131 matches
-
tuturor” (408), cetățenii vor fi încurajați să cheltuiască, să devină datornici, iar răzmerițele vor fi înăbușite prin grosimea facturilor. Plăcerea comodă, prosperitatea materială, lipsa ierarhiilor consfințite de tradiție vor duce la o lume a relativismului postmodern în care simulacrul și repetitivitatea vor ucide spiritul. „Femeia nu va mai fi silită să dea ascultare bărbatului ei, copiii se vor putea ridica împotriva părinților, bătrânii care nu se vor purta precum copiii și adolescenții vor fi internați în case de sănătate. Schilozii se
Un roman saturnian by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/4491_a_5816]
-
strâmbătatea din naștere va fi privită ca un blazon de noblețe” (409). Păcat că autorul îl obligă pe Kostas să tacă „pe neașteptate” (409). Pe scurt, Viața lui Kostas Venetis este un roman interesant, dar care suferă de o anume repetitivitate stilistică de tip manierist. Autorul ar fi putut să înjumătățească numărul paginilor, să concentreze acțiunea și să ne ofere un roman cu adevărat captivant. Octavian Soviany, Viața lui Kostas Venetis, București, Cartea Românească, 2011.
Un roman saturnian by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/4491_a_5816]
-
poate seduce. Pericolul poate veni însă de la însuși acest tip de poezie, biografic-confesivă, realizată economicos, nepretențios, cu mijloace austere, o poezie cu opțiuni reduse care poate sfârși plictisitor și neinteresant, printr-un lung șir de situații și de cazuri, în repetitivitate. Deocamdată nu e cazul. Să vedem însă cum va continua! Insuportabila senzație a morții Exact la polul opus se situează poezia lui Teodor Dună. O poezie puțin retro, mult mai puțin în spiritul vremii (măcar aparent), dezvoltând mici parabole, încărcată
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13680_a_15005]
-
deranjeze prin evidența lor: o locație incertă, toponim sugestiv-simbolic, cîteva personaje cvasi/pseudomistice, claustrarea zidurilor, întuneric de sfârșit de lume, un îngropat de viu sau morți vii, cîteva replici în dodii, prorociri bizare sau afirmații paradoxale. Misterul se banalizează prin repetitivitate, iar cînd devine previzibil descifrarea lui nu mai tentează și realizarea trece neobservată. Tensiunea și sensul devin astfel valori soft. Or miza acestei poezii este foarte ridicată. O nedreaptă și, chiar dacă, parțială, divulgare a secretului scrierii poemelor strică lectura spre
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13680_a_15005]
-
de natale / unde viața decurge palpitant / între facturi și chitanțe". OK! Dar nu aici e problema. Chiar deloc. Lexicul e divers, din toate registrele, dar amestecul de melancolie, machism și obscenitate e neconvingător și, mai ales devine neinteresant prin saturație, repetitivitate și facil. Dacă ar fi fost puțin mai selectiv, volumul ar fi avut de câștigat. Dar asta ar fi trebuit să fie treaba redactorului de carte. Un minor pe alocuri agreabil (atunci când se ia în serios și-și lucrează atent
Vinicius uncool by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13812_a_15137]
-
anunța însă și un proces de îndelungă elaborare. Brusc apar apoi, si la Bacovia și la Saba, adevărate capodopere concentrate, extrase din motivele unor teme pe care ei le-au vizitat deja și chiar revizitat. În exterior, neofitul vede doar repetitivitatea acestor teme și vorbeste cu grabă despre monotonie. Nimeni nu e mai fals monoton decît Bacovia. Cît despre Umberto Saba, pe el Petrarca îl învățase că nu-ți ajunge o singură viață pentru a epuiza cîteva teme esențiale: iubirea în
Umberto Saba și "privilegiul durerii" by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/10893_a_12218]
-
