27 matches
-
Porc! N-ai fost în stare tu te bați Pentru copii și pentru frați, Și faci acuma smiorc! Se uită el la gărzi pieziș, Că-i stau acestea curmeziș, Deja văzându-se erou, Se-ndreaptă spre acel birou Și intră repeziș. - Tu crezi la mine prost secui, Că nu văzut cum tu esti ... cui Și dai la mine un ucaz, Așa, doar ca să faci necaz, Fără ștampil să pui? Miroase-aici că la tavern, Așa că eu la drum aștern, Iau și
EL DORADO (EL ZORAB) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/El_dorado_el_zorab_.html [Corola-blog/BlogPost/355572_a_356901]
-
DACILOR VORBESC" Autor: Elisabeta Iosif Publicat în: Ediția nr. 545 din 28 iunie 2012 Toate Articolele Autorului SEMNE ȘI INSCRIPȚII DACICE ÎN SCULPTURA LUI CONSTANTIN BRÂNCUȘI “Semne se află peste tot. Numai să știi să le vezi...Peste cascade și repezișuri se înalță cetatea Sarmizegetusei cea adevărată, cetatea Sanctuarelor Solare.. Dăltuirile mele își au rădăcinile în chiar comoara aceea, ba chiar mai adânc.” Constantin Brâncuși - Rădăcinile l-au legat întotdeauna pe Brâncuși de pământul străbun. Se pare că totul a fost
AL XIII-LEA CONGRES DE DACOLOGIE- PIETRELE DACILOR VORBESC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 by http://confluente.ro/Al_xiii_lea_congres_de_dacologie_pietr_elisabeta_iosif_1340909250.html [Corola-blog/BlogPost/358369_a_359698]
-
pe acolo o cale sacră.... Poteci milenare duc în Câmpul lui Neag...Urcând către izvoarele Jiului ajungeam la vechea Hobiță a dacilor transilvăneni, o așezare la nord de Munții Retezat...Iar dincolo de Jii urcă Munții Orăștiei, unde peste cascade și repezișuri se înalță Cetatea Sarmizegetusei cea adevărată, Cetatea Sanctuarelor Solare. Acolo, în mijlocul sanctuarelor, legănat de tainicul murmur al pietrelor cu tâlc așezate în ocol de zodii de către preoții daci, Brâncuși ,nu degeaba și-a ales piatra și locul pentru a dăltui
AL XIII-LEA CONGRES DE DACOLOGIE- PIETRELE DACILOR VORBESC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 by http://confluente.ro/Al_xiii_lea_congres_de_dacologie_pietr_elisabeta_iosif_1340909250.html [Corola-blog/BlogPost/358369_a_359698]
-
Sandu Cătinean, Ana Certera, Lucica Dragoș, Angela Lucia Drăghici, Ionel Federiga, Horea Gana, Mircea Gordan, Oprea Holbavianu, Constantin Mândruța, Meșter Jozsef Tamâș, Constantin Mironescu, Gavril Moisa, Mihaela Oancea, Violetta Petre, George Petrovai, Dorin Pop, Mariana Popa, Vasile S. Popa, Elenă Repeziș, Magda Simionescu,Ioan Tudor, Ovidiu Vasile, Raveca Vlasin. Frumoase pagini de proza scurtă regăsim în cuprins, având autori pe Al. Florin Țene, presedintele LSR (cu o surprinzătoare „Evadare în mine”), Mariana Zavati Garden (ce vorbește de o „Conferință de familie
A APĂRUT AGORA LITERARĂ NR.22-MARTIE 2014 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1394638316.html [Corola-blog/BlogPost/350313_a_351642]
-
câteva zeci de metri până la 1 km. În aval de la orașul Camenca, lunca este inundată de apele lacului de acumulare Dubăsari. Un rol deosebit în formarea albiei îl are ieșirea la zi a rocilor dure, care contribuie la formarea unor repezișuri și praguri, cele mai cunoscute fiind Cosăuți (raionul Soroca), unde în albie apar roci cristaline. Afluenții principali sunt cei de stânga (Camenca), și Răutul, afluent pe dreapta. În cursul inferior valea fluviului se lărgește, atingând 16-22 km la vărsarea în
Nistru () [Corola-website/Science/297408_a_298737]
-
pești: Dintre amfibienii și reptilele care trăiesc pe teritoriul rezervației sunt de menționat: Dintre păsări: Dintre mamifere se remarcă Zona este deosebit de pitorească prin sălbăticia stâncilor și a florei. Venind dinspre Vatra Dornei, pe cuprinsul cheilor se observă numeroase vârtejuri, repezișuri și ochiuri adânci de apă. Impresionante sunt stânci cu forme bizare cum numite Colțul Acrii, Piatra lui Osman, Grindul Pușcatei, Râpa Scara, Stânca Coifului. Colțul Acrii, situat în dreptul Piciorului Țepușelor din Muntele Giumalău obligă apele râului să-l ocolească creând
