143 matches
-
umărul ei cu ochii țintă la trandafir. Senatorul îi cuprinse mijlocul, își ascunse chipul la subsuoara ei de animal de munte și se lăsă pradă groazei. După șase luni și unsprezece zile avea să moară în aceeași poziție, înnebunit și repudiat în urma scandalului public din pricina Laurei Farina, și plîngînd de furia de a muri fără ea. (din volumul Incredibila și trista poveste a candidei Eréndira și a bunicii sale fără suflet, în curs de apariție într-o nouă traducere la Editura
Moarte constantă dincolo de dragoste by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15054_a_16379]
-
cu bărbați mai tineri decît fiul ei). În argumentele Natei Minor se face mare caz de psihanaliză. Și dacă, totuși, nu Winston Churchill (care mai are la activ un roman, Savrola, scris în două luni, la 23 de ani, și repudiat) nu e autorul, atunci există și posibilitatea ca soția lui, Clementine (o, my darling...) să se fi ascuns în spatele anonimatului. Povești de vacanță... Lanțuri de partid și minuni județene Există o rubrică în NAȚIONAL pe care Cronicarul o citește cu
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13632_a_14957]
-
indicată. Pentru că Sorana Gurian nu e Adriana Georgescu, șefa de cabinet a generalului Rădescu, fugărită de miliția populară și lăsată fără dinți în beciurile Securității, care-și exorcizează cumplita experiență în La început a fost sfîrșitul, ea e o comunistă repudiată care-ncearcă să fugă din regimul dictaturii proletare; i s-a luat dreptul de semnătură și e subiect de critici partinice în editorialele revistelor culturale, dar nu se poate despărți de credințele tinereții. În lipsa autoironiei tăioase a lui Radu Cosașu
"Jurnalul meu din România" by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13923_a_15248]
-
specifică grobianului limbaj prietenos al activiștilor PCR, ,tovarășul Camil". În esență, scriitorului i se cere să facă din I.L.Caragiale un precursor al luptei de clasă, de pe poziția celor ,exploatați" de burghezo-moșierime și să scoată din tabloul de epocă personaje repudiate retroactiv de comuniști. Mihai Novicov (ignorant: crede că I. L. Caragiale a scris și romane) dă ca exemplu de falsificare justificată a istoriei un film documentar despre Lenin făcut de sovietici din care au fost eliminați Troțki și alți dizidenți. (,Maeștrii
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11544_a_12869]
-
valorilor morale, la loc de cinste, pentru Virgil Ciucă se află dreptatea, adevărul, demnitatea de om. Pentru toate acestea, el își impune o atitudine fermă, în cultivarea și păstrarea lor. Tot ce contravine dreptății și adevărului, este considerat potrivnic și repudiat. De aici, vehemența discursului liric, nu arareori polemic, usturător. De aici încrâncenarea, scrâșnetul din dinți, îndemnul la luarea de atitudine împotriva celor care încalcă aceste deziderate, așezate pe stema proprie și care-l definesc plenar. Un poet încercat, care nu
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
opera marilor clasici universali s-a făcut la noi, în anii cincizeci-saizeci folosindu-se acest pretext). În schimb trebuiau traduși, abundent și integral (și nonvalorile) scriitorii ruși și elogiata în absolut știință și arta Centrului (URSS). Genetică lui Mendel era repudiata cu asprime (la noi, în anii cincizeci nu se vorbea decît cu suburbana ironie de "teoriile lui popa Mendel") și în locul ei aduse în prim plan stupide teorii transformiste (miciurinismul, absurdele experiențe ale Olgăi Lepesinskaia). Asaltat de o concentrată, strînsă
TULBURăTORUL TABLOU AL UNEI EPOCI by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17696_a_19021]
-