adesea chiar de-a dreptul confundabile. Ceea ce nu înseamnă că tipul acesta de monolog nu poate fi într-o sumedenie de cazuri destul de interesant și instructiv, mai ales pentru observatorul sufletelor omenești, fie el psiholog, sociolog sau scriitor. Numai că repetitivitatea, caracteristică mai ales persoanelor în vîrstă, anihilează adesea curiozitatea ascultătorului, făcînd, totodată, practic imposibilă comunicarea, adică dialogul prietenesc. Te apuci să-i relatezi cuiva: am căzut în baie și cred că mi-am fracturat o... Dar nu ajungi să termini
Despre nombrilism by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/9384_a_10709]
-
ani, sufletul oamenilor, vegetația și clădirile. Aceeași patină a vremii este întipărită pe vechile ruine și în gena locuitorilor acestor meleaguri. Vechiul oraș Mangalia dispare în amintirile Andei, sub dune tot mai groase de uitare, așa cum inocența se pierde în repetitivitatea mecanică, indiferentă, a incestului. Într-un amestec de mituri antice (pe alocuri și creștine) omul își caută unitatea primordială (de unde fatalitatea incestului dintre fiică și tată; nu se poate spune cu precizie și nici nu contează cine pe cine seduce
Sub povara anticilor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9207_a_10532]
-
cu mintea deschisă și cu inima plină de bucurie: "să mă bucur/ să mă bucur și să cânt/ laude creației monotone// care mi se dezvăluie/ abia acum/ miracol repetat// cu fiecare nouă dimineață/ care îmi mai este/ dată" (p. 76). Repetitivitatea fiecărei zile îi dă autoarei sentimentul confortabil că nimic rău nu se poate întâmpla atâta vreme cât soarele va răsări la fel în fiecare dimineață. Dacă fiecare nou început de zi este un prilej de încântare și de speranță, bătrânețea devine un
Scrisul ca rugăciune by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9442_a_10767]
-
se-mplineste și mai rar se retrăiește. Cum se-ntîmplă cu exploratoarea care-și întîlnește după 50 de ani iubitul, aborigen sud-african, tatăl fiului ei. Fiu a cărei fiica e pe cale să pășească în nefericire: Mireasă de nisipi de Pia Tikka. Repetitivitatea destinului este laitmotiv și în Și caii pasc pe beton, un film slovac regizat de un bărbat (ătefan Uher) acceptat că o excepție pentru că scenariul aparține protagonistei constituind o mărturie în plus despre lungul șir al eroinelor cinematografice seduse și
Femei despre femei by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17990_a_19315]
-
scormonitoare a celor doi romancieri scanează un mediu social umil, exotic în raport cu Centrul urban, întru totul reprezentativ însă pentru experiențele și momentele esențiale ale existenței. Circularitatea romanelor, elaborată și exploatată epic, e un mod de a reaminti cititorului circularitatea și repetitivitatea vieții. Acestea sunt urmărite la nivelul individului (care trece prin fiecare vârstă cu gesturi decise, dar până la urmă tipice), ca și la cel al familiei și al comunității aparent deschise, "sparte" în tot felul de aspecte specifice. Pe măsură ce lectura avansează
Flacăra Roșie (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8512_a_9837]
-
îmi adoarme, cuminte,/ pe umăr." Aceeași combinație obsedantă moarte-beție-poezie apare și în alte poeme, ducând, inevitabil, cu gândul spre lirica lui Bacovia. Sentimentul, resimițit acut de cititor, este unul de singurătate, de goliciune interioară, de dilatare a timpului și de repetitivitate mecanică. Entuziasmul a dispărut de mult, nici o rază de lumină nu își face loc în acest univers noros, procesul de creație însuși ia forma unei banale comenzi de inspirație, făcute unui chelner divin: În ceasul oprit - nici o grabă./ Moartea e
Poeme din anticamera morții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8655_a_9980]
-
veche, 12.01. 2007). Cu accepții precise circulă termenii în domenii de specialitate (de exemplu în politică sau în sintaxă). Un sens special s-a dezvoltat și în muzică, pentru a desemna un stil muzical anume, caracterizat printre altele prin repetitivitate. În evoluția adjectivului și a substantivului minimalist se manifestă în momentul de față două direcții care duc către lărgirea și ambiguizarea sensului său. Pe de o parte, în limbajul tinerilor, termenul circulă destul de mult pentru a desemna nu numai un
