9 matches
-
o adică fiind Creatorul, că „dotarea” prevăzută n-a fost cea mai fericită, că ar mai fi trebuit lucrat până să ne aducă pe toți la „linia de start și finalizare către perfecțiune” , că i-a hărăzit pe fiecare cu reproșabile (și reprobabile!) imperfecțiuni „îndeajuns ca să-i ațâțe” și câte și mai câte. De aici și zădărnicia invectivelor reciproce, chiar dacă nu mutilante (la propriu!) însă consumate și stropite cu picanterii de tot felul, mai mereu pe tărâmul adversității - pe care îl
PĂCĂLEALA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Pacaleala.html [Corola-blog/BlogPost/366655_a_367984]
-
personale și rolul lui Piers Gaveston(amantul regelui). Când Parlamentul a decis ca Gaveston să fie exilat, regele nu a avut ce să facă decât să se supună. Regele s-a luptat pentru întoarcerea lui Gaveston, însă comportamentul său devenise reproșabil astfel regele a fost forțat să accepte numirea exilul său în Irlanda. Nu după mult timp, regele îl aduce înapoi în Anglia. Episcopii îl excomunică pe Gaveston iar regele fuge cu amantul său, părăsindu-și soția însărcinată în trei luni
Casa de Plantagenet () [Corola-website/Science/310961_a_312290]
-
și prezentându-i drept principalii vinovați de pierderile teritoriale și de haosul retragerii și înjosirea armatei române. Cert este că în cursul retragerii trupelor române, mai ales din Basarabia, locuitori de diferite naționalități, printre care și evrei, au comis acte reproșabile contra militarilor români. De altfel, istoricii Jean Ancel, Lya Benjamin, Marius Mircu, Mihai Pelin nu exclud participarea evreilor la asemenea acte, însă generalizarea vinovăției evreilor a fost o nedreptate. din 1 iulie 1940 a fost pregătit și executat de ofițeri
Pogromul de la Dorohoi () [Corola-website/Science/306411_a_307740]
-
este ca și cum constructorii de catedrale din Evul Mediu ar fi fost "amatori" comparativ cu inginerii și arhitecții zilelor noastre, cărora le ia cu mult mai puțin timp să ridice o catedrală și o fac și "științific". În fapt, ceea ce este reproșabil viziunii lui Nicolas Carr este demarcația maniheistă și irelevantă între "amatorism" și "profesionalism" când în realitate demarcația trebuie operată între "cu expertiză fără expertiză". Am apelat la menționarea atitudinilor cititorilor față de controversatul critic al "beneficiilor" internetului tocmai pentru a sublinia
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
spinarea contribuabilului decât omul care, prin lege, e obligat să adune banii de la populație. (De amorul artei, poate n-ar strică, măcar în această perioadă de maximă criză, să facem rocadă între ireproșabilul căpitan de cursă lungă și întru totul reproșabilul finanțist de răsuflare scurtă! Poate în felul acesta vom vedea și noi cum "banii dumneavoastră" au, de fapt, una și aceeași destinație: găurile negre din conștiința oamenilor politici actuali.) În ce priveste mult-comentata declarație a președintelui Constantinescu privind murdăria și
Autodiagnosticarea la români by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18049_a_19374]
-
ni-l imaginăm pe E. Lovinescu reflectând: ce bine ar fi să fie critica o știință, riguroasă, obiectivă și ireproșabilă în judecăți, după atâtea instabilități, dispute, pricinuite de înțelegerea criticii ca o artă, subiectivă și vulnerabilă în aprecieri, în revizuiri reproșabile, discutabile la nesfârșit! Dar nu-i mai puțin adevărat că E. Lovinescu își reprimă o satisfacție secretă: ce bine că, totuși, critica nu e o știință, ceea ce ar transforma-o într-un instrument la îndemâna tuturor nechemaților, a doctrinarilor și a
Modelul lovinescian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9773_a_11098]
-
nu există nici un personaj, dar nici unul, din cele zise “pozitive”, nici unul cu adevărat atașant, pe care eventual să ți-l iei ca model. Nu, toți și toate au câte o hibă, câte ceva nu tocmai îmbietor, dacă nu de-a dreptul reproșabil. Tocmai asta mi-l face mai respectabil pe autor: nu e el omul să se îmbete cu apă rece, nu crede în idealismul bărbaților, nici în suavitatea femeilor, se îndoiește de faptele dezinteresate și de buna-credință aparentă a acțiunilor umane
Arturo Pérez-Reverte: Clubul Dumas by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13073_a_14398]
-
Balear Odă «Elegiei la moartea tatălui său» de Jorge Manrique, iar această faptă vitejească Îi aduce o notorietate zgomotoasă, dar efemeră. În același an, publică Cetățene!, o creație de Înaltă clasă În totalitate, afectată, Însă, din nefericire, de unele galicisme, reproșabile tinereții autorului și vremurilor sărace În lumini. În 1919 lansează Fata Morgana, operă de circumstanță, fină și de scurtă Întindere, ale cărei cânturi finale Îl anunță de-acum pe vigurosul prozator din S-o spunem pe-un mai drept cuvânt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
fel de nostalgie, Carmen. — De ce n-aș fi, răspunse Elisav. Elenocentrică e și Iliada. Ba chiar și viața lui Bezuhov, Pierre Bezuhov, în bună parte din Război și pace... Dar, apropo, duduie Carmen, ce-ar fi oare,-n faptul ăsta, reproșabil? — Reproșul, dom profesor, nu va fi fost al meu, ci al acelora care combat, concomitent cu eurocentrismul, acest impuls filoelen. — Dar filoeleni, stimată Carmen, vor fi fost, printre atâția alții, și Shelley, și Lord Byron, și Hugo; or, după câte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]