39 matches
-
asupra căii de semnalizare ERK1/2, sau asupra căilor MAPK și PKA. Modul clasic de acțiune al HS implică cuplarea ligandului și a ADNului, dar pentru ca să se producă transcripția este nevoie de proteine coreglatoare. Acestea sunt de două tipuri, co represori și co-activatori, și funcționează printr-o multitudine de activități enzimatice de tip acetilare, deacetilare, metilare, ubiquitinare și activitate kinazică. Evenimentul final este transcripția, care este un proces complex, ce necesită zeci de proteine. Unele determinări au demonstrat recrutarea a cel
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
similare. Fiecare dintre etapele ciclului transcripțional poate fi ținta unor molecule reglatoare, dar cel mai frecvent reglată este reacția de inițiere. Genele operator (operoni) sunt adiacente cu genele structurale și le controlează, determinând dacă genele structurale pot fi reprimate de către represor (produs de gena reglatoare). Operonul este recunoscut de către proteina represor, cu care se cuplează, formând un complex operatorrepresor. Genele promoter sunt în continuarea genei operator și se continuă cu aceasta până la codonul stop al genei structurale (ACT la ADN sau
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
molecule reglatoare, dar cel mai frecvent reglată este reacția de inițiere. Genele operator (operoni) sunt adiacente cu genele structurale și le controlează, determinând dacă genele structurale pot fi reprimate de către represor (produs de gena reglatoare). Operonul este recunoscut de către proteina represor, cu care se cuplează, formând un complex operatorrepresor. Genele promoter sunt în continuarea genei operator și se continuă cu aceasta până la codonul stop al genei structurale (ACT la ADN sau UGA pe ARNm). Regiunea promoter conține o secvență simetrică bilaterală
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
de sinteză proteică ce poate răspunde la astfel de condiții variabile se numește sistem inductibil sau represibil și este alcătuit din gene structurale + gene reglatoare + sinteză proteică. Genele reglatoare sunt cele ce produc sinteza unei proteine, ce poate fi un represor activ sau un represor inactiv (aporepresor). Aceste gene funcționează în sisteme inductibile. In condiții obișnuite, represorul activ formează un complex cu gena operatoare, blocând-o. în prezența unui inductor (de exemplu un substrat), proteina represor se leagă de acesta și
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
poate răspunde la astfel de condiții variabile se numește sistem inductibil sau represibil și este alcătuit din gene structurale + gene reglatoare + sinteză proteică. Genele reglatoare sunt cele ce produc sinteza unei proteine, ce poate fi un represor activ sau un represor inactiv (aporepresor). Aceste gene funcționează în sisteme inductibile. In condiții obișnuite, represorul activ formează un complex cu gena operatoare, blocând-o. în prezența unui inductor (de exemplu un substrat), proteina represor se leagă de acesta și formează complexul represor-inductor, care
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
represibil și este alcătuit din gene structurale + gene reglatoare + sinteză proteică. Genele reglatoare sunt cele ce produc sinteza unei proteine, ce poate fi un represor activ sau un represor inactiv (aporepresor). Aceste gene funcționează în sisteme inductibile. In condiții obișnuite, represorul activ formează un complex cu gena operatoare, blocând-o. în prezența unui inductor (de exemplu un substrat), proteina represor se leagă de acesta și formează complexul represor-inductor, care eliberează calea pentru ARNpolimerază și astfel începe transcripția. Intr-un sistem represibil
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
proteine, ce poate fi un represor activ sau un represor inactiv (aporepresor). Aceste gene funcționează în sisteme inductibile. In condiții obișnuite, represorul activ formează un complex cu gena operatoare, blocând-o. în prezența unui inductor (de exemplu un substrat), proteina represor se leagă de acesta și formează complexul represor-inductor, care eliberează calea pentru ARNpolimerază și astfel începe transcripția. Intr-un sistem represibil, proteina represor este inactivă și nu blochează operonul. Aporepresorul însă poate fi activat în prezența unui co-represor, iar acest
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
formează un complex cu gena operatoare, blocând-o. în prezența unui inductor (de exemplu un substrat), proteina represor se leagă de acesta și formează complexul represor-inductor, care eliberează calea pentru ARNpolimerază și astfel începe transcripția. Intr-un sistem represibil, proteina represor este inactivă și nu blochează operonul. Aporepresorul însă poate fi activat în prezența unui co-represor, iar acest complex blochează activitatea ARN-polimerazei. Acest tip de control se numește control negativ. Sistemul de control transcripțional este esențial atât la procariote cât și
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
