37 matches
-
Sandu Cătinean, Ana Certera, Lucica Dragoș, Angela Lucia Drăghici, Ionel Federiga, Horea Gana, Mircea Gordan, Oprea Holbavianu, Constantin Mândruța, Meșter Jozsef Tamâș, Constantin Mironescu, Gavril Moisa, Mihaela Oancea, Violetta Petre, George Petrovai, Dorin Pop, Mariana Popa, Vasile S. Popa, Elenă Repeziș, Magda Simionescu,Ioan Tudor, Ovidiu Vasile, Raveca Vlasin. Frumoase pagini de proza scurtă regăsim în cuprins, având autori pe Al. Florin Țene, presedintele LSR (cu o surprinzătoare „Evadare în mine”), Mariana Zavati Garden (ce vorbește de o „Conferință de familie
A APĂRUT AGORA LITERARĂ NR.22-MARTIE 2014 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350313_a_351642]
-
Porc! N-ai fost în stare tu te bați Pentru copii și pentru frați, Și faci acuma smiorc! Se uită el la gărzi pieziș, Că-i stau acestea curmeziș, Deja văzându-se erou, Se-ndreaptă spre acel birou Și intră repeziș. - Tu crezi la mine prost secui, Că nu văzut cum tu esti ... cui Și dai la mine un ucaz, Așa, doar ca să faci necaz, Fără ștampil să pui? Miroase-aici că la tavern, Așa că eu la drum aștern, Iau și
EL DORADO (EL ZORAB) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355572_a_356901]
-
DACILOR VORBESC" Autor: Elisabeta Iosif Publicat în: Ediția nr. 545 din 28 iunie 2012 Toate Articolele Autorului SEMNE ȘI INSCRIPȚII DACICE ÎN SCULPTURA LUI CONSTANTIN BRÂNCUȘI “Semne se află peste tot. Numai să știi să le vezi...Peste cascade și repezișuri se înalță cetatea Sarmizegetusei cea adevărată, cetatea Sanctuarelor Solare.. Dăltuirile mele își au rădăcinile în chiar comoara aceea, ba chiar mai adânc.” Constantin Brâncuși - Rădăcinile l-au legat întotdeauna pe Brâncuși de pământul străbun. Se pare că totul a fost
AL XIII-LEA CONGRES DE DACOLOGIE- PIETRELE DACILOR VORBESC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358369_a_359698]
-
pe acolo o cale sacră.... Poteci milenare duc în Câmpul lui Neag...Urcând către izvoarele Jiului ajungeam la vechea Hobiță a dacilor transilvăneni, o așezare la nord de Munții Retezat...Iar dincolo de Jii urcă Munții Orăștiei, unde peste cascade și repezișuri se înalță Cetatea Sarmizegetusei cea adevărată, Cetatea Sanctuarelor Solare. Acolo, în mijlocul sanctuarelor, legănat de tainicul murmur al pietrelor cu tâlc așezate în ocol de zodii de către preoții daci, Brâncuși ,nu degeaba și-a ales piatra și locul pentru a dăltui
AL XIII-LEA CONGRES DE DACOLOGIE- PIETRELE DACILOR VORBESC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358369_a_359698]
-
în perioada dintre lunile între mai și septembrie (de obicei în mai-iunie), în funcție de condiții climatice din cursul anului respectiv. (Bănărescu, 1964) 7 Cerințe de habitat Trăiește în râuri de munte și deal, localizându-se la vaduri și în repezișuri, unde apa are o viteză de 70-115 cm/s, iar fundul e bolovănos. Uneori ajunge și la șes, dar numai în repezișuri. Puietul stă în apă cu curgere mai lină, uneori pe fund nisipos. Deși în anumite repezișuri se întâlnesc mulți
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
Bănărescu, 1964) 7 Cerințe de habitat Trăiește în râuri de munte și deal, localizându-se la vaduri și în repezișuri, unde apa are o viteză de 70-115 cm/s, iar fundul e bolovănos. Uneori ajunge și la șes, dar numai în repezișuri. Puietul stă în apă cu curgere mai lină, uneori pe fund nisipos. Deși în anumite repezișuri se întâlnesc mulți indivizi, nu formează niciodată adevărate cârduri (Bănărescu, 1964). 8 Fotografii A se vedea Anexa 2.7 . Tabel 18. Tabelul B. Date specifice