Cheile Zugrenilor () [Corola-website/Science/325738_a_327067]
-
de la 20-60 m până la 200 m la 0,5 km în aval de s. Isacova, iar în aval de or. Orhei și până la gură râul curge printr-o singură albie cu lățimea de 15-70 m. Adâncimile sunt repartizate neuniform: la repezișuri - 0,5 m, în locuri mai adânci - 1,0-2,5 m, lângă satul Ștefănești - 3,5 m. În cursul superior, până la satul Putinești și într-un șir de locuri din cursul inferior al râului, albia este complet acoperită cu vegetație
Râul Răut () [Corola-website/Science/308573_a_309902]
-
superior, până la satul Putinești și într-un șir de locuri din cursul inferior al râului, albia este complet acoperită cu vegetație de stuf și rogoz, în restul cursului vegetația se întâlnește doar la maluri. Patul albiei este neregulat, mâlos, la repezișuri și în cursul inferior al râului cu prundiș și nisip, deseori pietros. Malurile sunt abrupte având înălțimea de 0,5-1,0 m, în multe locuri cresc până la 2-4 m și se contopesc cu versanții văii. Malurile sunt constituite din argile
Râul Răut () [Corola-website/Science/308573_a_309902]
-
și mai mult. Sunt cunoscute și cazuri de acoperire cu gheață a râului în decurs de o noapte (anul 1949, s. Căzănești). Suprafața gheții este netedă, iar grosimea ei, spre sfârșitul iernii, este de 20-25 cm, maximă 45 m. La repezișuri și la locul descărcării apelor subterane se formează ochiuri de apă, care se păstrează toată iarna. Ca rezultat al moinelor, râul deseori se descătușează de gheață, fenomen însoțit de scurgerea sloiurilor de gheață și curățarea completă a albiei. În cazul
Râul Răut () [Corola-website/Science/308573_a_309902]
-
și are o scurgere periodică, cu excepția râurilor care drenează regiunile estice și Cap. Principalele cursuri de apă sunt Limpopo, care se varsă în Oceanul Indian, și fluviul Orange (1860 Km), cu afluentul Vaal (1128 Km), care debușează în Oceanul Atlantic. Acestea au repezișuri și cascade, ca urmare, un potențial energetic ridicat. Vegetația tipică este reprezentată prin plante xerofile, de deșert si semideșert. Savanele se prelungesc din podișurile estice, unde au ierburi înalte (veld) spre interiorul țării, unde se transformă în stepe cu ierburi
Africa de Sud () [Corola-website/Science/298068_a_299397]
-
Cleanul dungat ("Telestes souffia") este un pește dulcicol bentopelagic din familia ciprinidelor găsit în apele curgătoare de munte ale Europei. Trăiește în râurile de munte cu apa limpede și bine oxigenate în locurile cu curenți moderat- rapizi, uneori în repezișuri, dar niciodată în ape stătătoare sau în brațele laterale foarte încete. În munți ajunge la o altitudine de 900 m deasupra nivelului mării, dar este, de asemenea, găsit în unele lacuri de mare altitudine. Cleanul dungat este reprezentată în râurile
Clean dungat () [Corola-website/Science/331286_a_332615]
-
an. Ridicarea este “răspunzătoare" de adîncirea tuturor văilor (frecvent, cu 300-400 m), de formarea sistemelor de chei (caracteristica văilor din sectorul central-nordic), de ,încătușarea" meandrelor, impulsionînd totodată eroziunea fluviatilă, care a “selecționat" rocile după duritatea lor, creînd serii de cataracte, repezișuri, “săritori" și cascade. Sub raport altimetric, Munții Vrancei au înălțimi mai mari de 1100 m, culminînd la 1785 m în vîrful Goru. Nivelul altitudinal mediu de 1500 în poate fi generalizat la întreaga suprafață, el înglobînd marea majoritate a liniilor
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