procariote cât și la eucariote, dar în vreme ce la primele procesul de reglare genică se oprește aici, la eucariote procesul de reglare este mult mai complex. Genele la eucariote nu sunt organizate în operoni, iar expresia genică este rareori reglată de represori, ci este un sistem de control pozitiv, bazat pe pe activatori transcripționali, numiți și factori de transcripție. Controlul transcripției la organismele superioare O transcripție corectă și completă necesită intervenția concertată a unui promoter și a cel puțin unei molecule de
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
și Jacques Monod). 81 Jacques Lucien Monod (1910-1976) biolog francez. Corectând cu Francois Jacob și André Lwoff, descoperă controlul genetic al enzimelor în sinteza virusului. Demonstreaă sistemul reglator al microbului Escherichia coli ("lac operon"), care codifică proteinele celulare. Descoperă rolul represorului, prin blocarea polimerazei ARN de a lega promotorul. Este considerat ca fiind unul din fondatorii biologiei moleculare. 82 John Craig Venter (1946) biolog american. După o experiență foarte dureroasă în Vietnam, se decide să studieze medicina. Devine unul din fondatorii
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
ligandului, de la capătul carboxi. Proteina oncogenică ERB A acționează ca un mutant dominant negativ care interferă cu expresia normală a genelor inductibile pentru hormonul tiroidian. Legarea hormonului de receptor determină activarea transcrierii. În absența hormonului, receptorul hormonului tiroidian acționează ca represor. Legarea hormonului convertește complexul format într-un activator care stimulează transcrierea genelor inductibile prin hormonul tiroidian. Proteina oncogenică ERB A își păstrează capacitatea de a se lega la ADN și de a acționa ca un represor, dar, deoarece nelegând hormonul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
hormonului tiroidian acționează ca represor. Legarea hormonului convertește complexul format într-un activator care stimulează transcrierea genelor inductibile prin hormonul tiroidian. Proteina oncogenică ERB A își păstrează capacitatea de a se lega la ADN și de a acționa ca un represor, dar, deoarece nelegând hormonul, ea nu poate să funcționeze ca activator al transcrierii. În schimb, proteina oncogenică ERB A este un represor constitutiv care inhibă expresia genică normală, indusă hormonal. Oncogena erb A este una dintre cele două oncogene ale
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
oncogenică ERB A își păstrează capacitatea de a se lega la ADN și de a acționa ca un represor, dar, deoarece nelegând hormonul, ea nu poate să funcționeze ca activator al transcrierii. În schimb, proteina oncogenică ERB A este un represor constitutiv care inhibă expresia genică normală, indusă hormonal. Oncogena erb A este una dintre cele două oncogene ale virusului eritroblastozei aviare, cealaltă fiind erb B. Oncogena erb A nu pare să inducă direct transformarea prin ea înseși, ci doar amplifică
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
FOS a reprezentat prima demonstrație a faptului că proteinele oncogene funcționează în mod normal prin activarea expresiei genice, ca răspuns la semnalele care stimulează proliferarea celulară. Proteinele codificate de alte oncogene, precum erb A și rel, acționează mai curând ca represori constitutivi și nu ca activatori ai genelor țintă. Există o asemănare frapantă între secvența de aminoacizi JUN și activatorul transcrierii de la drojdie, desemnat GCN4, de unde s-a dedus că JUN ar putea funcționa ca analog al lui GCN4, în calitate de activator
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
lui MYC, în celule. MYC conține la capătul amino un domeniu de activare a transcrierii și stimulează expresia genelor care conțin situsuri de legare MYC-MAX. MAX nu are domeniu de activare și legarea homodimerilor MAX-MAX la ADN are valoare de represori ai transcrierii. O altă proteină, numită MAD, care dimerizează cu MAX, servește ca antagonist pentru funcția lui MYC, intrând în competiție cu MAX sau acționând direct, pentru a represa transcrierea ca heterodimer MAD-MAX. 19.2. ORIGINEA ONCOGENELOR VIRALE: RELAȚIA PROTOONCOGENE-ONCOGENE
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
de secvență. Ea recunoaște aceeași țintă pe care o recunoaște o familie de proteine activatoare ale transcrierii unui număr mare de gene inductibile, ce codifică pentru factori de creștere. Totuși, s-a constatat că WT1 acționează mai curând ca un represor al transcrierii, ceea ce sugerează că acțiunea sa ca produs al unei gene supresoare de tumori este rezultatul represiei transcrierii genelor implicate în proliferarea celulară. Țintele represiei exercitate de WT1 includ și gena care codifică pentru factorul de creștere II, asemănător
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
pe când oncogenele sunt derivații lor prin mutație sau modificare funcțională și se găsesc numai în genomul celulelor transformate malign. Genele supresoare de tumori precum wt1 și p53 acționează prin proteinele codificate, pe o cale similară protooncogenelor erbA și rel, ca represori constitutivi ai transcrierii și nu ca activatori direcți ai genelor țintă, mai probabil represând decât activând transcrierea unor gene țintă specifice. Proteina Rb acționează ca un reglator al transcrierii, deși funcționează mai curând prin inhibarea activatorului de transcriere E2F, decât