o poziție larg democratică, umanitarista, aprecia că războiul a creat, de fapt, ăadevăratele temeliiă ale unei revoluții socialiste. A aștepta crearea bazei obiective ar coincide cu amînarea sine die a revoluției". Ceea ce însemna, dincolo de un larg compromis făcut cu colectivismul repudiat, o amendare a lipsei de vlaga, a de-personalizării unei personalități crepusculare. O tînără personalitate în curs de impetuoasa afirmare își manifestă astfel dorința de superioritate în fața uneia pe care o socotea "depășită". Pentru că la decesul patriarhului socialist să publice
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17743_a_19068]
-
care s-a căsătorit lungi scrisori de dragoste la care nu așteaptă nici un răspuns. În cele din urmă, Angela Vicario și soțul ei vor fi împreună. Românul este și o poveste de iubire, între un soț dezonorat și o soție repudiata, o poveste cu un farmec uluitor provenit din neobișnuitul ei. Moartea lui Santiago reprezintă, poate, sacrificiul constitutiv al acestui cuplu. Mai ales că, așa cum spuneam, Nasar simbolizează spiritul locului, în vreme ce Bayardo Șan Român, soțul Angelei Vicario, este străinul. Pătrunderea lui
O dragoste din crimă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17806_a_19131]
-
al împăcării, iar ortodoxismul călător pe meleaguri catolice e discret și nicidecum afișat. Postmodernitatea stimulantă îmbracă smerenia cristică profundă în hainele unui discurs eficient, orientat spre actualitate, demonstrînd că se poate și altfel, și împăcînd cititorul sceptic cu o religiozitate repudiată cîndva din considerente estetice. Teodor Baconsky, Ispita binelui. Eseuri despre urbanitatea credinței, București, Editura Anastasia, 1999, 318 p., f.p.
Urbanitatea credinței by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17297_a_18622]
-
cîtă"). Reacție postromantica față de filosofia academică, cu ecouri ale vitalismului și ale nietzscheianismului, Nae Ionescu a considerat filosofia autentică o reflecție liberă, opusă raționalismului și scientismului. Studierea operelor filosofice ale antecesorilor, în scop de exegeza și comentare, era contestată și repudiata, ca și apelul la exegezele unor autorități în materie. Încuraja și practica reacția spontană a unei minți proaspete, eliberată de idolii culturii filosofice convenționale. Pornind de la mărturisirile lui Mircea Vulcănescu, autorul nostru amintește că Nae Ionescu a refuzat să scrie
O pasionantă carte de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17950_a_19275]
-
seriozitate impune o anume strîmtare a cadrului. Pe o parcela, aparent redusă, dar explorata intensiv, se adună un noian de obligații și comenzi, duse la bun sfîrșit - nu fără simptome de autoflagelare. De aci derivă probabil idiosincrasia față de eventualitatea emigrării, repudiata vehement în epistola pomenita. Determinată de coordonate precise, intrate organic în alcătuirea personalității, exilul ar fi pentru dînsa contraproductiv, o rupere de meleagurile natale, o smulgere din rădăcini, o transplantare într-un alt decor, cu reflexe și deprinderi neformate, premise
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
utopic-crîncen în text, autorul este copleșit de forțe multiple și de neputința de a alege. Tot ceea ce este apropiat îl atrage și tot ceea ce este îndepărtat îl obosește și-l îndepărtează. Dar îndepărtarea devine u-topie în scris și imediatul devine repudiat (în afara amorului) tot în scris. Poemele șunt consecință acestui fel scindat de a fi pretutindeni și tot timpul. Niciodată și tot timpul aici și acum și acolo și dincolo. Histrion și bolnav, vindecat și sănătos, S.F. își regizează poemele și
Poetul aristocrat by Angela Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/17569_a_18894]
-
și țarevici. Înfruntare nu e bine spus. Mai potrivită ar fi zdrobirea acestuia din urmă. Era de mult știut că țarul și țareviciul, două firi diametral opuse, nu se înțelegeau și nu se agreau defel. Iar mama țareviciului, Eudoxia, soția repudiată a lui Petru, era sihăstrită într-o mînăstire. Țarul i-a trimis fiului o scrisoare adînc mustrătoare, din care nu lipsea nici acuzația că nu se pricepea la nimic. Această scrisoare vestea înfruntarea finală de mai tîrziu. Țareviciul era, practic
