3,228 matches
-
nu el e cel care are o problemă cu literatura, ci literații au o problemă cu cititorii. Romanul a fost acuzat de cînd a apărut ca specie, că e plebeu și nesimțit. Lipsea termenul "kitsch", inventat în zilele noastre, ca reproș maxim față de aceste creații ale populismului literar. Mă întreb dacă nu cumva Coelho, comercialul, cum i se spune, povestind despre lumea de azi cu un aer de înțelept atoatecunoscător, nu s-a întors spre rădăcinile romanului, cu toată naivitatea literară
Războinicul Becali nu l-a dovedit pe Coelho by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11244_a_12569]
-
o cultură căreia îi lipsesc astfel de instrumente, DGLR vine să umple, așadar, un gol imens, recunoașterea dificultății și a utilității demersului Academiei fiind, astfel, premiza tuturor comentariilor critice făcute pînă acum. Analizele în detaliu, precum și varietatea observațiilor și a reproșurilor critice au dezechilibrat însă decisiv balanța receptării. Comentatorii au luat cu o mînă mai mult decît ce au dat cu cealaltă. Trei tipuri de reproșuri s-au făcut dicționarului: stilistice (în sensul larg) și ideologice, acestea ținînd direct de metodologia
DGLR față cu receptarea critică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11225_a_12550]
-
premiza tuturor comentariilor critice făcute pînă acum. Analizele în detaliu, precum și varietatea observațiilor și a reproșurilor critice au dezechilibrat însă decisiv balanța receptării. Comentatorii au luat cu o mînă mai mult decît ce au dat cu cealaltă. Trei tipuri de reproșuri s-au făcut dicționarului: stilistice (în sensul larg) și ideologice, acestea ținînd direct de metodologia și de criteriile de redactare, și, evident, tehnice. Ca efect imediat al numărului foarte mare de colaboratori, s-a observat că s-ar fi impus
DGLR față cu receptarea critică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11225_a_12550]
-
Astfel că proclamă acum hotărât că viziunile primare și viziunile secundare ,nu sunt și nu pot fi niciodată conotate axiologic pe plan estetic" (p. 85). Diferența dintre ele rămâne de natură morfologică, nu axiologică. În acest fel, criticul scapă de reproșul că ar conota pozitiv componenta irațională a viziunii, în sensul acordării atributului de autenticitate, iar componenta rațională, care intervine în etapa de elaborare a viziunii, ar fi conotată negativ. Căci nu există viziune poetică în afara expresiei, adică în afara unui efort
Un patapievicios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11279_a_12604]
-
totdeauna în seamă!), întrebarea e o provocare - ,Ei? Ce zici?" (Atmosferă încărcată) - sau presupune starea negativă: Da... ce ai? Te văz cam..." (Amici). Tot la Caragiale, întrebarea ce faci? e cel mai adesea orientată spre situația concretă, cu vigilență și reproș: ,Ce faci, Mitică?" (în țal, cînd prietenul adoarme în timpul conferinței); ,ce naiba faci, soro?" (...) ,Doășp'ce și un sfert, soro! Ce dracu faceți?" (La Peleș). Ceea ce nu înseamnă că formula obișnuită lipsește. În D'ale carnavalului, Catindatul, la bal mascat, inițiază
Ce (mai) faci? by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11302_a_12627]
-
Marius Chivu Ĩn 2001, cînd îi apăruse primul volum din Jurnal, anii 1990-1996, probabil cel mai recurent reproș adus atunci lui Mircea Cărtărescu a fost ,autismul" politic. Deși România trecuse în acei ani prin evenimente și schimbări politice majore, faptul că ele nu apăreau consemnate în jurnal era interpretat ca un semn de egotism și aroganță supreme. Scriitorul
Bunul-simț ca ideologie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11303_a_12628]
-