Minim, minimal, minimalist... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9008_a_10333]
-
o transdisciplinaritate a subiectului abordat? P.Ș. Presupune o infinitate de vectori și de tendințe, dar nu neapărat care să fie în totală congruență sau în totală diferență. Polipticul înseamnă o juxtapunere. Juxtapunerea poate să ducă cu gîndul la o repetitivitate pînă la limita experienței zen, pînă acolo unde te golești de substanță, de propria ta ființă și te contopești cu obiectul contemplat, sau, dimpotrivă, repetiția poate să-ți anime privirea și să te mențină într-o captivitate perpetuă, într-un
Un dialog despre Ilie Boca la Galeria Eleusis by Oana Olariu () [Corola-journal/Journalistic/6743_a_8068]
-
nu ar exista uitare și nici iertare, pentru că ni s-ar reaminti în permanență acele lucruri de care ne facem răspunzători. Iar într-o lume fără putință reîntoarcerii totul e dinainte iertat, pentru că oricum stă sub umbră protectoare a uitării. Repetitivitatea implică trădare, pentru că însuși fenomenul reluării a ceva devalorizează acel ceva, îl proiectează în derizoriu, pe cînd unicitatea absolută e o formă de fidelitate, de statornicie. Ceea ce face atît de dramatică întîlnirea dintre personajele lui Milan Kundera în acest volum
Între by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17720_a_19045]
-
Vlazilor”, gustînd din plin subtilitățile și nuanțele, unele absolut noi, care redau, și mă refer aici strict la “ Jacques”, anumite soluții lingvistice ce devoalează miza piesei. Mă gîndesc, în primul rînd, la opțiunea traducerii unui cuvînt-cheie, care dinamizează, și prin repetitivitate, unele senzualități și voluptăți erotice. La Editura Univers s-a publicat integral dramaturgia lui Eugène Ionesco, în cinci volume - prima ediție completă într-o nouă, atunci, versiune românească, în traducerea lui Dan C. Mihăilescu, un travaliu minunat, început prin 1994
Nu-mi plac cartofii cu slănină by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13244_a_14569]
-
Coșovei închidea ochii la evidențe pentru a se bucura de unul singur de o lume a lui. Coincidentă, aceasta, cu lumea poeziei lui. Pe care o arhitecturase în așa fel încât să fie, pentru el, controlabilă. De aici acea stridentă repetitivitate a formulei de la un volum la altul. Criticii n-au spus-o (preferând să denunțe în schimb culpe cu totul inefabile), dar Coșovei ajunsese, din punctul de vedere al formei, la o veritabilă matrice metrică a poemelor: în medie, fiecare
I did it my way by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2852_a_4177]
-
gât, pierzând tot mai mult timp la cozi tot mai dese. Imobilismul mediului scanat și radiografiat de romancier se datorează însă, după cum vom vedea, nu numai ingineriei și planificării sociale (cu clasa muncitoare, chipurile, în postură conducătoare), ci și unei repetitivități biologice, la nivelul diferitelor generații. Cu diferențele de rigoare, tot mai șterse pe măsură ce romanul avansează, copiii vor reitera greșelile părinților și vor retrăi, când va veni vremea, dramele lor. Sistemul socio-economic, regimul politic și, pe de altă parte, legile implacabile
Flacăra Roșie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8533_a_9858]
-
tirajele mici le-au transformat într-un fel de anexe ale audiovizualului. Verba volant: animatorii de talk-show-uri par să fi înțeles că vorbele au aripi, zboară, se insinuează pretutindeni, lasă urme, chiar dacă invizibile în memoria colectivă. (...) Efemerul e contracarat prin repetitivitate: la fiecare două-trei zile trebuie să împingi în prim-plan un nou Ťevenimentť care se leagă de celelalte, trecute și viitoare, într-o serie a cărei coerență și a cărei finalitate scapă omului obișnuit. Urechea și ochiul îndură infinit mai