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
vaduri și în repezișuri, unde apa are o viteză de 70-115 cm/s, iar fundul e bolovănos. Uneori ajunge și la șes, dar numai în repezișuri. Puietul stă în apă cu curgere mai lină, uneori pe fund nisipos. Deși în anumite repezișuri se întâlnesc mulți indivizi, nu formează niciodată adevărate cârduri (Bănărescu, 1964). 8 Fotografii A se vedea Anexa 2.7 . Tabel 18. Tabelul B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Nr Informație/Atribut Descriere 1. Specia Romanogobio (Gobio) uranoscopus (Agassiz, 1828
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
Perioade critice Se reproduce în perioada mai - septembrie (de obicei în mai- iunie), în funcție de condiții climatice din cursul anului (Bănărescu, 1964). 6. Cerințe de habitat Trăiește în râuri de munte și deal, localizându-se la vaduri și în repezișuri, unde apa are o viteză de 70-115 cm/s, iar fundul e bolovănos. Uneori ajunge și la șes, dar numai în repezișuri. Puietul stă în apă mai înceată, uneori pe fund nisipos. Deși în anumite repezișuri se întâlnesc mulți indivizi, nu
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
Bănărescu, 1964). 6. Cerințe de habitat Trăiește în râuri de munte și deal, localizându-se la vaduri și în repezișuri, unde apa are o viteză de 70-115 cm/s, iar fundul e bolovănos. Uneori ajunge și la șes, dar numai în repezișuri. Puietul stă în apă mai înceată, uneori pe fund nisipos. Deși în anumite repezișuri se întâlnesc mulți indivizi, nu formează niciodată adevărate cârduri (Bănărescu, 1964). 7. Fotografii Fotografii sunt prezentate în Anexă. ... 3.3.2. Herpetofaună Tabel 16 - A. Date generale ale
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
-se la vaduri și în repezișuri, unde apa are o viteză de 70-115 cm/s, iar fundul e bolovănos. Uneori ajunge și la șes, dar numai în repezișuri. Puietul stă în apă mai înceată, uneori pe fund nisipos. Deși în anumite repezișuri se întâlnesc mulți indivizi, nu formează niciodată adevărate cârduri (Bănărescu, 1964). 7. Fotografii Fotografii sunt prezentate în Anexă. ... 3.3.2. Herpetofaună Tabel 16 - A. Date generale ale speciei Triturus cristatus Nr. Informație/Atribut Descriere 1. Cod Specie – EUNIS 814 2. Denumirea științifică
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
afirma că nu este prezentă o populație stabilă în zona ariei protejate. 6145 Roamnogobio uranoscopus (Porcușor de vad) Specia nu a fost identificată în aria protejată. Specia trăiește în râuri de munte și deal, localizându-se la vaduri și în repezișuri, unde apa are o viteză de 70-115 cm/s, însă astfel de habitate erau foarte puține. Habitate potențiale am identificat doar pe secțiunea inferioară a râului Brătia din aria protejată, însă habitatul putea fi adecvat doar primăvara sau la începutul verii
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
al Călimanului, din interiorul calderei vulcanice, pe care a ferestruit-o adânc. Izvorăște de sub Voievodeasa și Bradul Ciont, de la înălțimea de 1.700 m; are un bazin foarte ramificat, cu mulți afluenți ai căror ape se rostogolesc înspumate peste repezișuri și cascade - Duruitoarea de pe Băuca - Băucuța și cascada Rețitișului, cele ale pâraielor Stânei, Dumitrelului și altele. Văile sunt înguste și adânci, fiind străjuite de versanți abrupți. Neagra Șarului primește numeroși afluenți care izvorăsc de sub vârfurile cele mai înalte
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