în 1999, însă nu am întâlnit nici o referință demnă de luat în seamă. Dacă exegetul a decis să nu intervină în articolele sale cu nici un fel de actualizare bibliografică, nu înțeleg de ce nu-și duce confruntările până la capăt. E un reproș, izvorât dintr-o insatisfacție. Dar asta rezultă din faptul că Ion Bogdan Lefter nu ne dă un studiu închegat și impecabil articulat despre postmodernism, ci preparativele lui. Are față de sine un exagerat respect documentar. În sfârșit, să mai remarc depășirea
Acreditarea postmodernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11323_a_12648]
-
e contestată în mai puțin de 1% dintre articolele publicate în revistele științifice în legătură cu schimbările climatice. Prin iunie, Coști Rogozanu îl certă pe premier pentru că s-a plimbat cu bicicleta. “Frumos, zice Rogozanu, dar e doar un gest de diva”. Reproșul e ipocrit. Ne facem că nu știm că gesturile celebrităților sunt urmate de mase. Un studiu realizat de Universal McCann pe 17,000 de internauți din 29 de țări arată că cei mai influenți dintre ei sunt mai înclinați să
“Ecologică contra” by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82800_a_84125]
-
nenumărați politicieni certați cu gramatică și cu vocabularul de bază al limbii române. Să vorbească bine românește e printre ultimele lucruri pe care le aștept de la un politician (poate de-aia am așa o simpatie pentru miniștrii unguri...). Cât despre reproșul că apare la prezentări de modă, nu comentez. Am reținut - ulcer, 4 neveste, e de-nțeles... Dar trebuie să admit că și Elenă îi ridică mingea CTP-ului la fileu, iar replică are totuși, substanța: Da ce să mai vorbim
Pamflet gastric by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82884_a_84209]
-
poți exprimă despre cat de uman ești tu.. Sper ca să regreți,dacă ai conștiința, știi cum se spune? Nu există om fără regrete decât om fără memorie..Bafta! Tot ce e enumerat mai sus e deosebit, iar celor ce au reproșuri și nu se regăsesc în niciuna din ipostaze, “ne cerem scuze, nu vi se adresează!”. Voi sunteți obișnuitul, normalul.. într-un cuvânt, ceea ce ei nu își vor aminti niciodată. Utter bullshit. text trendos care prinde prin puțină grosolănie interpretată că
Elogiu femeilor adevărate by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82849_a_84174]
-
cunoscut, te mai așteptăm la astfel de discuții Ție cum ți s-a părut? Sper că nu te-ai plictisit prea tare... Congrats on the seminar. Great topic and a really good speech on your part; very...motivating. Un singur reproș: nu ai lăsat loc de alte opinii în timpul lecture-ului. P.S. Paralelă făcută acum câteva zile între Băsescu și un manelist: extrem de inspirată. Cheers Foarte bine, mi-a placut, a fost fun și inteligibil și asta contează! Revenind pe problema casei
Cui i-e frica de branding? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82977_a_84302]
-
văd toate. Eu nu sunt în poza! Mă supăr... Cum îți promiteam, ceva mai sus, mă întorc la comentariul meu despre lectură din “Frame”. Înainte de toate, atmosfera. Un club simpatic, cu tineri așijderea, mult muieret neînțărcat, în fine, plăcut... Un reproș: dacă e oră 21, ora 21 să fie! Textul tău. Simpatic, pe alocuri ironic, bine primit, desi oftaturile și râsetele muieretului de serviciu m-au umplut de furie (ceea ce m-a și determinat să plec, în timp ce Ghiu se căznea să
Bucurenci vs Ghiu: cum a fost by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83044_a_84369]
-
bine - mă credeți sau nu - era chiar mireasma de la Skopje! Așa că am trecut peste orice regulă de politețe și am Întrebat - cam intempestiv, recunosc! - ce parfum este acela.«DOLCE VITA», mi-a răspuns vânzătoarea, În vreme ce blonda mă privea cu un reproș mut, vizibil deranjată de indiscreția mea... Mi-am cerut scuze și am cumpărat și eu un flacon de parfum. Iar În camera de hotel, când am deschissticluța, m-a Învăluit iar boarea aceea dumnezeiască de la Skopje. Și o clipă am
O poveste cu Dolce Vita și Floriana Flower. In: Editura Destine Literare by Doru Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/81_a_356]
