăților de verificare, să lungească vederea ( - aceeași vedere) prin telescop; să ascuță simțul pipăitului (prin cumpeni chemice), să ascuță auzul (prin instrumente acustice); să ușureze zgîriarea unghiilor prin metale ascuțite; să accele[re]ze repejunea pasului prin vapor. Toate, toate; toate analogii ale unor cunoștințe cuprinse virtual în mintea noastră. Eroarea se naște din imperfecțiunea organelor noastre și a analogiilor lor arte făcute. Ce e plugul decât o unghie de fier cu care se zgârie
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
de la templul unde secolii se torc - Eu sub arcurile negre, cu stâlpi nalți suiți în stele, Ascultând cu adâncime glasul gândurilor mele, Uriașa roat-a vremei înnapoi eu o întorc Și privesc... Codrii de secoli, oceane de popoare Se întorc cu repejune ca gândirile ce sboară Și icoanele-s în luptă - eu privesc și tot privesc L-a v-o piatră ce însamnă a istoriei hotară, Unde lumea în căi nouă, după nou cântar măsoară - Acolo îmi place roata cîte-o clipă, s-
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
clari răsar. Dar pe-arcade negre nalte, ce molatec se-nmormăntă În a Dunării lungi valuri ce vuiesc și se frământă, Trece-un pod, un gând de piatră repezit din arc în arc; Valurile-nfuriate ridic frunțile răstite Și isbind cu repejune arcurile neclintite Gem, picioarele le scaldă la stâncosul lor monarc. {EminescuOpIV 134} Peste pod cu mii de coifuri trece-a Romei grea mărire. Soarele orbește-n ceruri de a armelor lucire, Scuturi ard, carăle treer și vuiesc asurzitor; Iar Saturn
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Și se-nhămau la dănsa și o trăgeau cântând. {EminescuOpIV 170} Bătrînu-n manta-i albă înfășurat visează Iar lebede-argintoase luntrea bogată trag, Al valurilor cântec pe el îl salutează - Pe fruntea-i împletită e-o ramură de fag. Plutind cu repejune sub palida lumină A lunei, ți se pare al mării Dumnezeu, Cântat de îmmiirea valurilor senină Și îngînat de lebezi în dulce visul său. Luntrea, un vis de aur, pânza albastră-a mării O sfâșie - și-aproape ea vine-acum de
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Cum cu-al ei plisc în brazde pe unde le împarte. Călugăru-i... În manta-i înfășurat visază, Al valurilor sgomot țâșnind îl salutează Și lebede-argintoase pe planul mări-l trag - Pe frunte-i e-mpletită o ramură de fag - Plutind cu repejune sub palida lumină A lunei... pe-nmiirea a undelor senină. Se pare cum că este al mării Dumnezeu, Blând îngînat de lebezi în mândrul visul său. Din insulele sfinte străbat cântări ferice, Noroc și desperare le văd unite-aice... Acum pe-un
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
se rătăcește și se cufundă vederea, precum un munte trufaș sau un turn măreț și o rîpă fioroasă; zgomotul tunetelor și al unei artilerii, vîjÎitul vînturilor celor Învrăjbite, mugetul valurilor unei mări În vijelie, trosnetul cel vîjÎios al unei cascade, repejunea cea zgomotoasă a unui torent sau șiroi, strigătele și țipetele unui norod Întărîtat sau Îngrozit; urmările unei puteri grozave, precum cutremurile pămîntului, erupțiile sau izbucnirile vulcanice, o răscoală Între elemente, o ardere a unei cetăți, fulgerele și grozăvia trăsnetelor; din
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]