Cald, Groapă Ruginoasa, doline uvale, izbucuri și ponoare etc. Peșteră Cetățile Ponorului are o galerie principala de 2 km lungime, activă, de dimensiuni impresionante în care un râu puternic, poate cel mai mare rău subteran din țară, curge formând cascade, repezișuri și vâltori. Intrarea în peștera se face printr-un portal de 70 m înălțime și 30 m lățime ce perforează peretele primei doline, gigantică și aceasta( 300 m adâncime, 1000 m diametru). După câțiva zeci de metri de la intrare se
Cetățile Ponorului () [Corola-website/Science/305826_a_307155]
-
Sub Piatră se află la 13 km est de Baia de Arieș și 35 km vest de Turda. Râul Huda lui Papara este un mic curs de apă, care izvorăște din peșteră Huda lui Papara. După un traseu cu multe repezișuri și cascade se varsă în Arieș după numai 4 km, coborând o diferență de nivel de 260 m. Condițiile naturale au favorizat construirea în trecut, a morilor de apă, motiv pentru care cursul de apă a fost denumit local și
Sub Piatră, Alba () [Corola-website/Science/300275_a_301604]
-
Trăiește la adâncimi mici, în râurile mari de munte și de deal, bine oxigenate, cu un curent rapid și în cursul superior al apelor ce alcătuiesc așa-numita zonă a scobarului, unde trăiește scobarul. Se localizează în vaduri și în repezișuri unde apa are o viteză de 70-115 cm/s cu fundurile pietroase, bolovănoase. Uneori ajunge și la șes, dar numai în repezișuri. Niciodată nu-l vom găsi adăpostit la rădăcina pomilor sau în adâncimi. Puietul trăiește în zona apei cu
Porcușor de vad () [Corola-website/Science/331557_a_332886]
-
al apelor ce alcătuiesc așa-numita zonă a scobarului, unde trăiește scobarul. Se localizează în vaduri și în repezișuri unde apa are o viteză de 70-115 cm/s cu fundurile pietroase, bolovănoase. Uneori ajunge și la șes, dar numai în repezișuri. Niciodată nu-l vom găsi adăpostit la rădăcina pomilor sau în adâncimi. Puietul trăiește în zona apei cu curent slab, cu fund nisipos. Este un pește bentonic, stă pe fundul apei, cu capul îndreptat contra curentului, fiind sedentar, fotofob, este
Porcușor de vad () [Corola-website/Science/331557_a_332886]
-
de nivel. Peisajul aici prezintă pereți de verticali monumentali de stâncă, uneori cu arbori care cresc în mici habitate disponibile. Afluenți Bicazului și-au tăiat în zonă propriile chei - cum sunt cele ale "Lapoșului", "Cupașului", "Șugăului" și "Bicăjelului", înfrumusețate de repezișuri, cascade sau serii de marmite. Culmile acoperite de pajiști subalpine se asociază cu petice de vegetație ierboasă pe povârnișuri și terase. Puncte de belvedere se constituie din întrepătrunderi ale stâncăriilor cu pereți cvasiverticali, cu pădurile. Acestea, uneori compacte de molid
Parcul Național Cheile Bicazului - Hășmaș () [Corola-website/Science/311820_a_313149]
-
rîurile și pîraiele sînt scurte, însă cu pantă mare. Văile lor sînt relativ uniforme, datorită omogenității petrografice. Aproape în totalitate, rețeaua hidrografică are caracter permanent, reprezentînd totodată un element pregnant al peisajului. Turistul poate admira în lungul acestor ape numeroase repezișuri și mici cascade. În undele lor limpezi și reci, păstrăvul găsește cele mai favorabile condiții de dezvoltare, alături de alte specii, dintre care menționăm lipanul. Pe Bistrița Aurie, pe Dorna, Coșna, Băncușoru, Diaca Bistriței Aurii, pînă nu demult, se întîlneau plutele
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
anii 1870. În timp ce Siberia de Vest, cu relieful său jos, era relativ bine servită de giganticul sistem hidrografic Obi-Irtîș-Tobol-Hulîm, marile râuri ale Siberiei de Est — Enisei, Angara Superioară (Râul Angara în aval de de Bratsk nu era ușor navigabil din cauza repezișurilor), și Lena — erau navigabile doar pe direcția nord-sud. O încercare de a remedia situația prin construcția Canalului Obi-Enisei nu a avut un succes deosebit. Doar o cale ferată ar fi fost o soluție eficientă la problemele de transport ale regiunii