-
pag. 81) și care recomandă prelungirea acestei colocvialități în planul discursului critic. Deși modul în care literatura produsă în acest spațiu pare a converge cu critica, publicistica și viața universitară dă impresia de unitate, există și fisuri. E interesant că reproșurile pe care Mircea Goga (scriitor și profesor la Sorbona) le adresează mediului profesoral din Facultatea de Litere a Universității "Babeș - Bolyai" (practicarea "lucrăturii" între colegi , lipsa de coeziune) coincid cu acelea ale lui Vasile Dâncu (editor și poet, în vârstă
Clujul literar by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14815_a_16140]
-
clopotele, Mitică, nici Glissando, nici Iacob, nici Patul conjugal, nici O sută de lei (am dat, la întîmplare, cîteva titluri din Pintilie, Daneliuc, Săucan), în schimb figurează toate cele patru titluri ale lui Nae Caranfil (tatăl tot tată!); nu e un reproș, e o constatare. Pentru că, într-un "jurnal intim", totul e permis! Chiar și erorile strecurate în articolele despre filmele lui Nae Caranfil, de tipul: "Premiul UCIN pentru scenografia lui Mircea Ciocâltei" (la Asfalt Tango); pînă una alta, Mircea Ciocâltei e
Ziua Raței moarte by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14805_a_16130]
-
neserios să urmărim congruența textului poetic modern cu mentalitatea colectivităților: Nu construim așadar pe scheme psihologice universale, după tipul credinței iluministe în repartiția egală a rațiunii între oameni. Mai puternice (...) decît diferențele intelectuale sînt varietățile noastre de sensibilitate". Un alt reproș de sorginte tradiționalistă vizează o presupusă lipsă de tradiții a poeziei moderne. Trecînd peste ceea ce socotește a fi "predecesorii falși" ai "ermetismului" și anume prețioșii, gongoricii, eufuiștii (chestiunea e, oricum, discutabilă!), Șerban Cioculescu crede a găsi "originea (sa) primordială" în
Despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14848_a_16173]
-
critica românească a însemnat apariția unei cărți eveniment: adică îndeajuns de accesibilă, de captivantă pentru a cîștiga un public bun și, totodată, dotată cu o informație bine verificată. Este cazul acestor studii despre Eminescu și Eliade ale Ilinei Gregori. Singurul reproș este unul editorial. De ce au fost reuniți cei doi într-un singur volum? Un posibil motiv ar fi că autorii în cauză au fost poate cei mai afectați de mitizări/mistificări de-a lungul ultimului secol. Or, criticul nostru tocmai
Despre Eminescu, așa cum trebuie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14897_a_16222]
-
Gabriel Dimisianu Au apărut două noi cărți despre Hortensia Papadat-Bengescu, una scrisă de Eugenia Tudor-Anton (Hortensia Papadat-Bengescu, marea europeană, Ed. Național), cealaltă de Liana Cozea (Exerciții de admirație și reproș, Ed. Paralela 45). Să observăm că exegeza feminină bengesciană, și până acum precumpănitoare cantitativ, sporește în continuare. Voi nota deocamdată câteva impresii despre cartea Eugeniei Tudor-Anton, de care s-a întâmplat să iau cunoștință mai întâi. Eugenia Tudor-Anton cred că
Noi cărți despre "marea europeană" by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/15269_a_16594]
-
ticăloșii acestei lumi deșerte, iar în rest... nimic. Personajele nu au relief, n-au viață sufletească, proza e senzațională și atât. Înțeleg faptul că autorul își dorește să fie anticalofil, ba chiar supralicitează uzul argoului, însă acestea nu sunt niște reproșuri ce pot fi aduse calității literare a unei cărții. Ce se poate spune despre ea este că nu cuprinde decât o proză neexersată, fără adâncime, înecându-și pasajele bune (există câteva) în colcăiala generală a personajelor abjecte, cu intenția prea
Viața și non-literatura by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15290_a_16615]