Țarul care a europenizat Rusia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15728_a_17053]
-
ale unei arte naționale, laolaltă cu reprezentanții ei cei mai notorii. Nimic n-a rămas neatins de „complexul vinovățiilor” insurgente care au împins de-a valma filozofia administrării actului artistic, personalități, opere, atitudini creative în subteranele unei istorii de obicei repudiate, aprig contestate. „Calmarea” pozițiilor și instalarea unui climat de luciditate culturală trebuie - ca orice act constructiv - să înceapă cu o nouă „arhelologie” a fundațiilor, fără de care orice construcție intelectuală ar fi sortită eșecului. Actul fondator trebuie să aibă rădăcini mai
Expoziţia retrospectivă Emil Băcilă la Muzeul de Artă Cluj-Napoca [Corola-blog/BlogPost/99225_a_100517]
-
penultim, Ioan Caragea (1812-1819), Ralu, la ea "în pat" (răsplătit fiind, pentru aceasta, cu "Măgura" și cu "topuzul armășiei"). Cât despre propriu-i parangon obscur-istoric, anume Bartolomeo Pergami ("in England often called Bergami"15), acesta, din curier al Carolinei (cea repudiată, ca soție adulteră, în zilele regenței sale, de către viitorul George al IV-lea al Angliei), ajunsese favorit al ei (ceea ce, însă, nu-i va fi adus nici... armășie, nici moșie!). Or, numele acestea două, adică Pirgu și Bergami, au un
"Ale turnurilor umbre..." by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8215_a_9540]
-
traducere directă, o literatură cu muncitori și țărani comuniști, pentru ei, ca accesibilitate, și în favoarea lor, ca atitudine explicită. În anii '50 de la noi, se putea numi și s-a numit foarte bine o literatură proletară, opusă doctrinar literaturii burgheze, repudiate și contestate. Din punct de vedere estetic, oportunismul compromite literatura prin servilism, ideologizare și tezism - nu e nevoie de o demonstrație specială pentru a dovedi această alterare profundă a oricărei scrieri impregnate de dogmatism. Oportunismul are o anumită evoluție din
Literatura oportunistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8332_a_9657]
-
ideologică", într-o stranie continuitate a propagandei comuniste . Fără a se ține seama de diferențele dintre cele două genuri de servituți ca și de context, cîteva dintre personalitățile de seamă ale culturii românești se văd iarăși puse la index. "De repudiat sînt Iorga și iorghiștii, Blaga și Ťtonții mioriticiť, Nae și năiștii, mai ales Ťțuțerii lui țuțeať. Stalinozaurii i-au găsit suspecți (cum i-au mai găsit de altfel, în anii cincizeci, cînd i-au eliminat din literatură) pe Eliade, pe
Un ton tranșant by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8602_a_9927]
-
grec și cel faustic. Ne atrăgea filosofia existențialistă, dar tunam și fulgeram împotriva existențialiștilor" - ar fi a treia contradicție explicită. Scrisorile celor doi arată, într-adevăr, că-i preferau pe mistici, iar în această ecuație existențialiștii nu putea fi decât repudiați. Aviditatea noastră de clasicism era legată, teoretic, de repudierea celor două curente literare: sămănătorismul și tradiționalismul" - a patra contradicție. Tradiționalismul și sămănătorismul sunt, în fond, false forme de clasicism. Dar în conservatorismul comun celor trei curente, cerchiștii creau o delimitare
Tradiția cerchistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8423_a_9748]
-
o întreagă floră instinctuală care iese extatic la lumină ca un ciorchin de poezie, calinerii, inefabil care dau farmec vieții-viață sau ca o epură, sublimată artistic în literatură". întrebarea pe care și-o punea Baudelaire dacă actul sexual ar trebui repudiat "cu mîrșavă ipocrizie" nu mai constituie azi decît un simplu ornament al temei. Pudibonderia în jurul acesteia a încetat de mult să mai funcționeze și, în consecință, preocuparea noastră actuală este cît de departe am putea merge pe calea detabuizării sexului
