9 matches
-
cromozomi și transmiterea, înlănțuita a. genelor (linkage) Schimbul reciproc de gene (crossing-over) și hărțile cromozomiale Determinismul genetic al sexelor . Noțiuni de genetică moleculară: Acizii nucleici și rolul lor genetic Structura, chimică a acizilor nucleici: - acidul dezoxiribonucleic (ADN); - acidul ribonucleic (ARN) - Replicația ADN Tipuri de ARN Codul genetic și caracteristicile codului genetic Sinteză proteinelor: funcțiile materialului genetic; etapele sintezei proteice. Genă, structura și funcții: noțiunea, de genă; genă la eucariote -fără pseudogene. Structura moleculară a cromozomilor la eucariote Mutațiile: definiție, clasificare și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
transcripțional. Progresia celulei de-a lungul stadiilor ciclului celular este asigurată prin interacțiunea produșilor genici ai multor gene care asigură diferențierea unor sisteme de control și de echilibru (fig. 18.3). Pe când traversează stadiul G1, celula se pregătește să realizeze replicația ADN, respectiv duplicația cromozomilor procese inseparabile și care sunt săvârșite în stadiul S. În G1 a fost identificat un punct major de reglare numit START (la drojdii), sau PUNCT DE CONTROL din G1 (la mamifere) în care sistemele reglatoare decid
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
conținut într-o anvelopă virală alcătuită din glicoproteine virale și lipide preluate din membrana celulei gazdă în procesul de evaginare a virionilor (fig. 32.5). Ca toate celelalte retrovirusuri, HIV-1 are în genomul său genele gag, pol și env. În replicația HIV-1 intervin și proteinele reglatoare Tat și Rev care se leagă la secvențele din ARN viral desemnate TAR și RRE. Aceste gene și aceste secvențe au fost considerate ținte pentru terapia genică anti- HIV-1 în încercarea de a conferi limfocitelor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
și rev, precum și față de pol și env; 2) utilizarea unor ARN-uri decoy: un retrovirus care direcționează o expresie înaltă a unui transcript ce conține secvența RRE ar putea fi capabil să sechestreze toată proteina Rev și astfel să blocheze replicația HIV; 3) utilizarea mutantelor dominant negative: unele constructe retrovirale codifică pentru o proteină Rev mutantă desemnată RevM10, care se leagă la RRE, dar care nu se va asambla în complexul multiproteinic spre a exporta ARN din nucleu; 4) utilizarea de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
copii ale matriței ADN pentru locusul genic în care sunt localizați cistronii ribozomali. Totodată la nivel citologic, se revelează și existența acestui locus genic „ab initio” în numeroase exemplare apărute prin duplicație genică în urma mecanismului de crossing-over inegal sau prin replicație eronată sectorială a ADN, astfel încât apar mai multe asemenea regiuni organizator nucleololare în care cromatina ia aspect decondensat, stare în care este posibilă transcripția genelor ribozomale. Prin apoziția produșilor de transcripție la nivelul cistronilor rezultă structuri nucleolare masive ce pot
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
deoarece la vertebrate există importante variații ale dimensiunilor genomului, fără să se remarce un paralelism cu poziția filogenetică 3. în cadrul diferitelor grupe de vertebrate, speciile mai primitive au valori mai mari de ADN, comparativ cu cele mai evoluate. Printr-o replicație saltatorie a ADN are loc, în unele cazuri, mărirea numărului de copii ale unor gene. La peștii pulmonați fiecare genă din genom este prezentă în cca 150 de copii, în timp ce la peștii plați genele sunt unice în setul haploid. N.
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
și Colivia cu năluci. Textele se definesc fie ca scheciuri bulevardiere de îndoctrinare, salvate, pe scenă, de la penibilul clișeistic prin jocul câte unui actor de talent (Grigore Vasiliu-Birlic în rolul negustorului bețiv Zigu din Oameni care tac), fie ca inconsistente replicații de „mușatisme”, ca ironizări ale moravurilor familiale mic-burgheze, fie ca dezlănțuiri patetice, grandilocvent naționaliste și mesianice, orientarea fiind luată cu împrumut din discursul oficial. Simplistă formal, decupată în câte trei acte, fiecare fiind segmentat în tablouri cu replici scurte și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290636_a_291965]
-
o genă inițială, ulterior având loc diversificarea structurii acestora, prin acumulare de mutații și pe această cale realizându-se și achiziția de funcții noi (fig. 16.7). Duplicația genică se realizează prin crossing-over inegal în meioză sau mitoză și prin replicație eronată a ADN. Nu poate fi exclusă nici posibilitatea teoretică (dar încă nedovedită) de geneză de copii genice multiple pe o aceeași cromatidă, printr-un ipotetic mecanism de schimb inegal de sectoare între cromatidele surori pe care l-am putea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Strachan și Read, 2004). 16.1.5. VARIANTE HEMOGLOBINICE ȘI HEMOGLOBINOPATII Evenimentele mutaționale care modifică secvența de nucleotide din genele pentru globine sunt cauzate de factori mutageni externi (fizici, chimici sau biologici) dar și de factori mutageni endogeni printre care replicația eronată a ADN, crossing-over inegal meiotic sau mitotic care conduce la duplicații și deleții, precum și mobilizarea elementelor genetice mobile prin genom așa cum sunt secvențele Alu specifice genomului uman sau a unor transpozoni și retropozoni de origine virală ce pot determina
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]