-
lui Tudor Vianu despre o eternă inimiciție cu foștii legionari, e de presupus că Sebastian și Eliade s-ar fi întîlnit și-ar fi putut avea o lungă discuție, în care Sebastian să-i arunce în față lui Eliade toate reproșurile sale (cu prisosință justificate de istorie) iar Eliade să se apere, să încerce să se explice, să fie forțat să-și recunoască greșeala - forțat de logica interioară a noii situații istorice și de propria sa conștiință. în acest scenariu ipotetic
Matei Călinescu "În exil m-am simțit liber - într-o societate ale cărei reguli nu le cunoșteam" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15272_a_16597]
-
gîndește Iancu, vede/ C-a greșit, și rău îi pare"". Sau o asemenea apreciere provocatoare: "Fapta partidului a fost pseudoîmpăcarea româno-maghiară, ale cărei rezultate le avem sub ochi din 1989 încoace, în teritoriile românești locuite de români și unguri" Sau reproșul la adresa acordării unui premiu unui neromân: "În anul 1979, Eugen Jebeleanu este coautor, alături de George Macovescu, al acordării Marelui Premiu al Uniunii Scriitorilor lui Meliusz Joszef, prieten de tinerețe". Ca și reluarea reproșului în cauză, concomitent cu expresia solidarizării cu
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15347_a_16672]
-
românești locuite de români și unguri" Sau reproșul la adresa acordării unui premiu unui neromân: "În anul 1979, Eugen Jebeleanu este coautor, alături de George Macovescu, al acordării Marelui Premiu al Uniunii Scriitorilor lui Meliusz Joszef, prieten de tinerețe". Ca și reluarea reproșului în cauză, concomitent cu expresia solidarizării cu un alt național-ceaușist, semănător de discordii: "Filomaghiarismul acestui premiu prevestește acțiunea de mai tîrziu împotriva cărții "Cuvînt despre Transilvania". În timp ce Uniunea Scriitorilor îl îmbrățișa pe Meliusz Joszef, acesta respingea scriitori ca Ion Lăncrănjan
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15347_a_16672]
-
deja la al treilea volum și încă neterminat (deși fiecare dintre volume pare o variantă mai reușită a celui precedent). Maramureș are avantajul dispariției personajului-cititor. Paradoxal, o ieșire din scenă benefică... în Pont des Arts tiranica-cititoare îi face totuși un reproș dur: acela că deși se consideră un scriitor ratat, continuă să scrie foarte mult. Cantitatea trebuie să fie singura grijă serioasă a lui Dumitru Țepeneag - pentru că obezitatea tetralogiei noastre este generată de o dereglare clară în zona "rețetei", folosirea ei
Sfînta lizibilitate și tirania rețetei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15344_a_16669]
-
dispoziție nu a fost la înălțime, dar impresia generală după peste 40 de filme vizionate la această Berlinală este că am asistat la o ediție deosebit de slabă, fără nici un "vîrf" autentic. Revenind la competiție, era evident că de data aceasta reproșul făcut lui Moritz de Hadeln că nu acordă suficientă atenție producției germane trebuia de la bun început scos din discuție; astfel, din 23 de filme, 4 au reprezentat Germania, număr egal cu cel al filmelor din SUA. Primul din această serie
Festivalul de film de la Berlin: "Accept Diversity" by Dan Petrila () [Corola-journal/Journalistic/15479_a_16804]
-
cazuri. Oricum, nu avui nici cea mai mică ezitare încredințând tiparului R.L., scrisoarea. Motiv pe care cititorul sunt sigur că îl va înțelege. Iată ce-mi scrie M. H. Simionescu: " Până aseară, când am terminat lectura, mi-am tot făcut reproșuri în legătură cu îndrăzneala de a-ți cere romanul îndelung jinduit (e vorba de Căderea în lume - n. n.). Odată cu întoarcerea ultimei pagini, necrezând parcă în acel fine, cu datarea sub el, mai sperând să rămân în lumea cărții, deși încheierea ei e
Ghergheful by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15541_a_16866]