Savoarea faptului divers by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12300_a_13625]
-
a se dezvolta pe aceleași coordonate ca cea a părinților. La fel ca în opera lui Marin Preda, timpul pare să aibă infinită răbdare cu oamenii. Nicio lumină nu răzbate în acest cadru, peste care plutesc, în permanență, nori grei. Repetitivitatea fiecărei zile este admirabil pusă în evidență de autor: "Căci orele se târăsc pe brânci; cu gleznele zdrobite se târăsc, mai greu ca anii, iar săptămânile trec tot mai repede și le pierzi mai ușor decât secundele: drumul de la luni
Parfum de mahala by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7974_a_9299]
-
și n-o să mai fiu singură acasă niciodată. Așa mi-a promis mama: când o să avem mai mulți bani, o să am și o frățioară. Până atunci să fiu cuminte. La copiii obraznici nu mai vin frați." (pp. 20-21). Avem aici repetitivitatea infantilă, dar și asociațiile vârstei, cu savuroase contaminări și etimologii populare. (Canibalii, mâncând carne, sunt carnibali, nu?) Se observă însă și prezența, discretă dar constantă, a vocii auctoriale, cu inflexiuni lirice specifice observatorului, iar nu micuței protagoniste: "vocea ei sună
Marea conciliere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9329_a_10654]
-
poate sentimentul de profunzime, de esențial pe care îl oferă cîntecele lui Cohen. Una peste alta, muzica lui Cohen este o combinație inimitabilă de oboseală și mister, de virilitate melancolică (dacă există așa ceva) și poezie, de monotonie a interpretării și repetitivitate a liniei melodice. Cartea lui Mircea Mihăieș nu dezleagă misterul personalității lui Leonard Cohen, dar oferă elemente pentru mai buna situare a acestuia în peisajul culturii americane din ultimele decenii. În plus, autorul român oferă un model despre cum se
Paradoxul Leonard Cohen by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10979_a_12304]
-
Științe politice al Universității Americane din Washington, D.C. Acesta a studiat în amănunt viziunile despre America ale gânditorilor europeni, de-a lungul vremii, și le trece în revistă atent, relevând ceea ce au substanțial, dar subliniindu-le și defectele - stereotipurile și repetitivitatea diverselor puncte de vedere. Avem în față toate opiniile care contează: de la valul inițial al reacțiilor gânditorilor francezi și englezi față de Revoluția Americană (când un filozof francez precum Condorcet lăuda Declarația de Independență în care vedea „o expunere limpede a
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4002_a_5327]
-
concentrat asupra perioadei de la sfârșitul secolului al XIX-lea în care creația sa, respinsă atunci de critică și public, a fost cu adevărat inovatoare. Astăzi ignorăm, în bună măsură, tot ceea ce Ensor a produs, sub pecetea epuizării creatoare și a repetitivității, în ultimele câteva decenii de activitate, atunci când a fost "îmbălsămat" în glorie și titluri onorifice. Retrospectiva pe care Muzeul de Artă Modernă din New York a organizat-o împreună cu Muzeul Orsay, respectă, în principiu, același șablon. Organizatorii au pus un accent
Colecția de curiozități a lui James Ensor by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/6673_a_7998]
-
răspundem prompt și cu eficiență atunci când alții ne victimizează. Psihologia ne învață că, la rigoare, victima este cea care își secretă condiția, cea care-și cheamă destinul. "Proiectul" victimei este de a-și ațâța agresorul (prin descoperire, prin noncombat, prin repetitivitate comportamentală), "implorându-l" să atace, să distrugă, să ucidă. Desigur, nu mă refer la situațiile când unul dintre cei aflați în conflict, după o rezistență oarecare, este înfrânt. În acel caz, victima este rezultatul unui context obiectiv, destul de normal. Victima
Condiția de victimă by Valentin Protopopescu () [Corola-journal/Journalistic/17172_a_18497]