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
timidin-kinază și ADN polimerază toate aceste enzime fiind esențiale în replicarea ADN. E2F este prezent în celule normale, într-un complex activ cu RB. Legarea RB1 blochează funcția E2F ca activator al transcrierii și complexul RB1-E2F poate acționa ca un represor. E1A și alte proteine oncogene virale se leagă la aceeași regiune a RB1 ca și E2F. Legarea acestor proteine disociază complexele RB1-E2F, eliberând E2F activator al transcrierii genelor sale țintă. Supraexpresia lui E2F poate stimula proliferarea celulară și activitatea genei
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Herman, 2000) și cu alte tipuri de tumori solide. Hipermetilarea promotorului (fig. 27.1) unor gene supresor tumorale (GST) apare în numeroase tipuri de cancer, incluzând limfoame și alte malignizări hematologice (vezi tabelul 27.2). Complexele represoare sunt reprezentate de represorii direcți R1 și R2; corepresorul SIN3; histondeacetilaza, HDAC. Factorii sunt redați ca fiind legați la regiunea promotor în stare de echilibru. Nivelul relativ de transcripție este determinat de semnalele celulare (săgețile negre scurte) care influențează cantitățile complexelor și starea post-translațională
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
stare de hipermetilare aberantă dintr-o celulă canceroasă (stelele negre reprezintă CpG-uri metilate din secvența genică. În acest scenariu, complexul activ de transcripție este redat ca fiind dispersat și fără a avea acces la ADN, pe când un nou complex represor se asociază strâns la duplexul ADN prin intervenția unei proteine de legare la o metilcitozină (MBP) Excesul de HDAC din complexul represor, alături de metilare blochează accesul acetilazelor astfel că cromatina rămâne deacetilată, ceea ce conduce la o silențiere persistentă. Gene precum
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
de transcripție este redat ca fiind dispersat și fără a avea acces la ADN, pe când un nou complex represor se asociază strâns la duplexul ADN prin intervenția unei proteine de legare la o metilcitozină (MBP) Excesul de HDAC din complexul represor, alături de metilare blochează accesul acetilazelor astfel că cromatina rămâne deacetilată, ceea ce conduce la o silențiere persistentă. Gene precum p16INK4a, p15 INK4a, p73 (TP73) apar hipermetilate la nivelul promotorului în numeroase limfoame. Pentru asemenea gene, pierderea funcției este în primul rând
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
tururi de dublu-helix, ceea ce reflectă o relație geometrică importantă în reacțiile de reunire de segmente genice. Este posibil ca proteinele de recombinare să se atașeze la ADN în maniera în care ARN polimeraza se asociază specific cu secvența promotorului, după cum represorul se asociază specific cu operatorul, promotorul și operatorul având secvențe care se constituie în elemente tipice de recunoaștere de către proteine specifice. Rearanjamentul de segmente genice imunoglobulinice presupune rupere -reunire cu specificitate de situs, dar mecanismul acesta este distinct de acela
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
funcția lor, genele respective se divizează în: - gene structurale, ce determină structura primară a proteinelor (circa 90% din gene). În genom ele pot fi grupate în operoni (Jacob, Monod, 1961); - gene reglatoare, ce determină activitatea genelor structurale prin intermediul produsului lor (represor și aporepresor); - gene operatoare, ce reprezintă receptorul semnalelor (represorului sau inductorului) și asigură funcționarea ordonată a operonului. Ele sunt parte componentă a operonului; - promotor - genă ce reprezintă un sector al operonului de care se leagă ARN-polimeraza, și determină începutul transcripției
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
ce determină structura primară a proteinelor (circa 90% din gene). În genom ele pot fi grupate în operoni (Jacob, Monod, 1961); - gene reglatoare, ce determină activitatea genelor structurale prin intermediul produsului lor (represor și aporepresor); - gene operatoare, ce reprezintă receptorul semnalelor (represorului sau inductorului) și asigură funcționarea ordonată a operonului. Ele sunt parte componentă a operonului; - promotor - genă ce reprezintă un sector al operonului de care se leagă ARN-polimeraza, și determină începutul transcripției; - terminator, ce reprezintă un sector al operonului unde are
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
sunt urmate de un sector de ADN, numit terminator, care condiționează sfârșitul transcripției ARNm . Genele promotor și operator sunt precedate de către o genă reglatoare. Ea este separată de genele operonului, asupra căruia acționează. Gena reglatoare, prin produsul său chimic (represor), dirijează activitatea genei operatoare și a genelor structurale prin inducția sau represia transcripției. Reglajul genetic la procariote este de două tipuri: 1. inducție - intervenție în sinteza enzimelor catabolismului. În lipsa substratului în celula bacteriană, proteina represor se fixează pe gena operator
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]