11 matches
-
de foame în 1949 în închisoarea din Aiud. Bietul Kossu, cum i se spunea, ajunsese, din cauza imposibilității de a mânca arpacașul ignobil ce ni se servea, într-un hal de slăbiciune groaznică. Cu mari eforturi sufletești, reușise să-și înfrâneze repulsiunea ce avea de a se prezenta în fața medicului și obținuse astfel săptămânal câte o linguriță de sirop tonic. Bietul Kossu slăbea din ce în ce mai mult și atunci camarazii lui de celulă, revoltați de starea în care ajunsese, au reușit să-l convingă
Gheorghe Em. Koslinski () [Corola-website/Science/307475_a_308804]
-
gardă de la 11 fevruarie am afla că e străină, începînd cu fiul unui făclier grec de la Botoșani și urmărind toate numele. Fără îndoială lupta aceasta e purtată în mod instinctiv, fără claritate de vederi, cu tendențe elementare de atracțiune și repulsiune. Precum celții Irlandei, deși anglificați, simt dominațiunea anglo-saxonă ca pe-o dominațiune străină de rasa și înclinațiunile lor, tot astfel poporul românesc simte instinctiv că e dominat de oameni cari se pretind numai români, fără a fi, și cari n-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
dubla sa ipostaziere: pe de o parte, ca marcă temperamentală sau ca expresie a unui complex psihologic conștientizat și asumat, ai cărui poli afectivi generează actul estetic: "Până astăzi intelectul omenesc nu a depășit unicele sale două resurse: admirația și repulsiunea și în aceste două extreme spiritul trebuie să se comporte cu o egală putere. Omul sentimental e un degenerat, dacă nu știe, iubind frumos, să urască admirabil..."111; iar pe de altă parte, ca atitudine premeditată în care impulsul este
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
V. mai departe, pp. 200-201. dar, bineînțeles, fără urmări. Era mărunțel, slab, purta barbete negre rusești și era sașiu. Numele său era Ionescu și profesia: funcționar public. De altfel Ibric era universalmente cunoscut. De câte ori trecea pe stradă era privit cu repulsiune și aproape toată lumea îl arăta cu degetul.* viața bucureșteană Viața bucureșteană era cu totul deosebită. Pentru societatea de sus câtă schimbare?! Când intrai în sala Teatrului Național în serile de operă italiană, vedeai în toate lojile elita socială tronând. Toate
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mai zvăpăiat liberal decât pe fratele său Dumitru. Încă de la Paris se făcuse deosebirea între Brătianu moderatul și Rosetti înaintatul. Rosetti poreclea pe Ion Brătianu cu numele de: micul Proudhon 21. Marii proprietari cari votau la Colegiul I, cu toată repulsiunea lor pentru regimul boieresc care nu mai reprezenta interesele clasei lor burgheze, nu ar fi votat niciodată pentru Ion Brătianu, nici chiar pentru Dumitru Brătianu. Despre C.A. Rosetti nu mai vorbesc. Dar proprietarii mai mici, proprietarii urbani și comercianții
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
așa și cu creerul care primește din copilărie, de la mediu, impresii peste impresii, cu privire la ticăloșia Ovreilor de pildă, la dușmănia lor, la necurățenia lor ș.c.l. ajunge să aibă o prejudecată. Ca și stomahul și intelectul nostru are o repulsiune instinctivă cătră rasa aceasta. N-o poate mistui. Și așa s-ar putea explica într-un chip mai simplist, deși destul de științific, antisemitismul. * La un cerc cultural din Lunca, județul Neamțului, lângă Vânători, vorbeam cu tovarășul cu care m-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fost niciodată iubit. După răsturnarea lui Lascăr Catargiu în 1876, Dimitrie Sturdza a fost ales în comisia parlamentară pentru anchetarea gestiunii foștilor miniștri conservatori. Sturdza s-a făcut observat ca un propovăduitor al celor mai mari economii, încât a inspirat repulsiune în toate biurourile pe unde a trecut. Între altele a făcut un cap de acuzație șefilor de servicii fiindcă a găsit multe registre din anii expirați cu numeroase file albe rămase neîntrebuințate. Aceasta însemna că, din spirit de risipă, registrele
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
politică și socială? Un mecanician modern ar putea să calculeze enorma cantitate de putere, de muncă și sudoare omenească care se risipește în zădar, nu pentru a unifica statul prin împăcarea tuturor, ci din contra pentru a spori puterea de repulsiune și de discompunere ale elementelor constitutive ale Ungariei. Și aceasta în numele așa numitei idei maghiare de stat. Dar o idee de stat nu este o teorie ce se inventă, punîndu-și cineva degetu 'n gură. Oricât de mare bărbat de stat
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Mai rău! Rău de tot! Ce' nebunie! . . . Niciodată încă buna Lina nu cutezase să gândească așa liber și sever despre verișoara ei. Pentru Mini era totuși limpede că amorul pasional al Lenorei, ofensat grav, după credința ei, reacționa prin acea repulsiune. Era un rezultat matematic și absurd. Ce era încă mai rău, era că începuse să revizuiască toate cheltuielile făcute cu Elena: zestre, trusou. . . Să pretindă că ceea ce i-a dat e disproporționat cu ce a rămas celorlalți. Cum venea Hallipa
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
legea continuității acestui mișcămînt. El va trebui să caute punctul de purcedere, de ajungere, și apoi seria terminelor intermediare prin cari se află unite aceste două termine estreme. El va trebui încă să se silească a arăta duplul mecanism de repulsiune și asimilațiune pe care l-am indicat și prin mijlocul căruia el s-a efectuat. Istoricul se va atașa de-o idee și această idee el o va urma de la originea sa până la ultimul termin al dezvoltării sale, cum s-
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
un caracter de monumentalitate nu numai tehnică, iconografică, informativă, într-un cuvânt, nu numai de muncă conjugată, ci și de talent literar, în fața căruia nu poate rămâne neimpresionat oricine are cât de puțină stăpânire de sine pentru a-și uita repulsiunile ideologice și, ceea ce e mai greu, pentru a-și înfrîna nemulțumirile personale față de autor, în genere, sau din pricina situației ce i s-a făcut în cartea sa. ă...î D. Călinescu are un remarcabil talent de polemist, de portretist, de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]