cristalini ai Bistriței. Partea nord-vestică este străbătută de râul Dorna și afluenții săi. Dorna, cu izvoarele la altitudine de 1.760 m, sub vârful Gruiu, își unește apele cu cele ale Bistriței, la Vatra Dornei. Dorna parcurge o vale presărată cu repezișuri și primește numeroși afluenți care își colectează apele de sub cele mai înalte vârfuri din vestul Călimanului: Gruiu, Ciunget, Strunioru, Bistricioru și Străcioru. Dintre afluenții cei mai importanți, amintim: pâraiele Bârsanul și Voroava, ce izvorăsc de sub vârful Măieriș, și
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
împreună cu Dornișoara, străbat Depresiunea Poienii adunând râuri din Bârgău și Suhard; la Dorna Candrenilor îi aține calea Negrișoara, cu obârșia sub vârful Tamăului. Flancul sudic al Călimanului este drenat de râuri mai dese, cu văi mai largi și puține repezișuri, datorită faptului că masivul coboară în trepte domoale spre Defileul Mureșului, în care debușează toate apele. Partea sud-vestică este străbătută de râul Bistra, care-și adună izvoarele de sub Dealul Cofii; pe un traseu cu o lungime de 18 km
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
nici nori albi pe cerul indigo. Nu mai era decât apă, și apă, și iar apă, care părea nesfârșită dinaintea provei caiacului, sub presiunea vâslelor, lângă mâna Piei atârnând afară peste bord. Îl opriră, în cele din urmă, noaptea și repezișurile râului pe care nu putu să le traverseze pe întuneric cu ambarcațiunea supraîncărcată. Trase la mal și aprinse focul fără să o miște pe bolnavă de pe patul ei. Mâncă puțin și prost, se sprijini cu spatele de bord și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
un rest al imensului lac postglaciar Agassiz. În lac se varsă râurile Red în partea sudică și Saskatchewan în cea nordică iar surplusul de apă este drenat de râul Nelson spre golful Husdson. Fracturile scutului canadian au dat naștere la repezișuri și cascade pe care s-au construit hidrocentralele: Pointe Du Bois, Slave Falls, Seven Sisters Falls, Mc Arthur Falls, Great Falls și Pine Falls. Regiunea lacului descoperită de Jean Baptiste de la Verendrye în 1873, a jucat un rol important între
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
de peste 2,9 milioane km2. Se varsă în Marea Kara (Oceanul Arctic) printr-un imens estuar. Datorită pantei de scurgere foarte reduse, fluviul este extrem de meandrat. Ca urmare a adâncimii relativ mari, debitului bogat, pantei reduse, lipsei accidentelor în albie (cascade, repezișuri), fluviul reprezintă cea mai importantă magistrală fluvială de transport din Siberia de Vest. Potențialul hidroenergetic al fluviului Obi și al afluenților săi este impresionant, fiind valorificat printr-o serie de hidrocentrale și lacuri de acumulare. Enisei, fluviu cu o lungime
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
fluviu cu o lungime pe peste 5500km și un bazin hidrografic de cca. 2,5 milioane km2, izvorăște pe teritoriul Mongoliei și se varsă în Marea Kara (Oceanul Arctic) printr-un estuar. În cursul superior străbate regiuni puțin populate, având numeroase repezișuri; sectorul mijlociu este amenajat hidroenergetic, sprijinind energetic dezvoltarea industriei, dar este și segmentul în care râul este cel mai poluat. Canalul Enisei - Obi face legatura între cele două mari râuri siberiene. Timp de mai bine de jumătate de an fluviul
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