Calea ferată transsiberiană () [Corola-website/Science/311239_a_312568]
-
puțin adânci (barje), cu care se poate ajunge până la orașul irakian Hit, aflat la 1.930 kilometri în amonte de gura de vărsare și la o altitudine de doar 53 metri deasupra nivelului mării. Mai sus de Hit, însă, datorită repezișurilor și barajelor naturale, râul nu poate fi folosit pentru navigația comercială. Inundațiile sale anuale, cauzate de topirea zăpezilor din munții din Turcia de nord-est, sunt parțial stăvilite de baraje și lacuri de acumulare din regiunea cursului superior. Un canal de
Eufrat () [Corola-website/Science/304840_a_306169]
-
și la est 0 m), corespunde unei zone de subsidență în care s-a acumulat un volum enorm de sedimente (circa 4 000 m grosime). Râurile afluente, la ieșirea din podișurile vecine, constituite din roci dure, formează numeroase cascade și repezișuri care le conferă un potențial hidroenergetic ridicat. Cu toate că forma bazinului se poate asemăna cu o frunză în care nervura principală (Amazonul) colectează numeroși afluenți pe ambele părți, se poate remarca o disimetrie evidentă - în sensul că pe partea dreaptă (din
Amazon (fluviu) () [Corola-website/Science/299945_a_301274]
-
104), înregistrează 23 de adverbe derivate cu -iș (-îș). 21 Dintre adverbele în -iș (-îș) din DI 1957 multe nu au mai fost reținute de DILR 2007: alăturiș, arciș, bontiș, buziș, cosiș, frunziș, încolătăciș, îndoiș, hătiș, lățiș, lungiș, lupiș, proptiș, repeziș, tălpiș, tăvăliș, tâlhăriș etc. 22 Apar doar "!piezi (în ~) (înv., reg.) loc. adv.; pieziș adj. m., pl. pieziși; f. piezișă, art. piezișa, pl. piezișe", DOOM2. Explicația neincluderii în acest dicționar a adverbului pieziș este respectarea consecventă a pricipiului de a nu
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
un rest al imensului lac postglaciar Agassiz. În lac se varsă râurile Red în partea sudică și Saskatchewan în cea nordică iar surplusul de apă este drenat de râul Nelson spre golful Husdson. Fracturile scutului canadian au dat naștere la repezișuri și cascade pe care s-au construit hidrocentralele: Pointe Du Bois, Slave Falls, Seven Sisters Falls, Mc Arthur Falls, Great Falls și Pine Falls. Regiunea lacului descoperită de Jean Baptiste de la Verendrye în 1873, a jucat un rol important între
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
de peste 2,9 milioane km2. Se varsă în Marea Kara (Oceanul Arctic) printr-un imens estuar. Datorită pantei de scurgere foarte reduse, fluviul este extrem de meandrat. Ca urmare a adâncimii relativ mari, debitului bogat, pantei reduse, lipsei accidentelor în albie (cascade, repezișuri), fluviul reprezintă cea mai importantă magistrală fluvială de transport din Siberia de Vest. Potențialul hidroenergetic al fluviului Obi și al afluenților săi este impresionant, fiind valorificat printr-o serie de hidrocentrale și lacuri de acumulare. Enisei, fluviu cu o lungime
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
fluviu cu o lungime pe peste 5500km și un bazin hidrografic de cca. 2,5 milioane km2, izvorăște pe teritoriul Mongoliei și se varsă în Marea Kara (Oceanul Arctic) printr-un estuar. În cursul superior străbate regiuni puțin populate, având numeroase repezișuri; sectorul mijlociu este amenajat hidroenergetic, sprijinind energetic dezvoltarea industriei, dar este și segmentul în care râul este cel mai poluat. Canalul Enisei - Obi face legatura între cele două mari râuri siberiene. Timp de mai bine de jumătate de an fluviul
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]