Despre pornografie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9965_a_11290]
-
Paul Goma evoluează printr-o serie de despărțiri. Fuge din Basarabia, împreună cu familia, de frica rușilor care aduc comunismul și persecuția. Ajunge în Ardeal, unde refugiații basarabeni nu sunt deloc iubiți și înțeleși, cum se așteptau. Dimpotrivă, sunt persecutați, chiar repudiați, suspectați. Crezând că se salvează la români, basarabenii refugiați urmează o altă serie de umilințe și de suferințe. Despărțindu-se de rușii sovietizanți, de basarabenii resemnați cu ocupația rusească, refugiații descoperă că, în 1949, românii (la început, numai ardelenii) sunt
Copilăria unui disident by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9473_a_10798]
-
l putem face, bazîndu-te doar pe ceea ce spun alții despre el, poate îmbrăca cele mai aiuritoare forme. Aproape că e un prilej de uimire să vezi cum, în aceeași secvență de timp, un singur om poate fi îndrăgit și deopotrivă repudiat. Din acest motiv, se poate spune că, în lumea românească, există o marjă de eroare portrestică ce face ca un om cu o singură identitate psihologică să poată avea mai multe imagini publice. E ca și cum l-ai supune unui lanț
Venerabilul Șora by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9546_a_10871]
-
argumente de inactualitate. Nu pun la socoteală pactizarea cu regimul comunist, căci acesta este un motiv secundar (exterior, nu intern) de uzură morală a călinescianismului. Există deci suficiente argumente pentru ca E. Lovinescu și G. Călinescu să fie declarați inactuali și repudiați ca modele. Din câte s-ar părea, ei nu sunt un bun exemplu pentru generația tânără. Nu-mi aduc aminte ca vreunul dintre tinerii în curs de afirmare să fi scris ceva semnificativ despre ei în ultimii douăzeci de ani
Modelul călinescian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9726_a_11051]
-
nu am crezut că era adevărat. Pentru că așa a hotărât o furnică! răspund. O furnică? O furnică Împărată!? mai spune ea. Închid și eu și ea. Și cum stăteam întins în iarbă cu ochii închiși, mă simțeam ca un Gulliver, repudiat și leneș, în țara binecuvântată a eternelor lucrătoare. Caravana de vele se scurgea lent și surd pe lângă umărul meu, iar eu îmi imaginam cum tocmai trecea Împărătița Furnică, cu coroana de sârmă pe cap, într-o lectică purtată de patru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
Se închină pe rând câte o cupă pentru sentimentele vechi și obosite. Ele au rămas multe fără adresă, ca niște cordoane eterice de energie, desfăcute de obiectul lor. Se închină pentru sentimentele vagi și subțiate sau pentru cele neîmpărtășite sau repudiate. Dar mai ales, pentru cele noi, puternice și încrezătoare se închină, sau pentru cele latente, neconcretizate încă, pentru că la ele ne gândim continuu și ne bucură clipa. Pe masă, pe lângă cupele de vin, se află un platou cu banane pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
vieții, însuși cursul acesteia pot să nu corespundă imaginii pe care și-o construiește subiectul. Dar interesul romanului - atât cât suscită - nu se datorează tezei, nici prea naivei construcții contrapuntice față de cunoscutul basm, ci luminii proiectate asupra unei lumi dispărute, repudiate nu fără părere de rău, cum probabil i se întâmplase lui Cosimo, baronul din copaci al lui Italo Calvino, care urmărise dintre ramuri fastuoasa serbare de dincolo de geamurile părintești, până când "lumânările din sfeșnice se stinseseră una câte una." Premiul Bancarella
Premii literare italiene în 2008 by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/7606_a_8931]