a insulelor de calcar tithonic, din care rezultă peisaje atrăgătoare și variate, dominate de vârfuri, pereți verticali și surplombe, turnuri și piramide, grote și îngrămădiri de grohotișuri la baza stâncilor. Toate culmile sunt secționate de văi adânci cu cascade și repezișuri (valea Izvorului Alb, pârâul Colbului) sau de chei înguste, de rară frumusețe peisagistică: Ch Cheile M Moara Dracului de pe pârâul Valea Caselor, Cheile Izvorului Alb de la Piatra Buhei. Abundența calcarelor a determinat și apariția a numeroase f forme carstice - lapiezuri
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
104), înregistrează 23 de adverbe derivate cu -iș (-îș). 21 Dintre adverbele în -iș (-îș) din DI 1957 multe nu au mai fost reținute de DILR 2007: alăturiș, arciș, bontiș, buziș, cosiș, frunziș, încolătăciș, îndoiș, hătiș, lățiș, lungiș, lupiș, proptiș, repeziș, tălpiș, tăvăliș, tâlhăriș etc. 22 Apar doar "!piezi (în ~) (înv., reg.) loc. adv.; pieziș adj. m., pl. pieziși; f. piezișă, art. piezișa, pl. piezișe", DOOM2. Explicația neincluderii în acest dicționar a adverbului pieziș este respectarea consecventă a pricipiului de a nu
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
Sub Piatră se află la 13 km est de Baia de Arieș și 35 km vest de Turda. Râul Huda lui Papara este un mic curs de apă, care izvorăște din peșteră Huda lui Papara. După un traseu cu multe repezișuri și cascade se varsă în Arieș după numai 4 km, coborând o diferență de nivel de 260 m. Condițiile naturale au favorizat construirea în trecut, a morilor de apă, motiv pentru care cursul de apă a fost denumit local și
Sub Piatră, Alba () [Corola-website/Science/300275_a_301604]
-
și la est 0 m), corespunde unei zone de subsidență în care s-a acumulat un volum enorm de sedimente (circa 4 000 m grosime). Râurile afluente, la ieșirea din podișurile vecine, constituite din roci dure, formează numeroase cascade și repezișuri care le conferă un potențial hidroenergetic ridicat. Cu toate că forma bazinului se poate asemăna cu o frunză în care nervura principală (Amazonul) colectează numeroși afluenți pe ambele părți, se poate remarca o disimetrie evidentă - în sensul că pe partea dreaptă (din
Amazon (fluviu) () [Corola-website/Science/299945_a_301274]
-
de la 20-60 m până la 200 m la 0,5 km în aval de s. Isacova, iar în aval de or. Orhei și până la gură râul curge printr-o singură albie cu lățimea de 15-70 m. Adâncimile sunt repartizate neuniform: la repezișuri - 0,5 m, în locuri mai adânci - 1,0-2,5 m, lângă satul Ștefănești - 3,5 m. În cursul superior, până la satul Putinești și într-un șir de locuri din cursul inferior al râului, albia este complet acoperită cu vegetație
Râul Răut () [Corola-website/Science/308573_a_309902]
-
superior, până la satul Putinești și într-un șir de locuri din cursul inferior al râului, albia este complet acoperită cu vegetație de stuf și rogoz, în restul cursului vegetația se întâlnește doar la maluri. Patul albiei este neregulat, mâlos, la repezișuri și în cursul inferior al râului cu prundiș și nisip, deseori pietros. Malurile sunt abrupte având înălțimea de 0,5-1,0 m, în multe locuri cresc până la 2-4 m și se contopesc cu versanții văii. Malurile sunt constituite din argile
Râul Răut () [Corola-website/Science/308573_a_309902]
-
și mai mult. Sunt cunoscute și cazuri de acoperire cu gheață a râului în decurs de o noapte (anul 1949, s. Căzănești). Suprafața gheții este netedă, iar grosimea ei, spre sfârșitul iernii, este de 20-25 cm, maximă 45 m. La repezișuri și la locul descărcării apelor subterane se formează ochiuri de apă, care se păstrează toată iarna. Ca rezultat al moinelor, râul deseori se descătușează de gheață, fenomen însoțit de scurgerea sloiurilor de gheață și curățarea completă a albiei. În cazul
Râul Răut () [Corola-website/Science/308573_a_309902]